marți, 2 mai 2017

Maurice Esteve - Natura moarta cu ulcior - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI MAURICE ESTEVE

Inscripţie pe-o casă nouă

Toate stau la locul lor,
stă păianjenul în plasă
ca-ntr-o lume de mătasă.
Nu-l încearcă nici un dor
din ocolul lui să iasă.


Toate stau la locul lor:
piatră, floare şi ulcior,
vatră şi amnar şi iască,
Asta-i legea tuturor:
Zări să-şi facă din pridvor,
să se simtă bine-acasă.

de Lucian Blaga


----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Maurice Esteve
Titlul: Natura moarta cu ulcior
Titlul original: Nature morte au pichet
Data :1942
Stilul: Fauvism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor

Claude Monet: Promenada lângă Podul Argenteuil

POEM

privesc palaria asta
amatoare
de soare
de ploaie
de vant
si ma intreb,
era cu mine?


pe melodia pasilor ei
imi pierd eu graiul
cand zambeste
cand ma dezamageste
cand ma inebuneste.

astfel, iubirea ei
a cazut
pe cine
a dorit ea.

(cav)


----------------------------------------------------------------------------
Claude Monet: Promenada lângă Podul Argenteuil
Data: 1874
Stilul: Impresionism
Oscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840, Paris – d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Franţa.
Monet a trebuit să meargă în armată în Algeria. Mătuşa sa Lecadre a fost de acord să-l scape de armată, dacă va fi urmat un curs de artă la universitate. El a părăsit armata, dar stilurile de pictură tradiţională predate la universitate nu i-au fost pe plac.
În 1872 (sau 1873) Monet a pictat Impression, soleil levant (franceză: Impresie, răsărit de soare - acum în Musée Marmottan, Paris), un peisaj din Le Havre, care a fost expus la prima expoziţie impresionistă din 1874. Se spune că Louis Leroy, un critic ostil, a folosit numele de "Impresioniste" din titlul acestei picturi, comentând că picturile lui Monet erau mai degrabă "impresii" decât lucrări de artă terminate. La a treia expoziţie, din 1876, pictorii pe care noi îi grupăm cu termenul de impresionişti, foloseau deja termenul acesta pentru a se descrie.

Edouard Manet = Promenada

ZIUA ALFRED DE MUSSET

NICIODATA

Un cântec trist de Schubert, lin prin văzduh plutea,
Când tu, - ții minte oare? – mi-ai spus: ”Nu! Niciodată!
Nu!” îmi spuneai și totuși în ochii-ți strălucea
Azurul melancolic al bolții înstelată.


Spuneai: ”Nu! Niciodată!”, dar chipul tău zâmbea ,
Ca-ntr-un profil de veche medalie turnată;
Și, mândru, al comorii ce-ascunzi instinct, punea
Pe-obrajii tăi, năframa-i geloasă-mbujorată.

Păcat! O, ce cuvinte de nepăsare pline
Când îți vorbeam, marchiză, de dragoste știi bine,
Nu-ți deslușeam nici chipul, nici zâmbetul de crin.

Mai dulce decât ochii-ți senini e-a ta simțire;
Și mă gândeam în taină, privindu-i cu mâhnire,
La sufletul ce-n floarea-i ți se-nchidea divin.

de Alfred De Musset - Niciodată


------------------------------------------
Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810 în Paris - d. 2 mai 1857 în Paris) a fost un scriitor şi dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în această ţară.
Scrierile sale au ca temă predilectă meditaţia asupra condiţiei creaţiei artistice şi aversiunea faţă de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziţii sufleteşti contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspiraţia spre fericire, înclinaţia romantică a răului veacului (mal du siècle) şi dialogul dintre poet şi muze.
---------------------------------------------------------------
Edouard Manet = Promenada
Data: 1880; Paris, France
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe panza

Leon Bonnat: Portret Victor Hugo

ZIUA ALFRED DE MUSSET

Domnului Victor Hugo

Iubim atâtea lucruri pe lumea asta, doară
Ca să-nțelegem bine ce prețuim din plin:
Joc, ocean, cofeturi, un firmament senin,
Femei, sau cai, sau lauri, sau roze bunăoară.


Călcăm pe flori firave, ce-abia prind să răsară,
Și plângem, și cuvinte de bun rămas rostim.
Cu timpul, ne dăm seama și noi că-mbătrânim
Când clocotul se duce din inima hoinară.

Din toate-aceste bunuri, ce nu spun lucru mare,
De preț e numai unul; un vechi amic, se pare.
Te cerți și fugi de dânsul; când însă, cumințiți,

Ne întâlnim, surâdem, și două mâini se-ndeamnă,
Gândindu-se că-n timpuri mergeam nedespărțiți,
Că sufletul nu-i veșnic și ”ieri” un ”mâine”-nseamnă.

de Alfred De Musset


--------------------------------------------------------------
Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810 în Paris - d. 2 mai 1857 în Paris) a fost un scriitor şi dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanţii marcanţi ai romantismului în această ţară.
Scrierile sale au ca temă predilectă meditaţia asupra condiţiei creaţiei artistice şi aversiunea faţă de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziţii sufleteşti contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspiraţia spre fericire, înclinaţia romantică a răului veacului (mal du siècle) şi dialogul dintre poet şi muze.
-------------------------------------------------------------------------
Leon Bonnat: Portret Victor Hugo
Stilul: Academician
Léon Joseph Florentin Bonnat (06/20/1833-09/08/1922) a fost un pictor francez, Mare Ofițer al Legiunii de Onoare si profesor la Ecole des Beaux Arts

Robert Silvers - Bill Gates - 0 si 1

ZIUA GEORGE RANETTI

0 si 1

Ţifra Zero, obosită,
Gâfâind, cum e ea grasă,
Vru-ntr-o zi să stea la masă,
Căci era şi flămânzită
(Pântecu-i e vecinic gol,
Lângă Unu. Deci domol,
Zero roagă să-l primească
Un minut să s-odihnească
Şi foamea să-şi potolească.
Însă Unu,
Ca nebunu,
Insultă pe bietul Zero:
- Cum îndrăzneşti, hahalero,
Lângă mine să te-aşezi?
Nu te vezi
În ce hal eşti, măi fârtate?
Un nimic!... O nulitate!
Eu, cu capul sus, semeţ,
Şi drept ca un făcăleţ,
Stau în fruntea tuturor,
Stau în fruntea ţifrelor.
Să stai tu la prânz cu mine?!
Tu, pe care te-am văzut
Încă cu-n altul ca tine,
Tot aşa necunoscut,
Stând pe uşi de la latrine?
Marş d-aici!
- Nu fi mândru cu cei mici,
Unule,
Nebunule!
Îi răspunse Zero-ndată:
Darnic n-ai fost niciodată,
Nici bărbat,
Probă că nici nu-mpărţeşti,
Nici nu-nmulţeşti:
Acest fapt e demonstrat.
Pe când cearta era-n toi
Şi era să fie lată,
Ţifra Două, înarmată,
Porni dârză la război
Împotriva ţifrei Unu,
Şi l-ar fi distrus, cu tunu,
Ori mai ştiu eu cu ce armă,
Dacă Unu speriat,
Pe Zero n-ar fi chemat
Cu un strigăt de alarmă.
Zero, iertând pe mişel,
Veni-ndată lângă el,
Silind pe Două să plece,
Căci vă jur că nu-i minciună
Unu şi Zero-mpreună
Aveau putere cât Zece.

Vechi de când cu tata Noe
E-un proverb ce spune bine:
Totdauna ai nevoie
De unul mai mic ca tine.

de George Ranetti


--------------------------------------------------------------------
Născut 19 octombrie 1875
Decedat 2 mai 1928 (52 de ani)
Cetăţenie: România
Ocupaţie jurnalist
-----------------------------------------------------------------------
Robert Silvers - Bill Gates
Stilul: Pop Art
Media: photomosaic (mozaic de poze)
Robert Benjamin Silvers (născut la 31 decembrie 1929) este un editor american , care a servit ca editor al The New York Review of Books din 1963.