marți, 29 august 2017

Léon Cognie - Masacrul inocenților - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI LEON COGNIE

Alt răspuns

Au ce voiţi, păduchi ai lui Hristos?
Nimic nu se-ntîmplă în lume iar omul
continuă să-adune ploaia-n aripile-i
de corb şi strigă iubire şi dezbinare.
Cu voi nu i se-mpuţinează sîngele
veciei. Doar oaia
răsucitu-s-a la-ntoarcerea-i cu capul
chel şi găvanele goale.
Nu s-a-ntîmplat nimic. Şi muşchi e-acum
hronicul de pe zidul oraşului
dintr-un arhipelag îndepărat.

de Salvatore Quasimodo


---------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Léon Cognie
Titlul: Masacrul inocenților
Titlul original:
Data:
Stilul:
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Léon Cogniet (29 august 1794 – 20 noiembrie 1880) a fost un pictor francez de scene istorice si portrete. Cogniet s-a nascut in Paris. In 1812 a intrat la École des Beaux-Arts in Paris, unde a studiat sub indrumarea lui Pierre-Narcisse Guérin, Delacroix si Géricault. In 1817 a castigat Prix de Rome si a locuit la Villa Medici din 1817 pana in 1822. Prima lui pictura notabila a fost „Marius among the Ruins of Carthage” (1824). A decorat cateva tavane la Luvru si la Halle de Godiaque din Hôtel de Ville, Paris, precum si o capela din biserica Madeleine. La inceput a pictat in stilul clasic, mai tarziu a adoptat metodele romanticilor.

A murit la Paris in 1880.

Jean Auguste Dominique Ingres - Sursa (Izvorul) - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI JEAN AUGUSTE DOMINIQUE INGRES


Cântecul obârşiei

La obârşie, la izvor
nici o apă nu se-ntoarce,
decât sub chip de nor.
La obârşie, la izvor
nici un drum nu se întoarce
decât în chip de dor.
O, drum şi ape, nor şi dor,
ce voi fi, când m-oi întoarce
la obârşie, la izvor?
Fi-voi dor atuncia? Fi-voi nor?

de Lucian Blaga
---------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Jean Auguste Dominique Ingres
Titlul: Sursa (Izvorul)
Titlul original: The Source (Ingres)
Data: 1856
Stilul: Neoclasicism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 80 x 163 cm
Unde se gaseste: Louvre, Paris, France, Musée d'Orsay, Paris, Franța

Descriere

Personajul reprezentat este asemănator cu cel din tabloul Venus cu diademă, pictat cu câțiva ani mai devreme. Ingres revine la această Venus și o transformă într-o alegorie plină de prospețime și farmec. Stând în apă, cu piciorul stâng ușor îndoit, tânara fată ține pe umăr un ulcior. Poza și modalitatea în care Ingres o reprezintă pe femeie ne duc cu gândul la o statuie grecească.

Trupul ei cu carnație albă se reliefează pe un fond unitar, amintindu-ne de frumusețea odaliscelor pictate mai devreme. Contrastul dintre liniile senzuale ale trupului i inocența care i se citește pe chip face ca scena prezentată să fie în același timp simplă și manieristă.

Pânza Izvorul repurtează un succes imediat, multe persoane fiind dornice să achiziționeze tabloul. Pictorul își vinde lucrarea cu un preț extraordinar de mare. Scriitorul Théophile Gautier este fascinat de acest tablou datorită frumuseții lui nevinovate iar poetul Théodore de Banville, inspirat de pânza Izvorul scrie "Naiadele argentiniene", un poem publicat în anul 1861. Izvorul intră în colecția muzeului Louvre în anul 1878 și, chiar în același an, tânărul Seurat execută copia acestuia.


Date despre pictor:
Jean Auguste Dominique Ingres (pronunțat /ɛ̃gʀ/) (n. 29 august 1780, Montauban, Franța – d. 14 ianuarie 1867, Paris, Franța) a fost un pictor francez neoclasic. Deși Ingres se încadra el însuși în tradiția pictorilor istorici, precum Nicolas Poussin și Jacques-Louis David, spre sfârșitul vieții sale, recunoașterea sa generală a venit din aprecierea remarcabilele sale portrete, atât desenate cât și pictate.

Achille Lauge - drum la cailhauvers cailhavel - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI ACHILLE LAUGE


* * *

azi noapte am visat
te plimbam cu-n cal maro
pe drumul de la cailhauvers cailhavel
și noi râdeam
sufletele noastre se împleteau cu vântul
ce se ascundea după copaci


(cav)
--------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Achille Lauge
Titlul: drum la cailhauvers cailhavel
Titlul original:
Data:
Stilul:
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Achille Lauge(29 august 1861 – 2 iunie 1944) a fost un pictor francez neo-impresionist si pointillist care a devenit cunoscut pentru frumoasele lui peisaje.S-a nascut intro familie de fermieri in Arzens, Franta si si-a inceput studiile la Ecole des Beaux-Arts la varsta de 20 sub indrumarea lui Alexandre Cabanel. Lauge a locuit in Paris din 1886 pana in 1888, cand s-a reintors la casa parinteasca din sudul Frantei unde a muncit si trait pana la sfarsitul vietii.La inceput a pictat peisaje de langa casa, ca student a creat naturi statice, portrete si schite, probabil in stilul impresionist. Lauge a pictat in stilul pointilism din 1888-1896, apoi a abandonat acest stil in cea mai mare parte a lucrarilor sale.A expus deseori la Salon des Independents, insa nu a castigat notorietatea pe care o merita pana dupa moartea sa la o expozitie Guggenheim in 1968.

Jean Auguste Dominique Ingres - Mademoiselle Jeanne Gonin


singur

prin întuneric
pot să văd lumina
vei străluci mereu
şi faţa ta am memorat o
şi pot simți inima ta într-a mea
în această lume crudă şi singur
am găsit o dragoste adevărată.
dragă iubirea mea, te-am găsit !

(cav)



 

-------------------- ---------------------------------------------------------------
Pictor: Jean Auguste Dominique Ingres
Titlul: Mademoiselle Jeanne Gonin
Titlul original: Mademoiselle Jeanne Gonin
Data:1821
Stilul: Neoclasicism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 76.2 x 59.1 cm
Unde se găseşte: The Taft Museum of Art, Cincinnati, Ohio, USA

Date despre pictor:

Jean Auguste Dominique Ingres (pronunțat /ɛ̃gʀ/) (n. 29 august 1780 - d. 14 ianuarie 1867) a fost un pictor francez neoclasic. Deși Ingres se încadra el însuși în tradiția pictorilor istorici, precum Nicolas Poussin și Jacques-Louis David, spre sfârșitul vieții sale, recunoașterea sa generală a venit din aprecierea remarcabilele sale portrete, atât desenate cât și pictate.

Jacques-Louis David - Moartea lui Socrate

ANIVERSARE CU SIMFONII DE CULOARE AVANGARDISTĂ
– JACQUES LOUIS DAVID -

Socrate

Ce frumoasă eşti azi,
Soră cucută,
Ce-mi creşti atât de firesc
Sub fereastră.

În mlădierea taliei tale,
Toate vechile buruieni de leac
Triumfă sălbatec.

Şi, pe deasupra, eşti din ce în ce
Mai cultivată.

de Marin Sorescu

* Din "Fântâni în mare"(1982).
 



-------------------- ---------------------------------------------------------------
Pictor: Jacques-Louis David
Titlul: Moartea lui Socrate
Titlul original:
Data:1787
Stilul: Neoclasicism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:196 x 130 cm
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Jacques-Louis David (n. 30 august 1748 – d. 29 decembrie 1825) a fost unul dintre cei mai influenți pictori francezi ai stilului Neoclasic.
Născut la Paris, era fiul lui Louis-Maurice David, un negustor destul de înstărit și al lui Marie-Geneviève Buron, care se trăgea dintr-o familie de constructori și arhitecți. Jacques-Louis este crescut de familia mamei sale de la vârsta de noua ani, după moartea prematură a tatălui său, care și-a pierdut viața într-un duel pe data de 2 decembrie 1757. Unchii micuțului, François Buron și Jacques-François Desmaisons, îl trimit pe băiat mai întâi la colegiul din Beauvais, apoi într-una din cele mai renumite școli medii din Paris –colegiul Quatre-Nations. Este subjugat de desen iar la 17 ani vrea să devină pictor și membru al Academiei. Un aport deosebit în dezvoltarea intelectuală a tânărului artist îl are Michel-Jean Sedaine, secretarul Academiei Regale, care îi dăruiește prietenia sa și îl tratează ca pe propriul fiu. David va locui la acesta începând din anul 1768. În anul 1774, după patru încercări, reușește să ia Marele Premiu la concursul Grand-Prix de Rome, premiu care-i permite să fie acceptat la "Ecole des Eleves proteges" și la Academia de la Roma
După înfrângerea de la Waterloo din 1815 pleacă din țară. Reușește să emigreze în Belgia și chiar și atunci când Franța este gata să-l primească, refuză să se mai întoarcă. Ultimii 10 ani îi petrece la Bruxelles. Într-o seara din februarie 1824, pe când ieșea de la teatru, dă peste el o trăsură. Nu își va mai reveni niciodată pe deplin. Moare pe 29 decembrie 1825.