marți, 26 decembrie 2017

William Dyce - Regele Lear și Nebunul în furtună

1606: S-A JUCAT PENTRU PRIMA OARĂ TRAGEDIA REGELE LEAR SCRISA DE WILLIAM SHAKESPEARE DUPĂ LEGENDA REGELUI BRITANIC LEIR

Gloucester: E boala vremii noastre când nebunii îi conduc pe orbi.

Lear: Când ne naştem, plângem pentru că urcăm
Pe astă mare scenă de nebuni.

Regan: Bufonii se dovedesc adesea a fi profeţi.

Lear (Cordeliei): Iar tu, mângâierea bătrâneţii noastre, –
Măcar că-i cea din urmă şi firavă, la a ei gingaşă iubire
Atât francezi, cât şi burgunzi înfloritori
Se-ntrec în râvnă –, ce poţi să spui ca să obţii
Partea leului, mai preţioasă decât cele ale surorilor tale?

Lear: Nimic nu iese din nimic.

Lear: Trebuie să fiţi îngăduitori cu mine.
Te rog, iartă şi uită. Sunt bătrân şi nu sunt în toate minţile.

Edmund: Tu ai dreptate. Aşa e, precum spui.
Roata s-a-ntors şi iată unde-am ajuns.

replici din piesa de teatru Regele Lear, de William Shakespeare (1606)

 



-----------------------------------------------------------------------------------------
Regele Lear este o tragedie scrisă de William Shakespeare care reprezintă o încununare a analizei umanisto-psihologice prezentă în mai toate lucrările marelui dramaturg englez. Regele Lear, retrăgându-se de la domnie și stăpânit fiind de iluzia puterii sale nelimitate, își împarte regatul fiicelor sale. Le cere însa acestora, înainte de a le împărți regatul, să-și exprime în cuvinte dragostea pe care i-o poartă. Fiicele mai mari, Goneril și Regan, meschine și lingușitoare, îi spun bătrânului vorbe frumoase, exact ceea ce acesta dorea sa audă. Cordelia însă, fire sinceră, îi spune cu naturalețe : "Iubesc pe Majestatea-ta așa cum îmi este datoria, nici mai mult nici mai putin". Luând acest răspuns drept o adevărată insolență, tatăl își alungă fiica cea mica, dezmoștenind-o. Doborât de ingratitudinea fiicelor sale, bătrânul, cu mintea tulburata de durere, rătăcește pe câmpii, înfruntând furtuni și trăsnete. Dintre foștii curteni i-au rămas credincioși doar contele de Kent, Edgar și bufonul.
Cordelia, devenită între timp regină a Franței, vine în ajutorul tatălui său. Goneril și Regan vor sfârși în mod mizerabil, otrăvindu-se una pe cealaltă, din rivalitate pentru același bărbat: Edmund, comandantul oștilor britanice. Cordelia și regele Lear, în timpul luptelor dintre francezi și englezi, ajung prizonierii lui Edmund. Cordelia este omorâtă din porunca lui Edmund, chiar sub ochii bietului sau tată, care se stinge de durere. Cordelia întruchipează în aceasta opera puterea miraculoasa a dragostei și a iertării. Prin dragostea cu care aceasta îl înconjoară, Regele Lear își va găsi liniștea. Tema piesei devine universală, prin detaliata descriere a caracterului uman și în special, a transformării determinată de schimbarea unor idealuri și a unei lumi considerată de protagonist, o reflexie ideatică a percepțiilor sale interioare.

-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: William Dyce
Titlul: Regele Lear și Nebunul în furtună
Titlul original:
Data: 1848
Stilul:
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

William Dyce(19 septembrie 1806, Aberdeen, Scotia – 14 februarie 1864, Londra) a fost un distins pictor scotian, care a jucat un rol important in formarea educatiei publice in arta din UK, ca parinte al sistemului de scoli din South Kensington.
Dyce si-a inceput cariera la Royal Academy, apoi a plecat la Roma pentru prima oara in 1825. Acolo a studiat lucrarile lui Titian si Poussin. S-a reintors la Roma in 1827, de data aceasta a stat acolo un an si jumatate, iar in acea perioada se pare ca l-a cunoscut pe pictorul german nazaraean Friedrich Overbeck. Dupa aceste doua calatorii s-a stabilit pentru cativa ani in Edinburgh. S-a intretinut din pictura de portrete mai intai, insa a trecut imediat la alte subiecte de arta, in special cele religioase.
I s-a dat conducerea School of Design din Edinburgh, apoi a fost invitat la Londra sa conduca noua School of Design, care a devenit ulterior Royal College of Art.Inainte de a lua acest post in 1838 impreuna cu un coleg au fost trimisi sa viziteze Franta si Germania pentru a face un raport despre educatia de acolo. A plecat de la scoala in 1843 pentru a putea picta mai mult.

luni, 25 decembrie 2017

Leon Underwood - Venus in Gradina Kensington - Aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI MODERN LEON UNDERWOOD

* * *

după o ceartă cu corbii
am răguşit
au ieşit la suprafaţă toate obsesile
şi de atunci plutesc fără încetare
cu toate gândurile curate


(cav)



-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Leon Underwood
Titlul: Venus in Gradina Kensington
Titlul original:
Data: 1921
Stilul:
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 40 x 50
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Leon Underwood (N: Londra, 25 decembrie 1890, D: Londra 9 octombrie , 1975). Sculptor, pictor, grafician, profesor , scriitor britanic. A fost o figură versatila și originala, Underwood a simpatizat cu tendințele modernismului. Cu toate acestea, din anii 1960 criticii au început să vorbească despre el ca "părintele sculpturii moderne din Marea Britanie.

Vincent Willem van Gogh - Vas cu garoafe albe şi roşii


Cântec

Garoafele din glastră, stând gata ca să moară,
Vorbesc de-o fată blondă cu faţa diafană,
Vorbesc de-o prea frumoasă şi mândră castelană
Ce le-a purtat de grijă o-ntreagă primăvară...

Vorbesc, şi pun la cale garoafele din glastră:
- „Carminul să ni-l strângem, şi-n pulbere măruntă,
Pe-obrajii ei să cernem uşor, în zi de nuntă,
Să nu mai fie alta cum e stăpâna noastră.”

de Dimitrie Anghel

 



-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Vincent Willem van Gogh
Titlul: Vas cu garoafe albe şi roşii
Titlul original: Signora al Pianoforte
Data:
Stilul: post-impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Kröller-Müller Museum, Otterlo, Olanda

Date despre pictor:

Vincent Willem van Gogh (pronunțat în neerlandeză [vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx], v. AFI, n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.
Van Gogh a realizat peste 2.000 de opere de artă, în jur de 900 de picturi și 1.100 de desene și schițe . Astăzi multe dintre operele sale, inclusiv numeroasele lui portrete, peisaje și picturi cu floarea-soarelui, se numără printre cele mai cunoscute și cele mai scumpe din lume. Fiind puțin apreciat în timpul vieții, faima sa a crescut în anii de după moarte. Astăzi el este în general considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți pictori din istorie

tag

Arkhip Ivanovich Kuindzhi - marea. Crimea

Cum cântă marea

În fiecare seară, de-un timp, stau cu mirare
Şi-ascult ce straniu cântă tumultuoasa mare.

Atent îmi plec urechea, şi-ascult notele-i grele,
Ascult, cătând pe-ncetul să mă deprind cu ele,

Să-mi lămuresc ce-o doare când spumegă de ură,
Ce vrea să spuie marea cu-nfricoşata-i gură.

Dar apele-i ţin taina, schimbând a ei cântare,
Acum, parcă se joacă zvârlind mărgăritare,

Şi-acum, ca supt imperiul unei porunci secrete,
Îşi părăseşte jocul, şi-n larmă de trompete

Îşi trâmbiţă mânia, iar miile-i de creşte
Le umflă în talazuri, în larguri dând de veste,

Că cineva ascultă şi-nseamnă cu mirare
Ce poate să surprindă din larga ei cântare.

de Dimitrie Anghel

 


-----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Arkhip Ivanovich Kuindzhi
Titlul: marea. Crimea
Titlul original: Море. Крым
Data:1908
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 54 x 40 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Arkhip Ivanovich Kuindzhi (ori Arkhip Kuinji;in rusa: Архи́п Ива́нович Куи́нджи; in ucraineana: Архип Іванович Куїнджі; 27 ianuarie 1842(?) – 24 iulie 1910) a fost un pictor peisagist rus .
Arkhip Kuindzhi s-a nascut in Mariupol (in prezent Ucraina), insa si-a tetrecut anii tineretii in orasul Taganrog. Familia lui era saraca, tatal lui era un cizmar grec, Ivan Khristoforovich Kuindzhi Emendzhi). Arkhip avea sase ani cand si-a pierdut parintii, astfel ca a fost obligat sa se intretina singur, lucrand pe un santier la constructia unei biserici, crescand animale domestice si lucrand in magazinul unui comerciant de grane. Timp de cinci ani, din 1860 pana in 1865, Arkhip Kuindzhi a lucrat ca retuser in studioul foto Isakovich din Taganrog. Kuindzhi a incercat sa-si deschida propriul studio foto, insa fara succes. Dupa aceea, Kuindzhi a plecat din Taganrog in Saint Petersburg.
A studiat pictura independent si la Academia de Arte din St.Petersburg. A fost , afiliat grupului “Peredvizhniki (Hoinarii)“. (Peredvizhniki, un grup de artisti rusi realisti care au protestat fata de restrictiile academice si au format o cooperativa a artistilor). in acea perioada de inceput, Kuinczhy a fost influentat de Ivan Aivazovsky.
In 1872 a plecat de la academie si a lucrat ca freelancer. Pictura "Na ostrove Valaam" (On the Valaam Island) a fost prima lui lucrare de arta pe care Pavel Tretyakov a achizitionat-o pentru galeria lui de arta. In 1873, Kuindzhi a expus pictura "The Snow", care a primit medalia de bronz la Expozitia Internationala de Arta din Londra in 1874.
Kuindzhi a fost profesor la Academia de Arta din St.Petersburg.Printre studentii lui s-au numarat Arkady Rylov, Nicholas Roerich, Konstantin

Bogaevsky si altii.

Andrei Branisteanu - Colindători

Vin colindatorii

Vin colindatorii, cum veneau odata, lerui ler
Sa colinde-n seara asta minunata lerui ler
Dar li-i gura-i arsa si li-s ochii-n lacrimi lerui ler
Prea degeaba sange, prea degeaba patimi, lerui ler,

Gazdelor crestine sa- i primiti in casa lerui ler
Si cum se cuvine sa-i poftiti la masa lerui ler
Ni-i trimite sfantul sa ne-'ncerce mila lerui ler,
Domnii mari de astazi sa-si deschida vila lerui ler,

Sovaielnic pasu', mainile plapande lerui ler,
Tremurat lii glasu, nu stiu sa colinde lerui ler,
Daca stau la poarta si nu zic nimica lerui ler
Domnilor de astazi sa va apuce frica lerui ler,

Muta-i intrebarea ce rasuna afara lerui ler,
Am murit degeaba, ce-ati facut din tara lerui ler
Tot in frig si-n foame, tot cu maini intinse lerui ler
Pe la porti straine, ce ne stau inchise lerui ler,

Vin colindatorii cum veneau odata lerui ler
Sa colinde in seara asta minunata lerui ler
Dar li-i gura-i arsa si li-s ochii-n lacrimi lerui ler
Prea degeaba sange, prea degeaba patimi lerui ler.

de Tudor Gheorghe

 



 -----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Andrei Branisteanu
Titlul: Colindători
Titlul original:
Data:
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 40 x 50
Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Andrei Branisteanu s-a nascut la 20 iunie 1948 in Bilciuresti - Dambovita.
Absolvent al Intitutul Politehnic Bucuresti facultatea Tehnologia Constructiilor de Masini
Absolvent scoala de arta clasa proesor Iorga Nicolae 1985. Membru al Asociatiei Artistilor Plastici studii libere de pictura
Lucrari in colectii particulare si institutii de stat in tara si strainatate, Suedia, Anglia, Germania, Franta, Austria, Elvetia, Israel, Canada, SUA, Australia, precum si la Cercul Militar National, Ministerul Apararii Nationale si Senatul Romaniei.
Calatorii de studii de documentare in Franta, Italia, Germania, Austria
2012 oct,nov Expozitie personala la Consulatul Romaniei de la Munchen