Clarence Holbrook Carter - aniversare - una

ANIVERSAREA PICTORIŢEI AMERICANE CLARENCE HOLBROOK CARTER

Una

O vreme somnul a intrat pe aceeaşi poartă,
în mine şi în ea,
pe aceeaşi poartă au intrat bucuria,
spaima,
gustul, mirosul, moliciunea
cireşelor.
Greutatea mea era greutatea
ei,
aerul meu, aerul ei,
amîndouă visam acelaşi vis,
eram una:
o femeie care se plimbă
singură
pe străzi, cu trenul, cu autobuzul.

de Svetlana Cârstean

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Clarence Holbrook Carter
Titlul: Jane Reed şi Dora Hunt
Titlul original: Jane Reed and Dora Hunt
Data: 1941
Stilul:Realism magic
Mod de realizare: ulei
Dimensiunea:
Unde se gaseste:


Date despre pictor:
Clarence Holbrook Carter sa născut în Portsmouth , Ohio la 26 martie 1904 şi a decedat în 24 iunie 2000. A fost un pictor american.
De-a lungul anilor 1930 și '40 ea a fost cunoscută pentru picturile sale din America rurală . Până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial ea a adoptat o abordare suprarealistă a picturii. În 1949, a fost alesă în Academia Națională de Design în calitate de membru asociat, și a devenit membru cu drepturi depline în 1964.

Igor Emmanuilovich Grabar - Răsărit - Alb violet

alb violet

în albul violet al pădurii

soarele răsare

o femeie aleargă cu-o zbatere în inimă

nu o văd

simt că este acolo

acelaşi scârţâit de pantofi

vântul cântă un cântec

un mesaj pentru mine

pe care nu pot să-l înţeleg.

(cav)

 

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Igor Emmanuilovich Grabar
Titlul: Răsărit
Titlul original:
Data:
Stilul: Post-impresionism
Mod de realizare: ulei pe panză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Igor Emmanuilovich Grabar (in rusa: Игорь Эммануилович Грабарь, 25 martie 1871, Budapesta – 16 mai 1960, Moscova) a fost un pictor post-impresionist si istoric de seama al artei ruse. Grabar, descendent al unei familii instarite, s-a pregatit sub indrumarea lui Ilya Repin in Saint Petersburg si a lui Anton Ažbe in Munchen. A atins punctul culminant in pictura in 1903–1907, a fost remarcat pentru tehnica divisionista particulara aproape de pointilism si pentru redarea zapezii.

Gustave Courbet - Bună ziua domnule Courbet - Conexiune

Conexiune

Priveşte copacul cenuşiu. Cerul a curs
prin fibrele lui jos, în pământ –
un nor sfrijit e tot ce rămâne după ce
pământul a băut. Spaţiul cosmic furat
se învârteşte în împletitura de rădăcini, se răsuceşte
şi devine verdeaţă. – Scurtele clipe
de libertate urcă din noi, trec învolburate
prin sângele zeiţelor Parce şi o pornesc mai departe.
Espresso
Cafeaua neagră la un restaurant-grădină
cu scaune şi mese pestriţe ca insectele.
Distilări preţioase
umplute cu aceeaşi tărie ca Da şi Nu.
Ea este adusă din cafeneaua întunecoasă
şi se uită în soare fără să clipească.
În lumina zilei un punct de negru binefăcător
care se varsă repede într-un client livid.
E asemeni picăturilor de profunzime neagră
pe care uneori sufletul le distilatează
şi care dau un ghiont binefăcător: Pleacă!
Îndemn să deschizi ochii.

de Tomas Tranströmer

----------------------------------------------------------------------------------------------------------- -
BUNA ZIUA, DOMNULE COURBET
“Scena se petrece pe la mijlocul secolului al XIX-lea, pe un drum prafos, undeva aproape de Montpellier.Drumul e galben, de culoarea desertului. In jur, camp ars de soare, chiar abrutizat de soare , cu putina vegetatie, si aceea prafoasa, stropita cu doua flori rosii, doi maci se pare.”
“Dar cine sunt personajele? In primul rand el, Courbet, autorul tabloului. Cu un fel de rucsac in spinare, unde are uneltele de pictor, cu palaria in mana din cauza caldurii si cu capul dat teatral pe spate.Se uita cu superioara bunavointa la cei care i-au iesit in intampinare. Ca si cum ar spune:”iata, domnilor, aveti sansa sa ma puteti saluta.” Ceea ce si fac, de altfel.”
“De fapt, cu exceptia naturii, a lui Rembrandt si a lui Velázquez, calatorul nostru nu recunoaste pe nimeni. El e foarte incantat si de chipul sau de tip asirian, de ochii sai negri, lucitori, stralucitori, de genele sale lungi, de mainile sale elegante si, fireste, de barba care-i asigura un plus de originalitate. Si nu se da inapoi sa le impuna si altora incantarea sa. De aceea se picteaza in autoportrete in asa fel incat sa se puna in valoare, distribuindu-se in diverse roluri, toate de prima marime si toate vazute din fotoliul de orchestra. Uneori isi da cu ajutorul unei pipe un aer de lup de mare, alteori adopta o poza de Christ, cu mainile intinse deasupra lumii.”
“Pare multumit, desi nimeni nu e in stare sa-i faca atatea complimente cate isi face singur. Sa observam ca dintre cele trei personaje, singurul care are umbra e el. Si ca pana si cainele pare sa ia parte la emotia momentului, privindu-l admirativ pe drumet, in timp ce stapanul sau il saluta pe oaspete:”Buna ziua, domnule Courbet.” Sub acest nume e cunoscut si tabloul : “Buna ziua, domnule Courbet”.”
“Procesul lui Courbet, dupa zdrobirea Comunei din Paris, e la fel de celebru ca si procesele lui Flaubert si Baudelaire. Autoportretul facut in inchisoare ni-l arata privind in gol, pe fereastra. Nu mai e acelasi om care se amuza sa-si semneze, uneori, scrisorile “Courbet, maestru fara ideal si fara religie”. Nu mai e decat un om singur, fata in fata cu destinul sau.”
----------------------------------------------------------------------------------------------------------- -

Pictor: Gustave Courbet
Titlul: Bună ziua domnule Courbet
Titlul original: La Rencontre (Bonjour Monsieur Courbet)
Data:1854
Stilul: Realism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea: 149 x 129 cm
Unde se gaseste: Musée Fabre, Montpellier, Franţa

Date despre pictor:
Gustave Courbet, cu nume la naştere, Jean Désiré Gustave Courbet (10 iunie 1819, Ornans/Franche-Comté – 31 decembrie 1877, La Tour-de-Peilz/Elveţia) a fost un pictor francez, care a condus mişcarea artistică a realismului în pictura franceză din secolul al 19-lea. Într-unele din operele sale exprimă un naturalism violent, ca în tabloul intitulat Originea lumii, 1866. Angajat în evenimentele politice ale timpului său, a fost ales în conducerea Comunei din Paris din anul 1871. Viaţa lui coincide cu o perioadă deosebit de furtunoasă din istoria Franţei: întoarcerea pe tron a Bourbonilor după căderea lui Napoleon, Revoluţia din iulie 1830, Revoluţia din 1848, a II-a Republică, al II-lea Imperiu, Comuna din Paris şi, în fine cea de-a III-a Republică. În ciuda convingerilor sale republicane, Courbet nu este legat de niciun regim politic al Franţei secolului al XIX-lea, rămânând fidel, cum avea să spună el însuşi, „regimului libertăţii”.

Caspar David Friedrich - Fazele vieţii - Pietrele

Pietrele

Pietrele pe care le aruncăm, le aud
cum cad prin ani, limpezi ca lumina zilei.
În vale, faptele clipei, descumpănite,
galopează, strigând din
vârf de copac în vârf de copac, dar amuţesc
în aerul mai rarefiat decât cel al prezentului, şi alunecă,
precum rândunicile, din vârf de munte
în vârf de munte, până ce
dau de platourile cele mai depărtate,
de la hotarul fiinţei. Acolo
toate acţiunile noastre,
limpezi ca lumina zilei,
se prăbuşesc nu în abis,
ci în noi înşine.

de Tomas Tranströmer

----------------------------------------------------------------------------------------
FAZELE VIETII
Dupa titlu se poate constata ca tabloul – Fazele vietii – este un fel de testament. Al artistului. Slabit de boala, Friedrich picteaza un tablou visitor, melancolic. Pictorul isi impartaseste reflectiile despre moarte cu ajutorul jocului complicat al raporturilor de dependenta intre oamenii infatisati. Prezinta cateva figuri a caror redare exterioara trimite la relatia dintre viata si moarte.
Barbatul greoi, cu pelerine, este un om care se apropie de capatul vietii. Barbatul din apropierea sa ii si da de intelesacest lucru acesta. Gesturile si expresia fetei sunt amenintatoare, de parca i-ar comunica omului in varsta sentinta irevocabila: “Zilele tale sunt numerate !”. In schimb, pe copiii preocupati de joaca lor naiva peisajul mohorat din jur ii lasa complet indiferenti. Inocenta lor ii apara de marile probleme existentale ce constituie baza compozitiei acestui tablou.
Aici si corabiile de pe mare au functie simbolica. Corabiile de pe intinderea marii constituie intotdeauna metafora vietii, iar sfarsitul peregrinarilor marine inseamna moartea. Asa este si cu velierul cel mai mare din centrul tabloului, care se apropie de port cu panzele coborate. O asemanare evidentiata de compozitia tabloului exista intre velier si batranul cu spatele, care il intruchipeaza, de buna seama, pe pictor. Celelelte corabii din fundal ii simbolizeaza pe celalat barbat si pe personajul feminin. Ambii sunt inca in plenitudinea fortelor. Micile corabii din apropierea gurilor fluviului sunt intruchipari simbolice ale celor doi copii. Acesta modalitate de legare a figurilor umane de corabii asigura o simetrie perfecta structurii intregului si sublinieaza succesiunea inevitabila a fazelor vietii.
 

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Caspar David Friedrich
Titlul: Fazele vieţii
Titlul original: Die Lebensstufen
Data:1835 Germania
Stilul: Romantiv
Mod de realizare: ulei
Dimensiunea: 94 x 72.5 cm
Unde se gaseste: Museum der Bildenden Kunste, Leipzig, Germania

Date despre pictor:
Caspar David Friedrich (5 septembrie 1774 – 7 mai 1840), pictor german, cel mai important pictor romantic german si unul dintre geniile cele mai originale din istoria picturii peisagiste. Caspar David Friedrich s-a nascut in Greifswald, Hither Pomerania. Relevante ca fundal al operei sale sunt credinta stricta luterana a tatalui sau si familiaritatea sa timpurie cu moartea: mama sa a murit cand avea sapte ani, sora sa a murit de febra tifoida, iar fratele sau s-a inecat intrun lac inghetat pe cand incerca sa-l salveze pe Friedrich sub picioarele caruia s-a crapat gheata, dupa cum se spune.
In 1790 a inceput sa studieze arta cu Johann Gottfried Quistorp la Universitatea Greifswald si literatura si estetica cu profesorul suedez Thomas Thorild. In 1794 a intrat la prestigioasa Academie din Copenhaga, iar in 1798 s-a stabilit in Dresda. deseori picta in tus de India, acuarele si sepia. Nu se cunoaste precis cand s-a apucat de pictura in ulei, dar cu siguranta avea peste 30 de ani. Subiectele sale preferate au fost peisajele. In special peisaje din nordul Germaniei, picturi de paduri, dealuri, porturi, dimineti cetoase si alte efecte de lumina bazate pe o observatie atenta a naturii. In 1808, intro perioada cand Friedrich crestea in popularitate, el a expus una dintre cele mai controversate picturi, The Cross in the Mountains (Gemäldegalerie, Dresden). Pentru prima data in arta crestina, un peisaj pur a fost cadrul unui altar. Crucea se inalta foarte sus in the compositie, dar e vazuta oblic si la distanta. Friedrich spunea ca razele soarelui la apus descriau formarea lumii pre-crestine. Muntele simboliza credinta de nezdruncinat, in timp ce brazii reprezentau speranta. El a fost apropiat de Philipp Otto Runge, alt pictor german notabil din perioad romantica si a castigat admiratia poetului Goethe.

Igor Emmanuilovich Grabar - aniversare - delphiniums

ANIVERSAREA PICTORULUI IGOR EMMANUILOVICV GRABAR

delphiniums

gândurile copilăriei mele-
o grădină plină cu flori-
îşi poartă paşii pe aleea lungă pietruită.
un parfum de delphiniums
pluteşte pe aripile unui fluture de aur.
o poveste din trei mişcări după o pictură de Igor Grabar.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Igor Emmanuilovich Grabar
Titlul: în grădina de delphiniums
Titlul original:
Data:
Stilul:post-impresionism
Mod de realizare: ulei pe panză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Igor Emmanuilovich Grabar (in rusa: Игорь Эммануилович Грабарь, 25 martie 1871, Budapesta – 16 mai 1960, Moscova) a fost un pictor post-impresionist si istoric de seama al artei ruse. Grabar, descendent al unei familii instarite, s-a pregatit sub indrumarea lui Ilya Repin in Saint Petersburg si a lui Anton Ažbe in Munchen. A atins punctul culminant in pictura in 1903–1907, a fost remarcat pentru tehnica divisionista particulara aproape de pointilism si pentru redarea zapezii.