miercuri, 12 aprilie 2017

Valentin Alexandrovich Serov - Portretul Princesei Olga Orlova


Un nou strigăt al sufletului

„Ai plecat. Lăsând tot, pur și simplu…
Mi-am schimbat visul în neliniște

În inima mea trăiește pustiul.
Și conduce cu ea de jumătate de an.
Pământul continuă să se rotească,
Zilele se schimbă cu nopțile, e clar,
Însă cum să accept că atunci,
Tu ai plecat fără să te întorci, pentru totdeauna?…
M-a cuprins tristețea
Ca o prăpastie pe malul oceanului.
Mi-e frică să mă înec, dar înot
Fără tine, e foarte straniu să fac asta.
Iar atunci când închid ochii,
Îți văd privirea atât de apropiată mie.
Ești în interiorul meu pentru totdeauna
Și te rog, fii în continuare cu mine.”

de Olga Orlova


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Valentin Alexandrovich Serov
Titlul: Portretul Princesei Olga Orlova
Titlul original: Портрет княгини Ольги Орловой
Data: 1911; Amsterdam, Netherlands
Stilul:Expresionism
Mod de realizare: Tempera pe pinza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Valentin Alexandrovich Serov (19 ianuarie 1865 – 5 decembrie 1911) a fost un pictor rus, unul dintre primii portretisti ai epocii sale.
Serov s-a nascut in St. Petersburg, fiul compozitorului Alexander Serov si al Valentinei Bergman, compozitoare cu origini germano-evreiesti si engleze. In copilarie a studiat in Paris si Moscova cu Ilya Repin si la Academia de Arte din St. Petersburg (1880–1885) cu Pavel Chistyakov. A fost prieten cu Mikhail Vrubel si cu Konstantin Korovin, precum si cu Abramtsevo Colony, cu care a avut o relatie foarte stransa.
Cele mai importante lucrari din perioada de inceput ale lui Serov au fost portretele: „The Girl with Peaches„(1887) si „The Girl Covered by the Sun” (1888), ambele in Galeriile Tretyakov. In aceste picturi, Serov s-a concentrat pe spontaneitatea perceptiei modelului si naturii. Prin folosirea luminii si a culorii, armonia complexa a reflectiilor, simtul de saturare atmosferica si perceptia de pitoresc stralucitor a lumii, par a fi caracteristicile impresionismului rus timpuriu.
Incepand cu 1890, portretistica a deveenit compozitia de baza in arta lui Serov. Modelele favorite ale lui Serov au fost actorii, artistii si scriitorii (Konstantin Korovin, 1891, Isaac Levitan, 1893, Nikolai Leskov, 1894, Nikolai Rimsky-Korsakov, 1898 – in galeriile Tretyakov).
Castigand popularitate, in 1894 Serov s-a alaturat grupului Peredvizhniki (The Itinerants) si a primit comenzi importante, printre care portretele marelui duce Pavel Alexandrovich, (1897, Tretyakov Gallery), S.M. Botkin, 1899 si F.F. Yusupova, 1903, precum si al Printesei Olga Orlova ne’e Olga Constantinovna Belosselskaya-Belozerskaya(aflate in Muzeul Rus din St. Petersburg).
In acelasi timp a pictat si portrete de femi si copii. In portretele de copii, Serov a dorit sa capteze pozitii si gesturi pentru a arata si sublinia spontaneitatea, puritatea sincera si claritatea comportamentului copilulului (Children, 1899, Russian Museum; Mika Morozov, 1901, Tretyakov gallery). Serov a folosit frecvent diferite tehnici grafice – acuarele, pasteluri, litografii etc. Intre 1890 si 1900 Serov a pictat compozitii peisagistice cu teme rurale, in care directia artistica a luat o turnura romantica.
In aceasta perioada, incepand cu anul 1900, Serov a fost membru al „The World of art”, o asociatie si revista influenta rusa de artacare s-a dezvoltat, in parte, din cauza nemultumirii din miscarea Itinerant.
Convingerile democratice ale lui Serov au fost evidente in timpul Revolutiei din 1905 – 1907. Ca membru deplin al Academiei de Arta din St.Petersburg din anul 1903, in 1905 a demisionat ca gest de protest fata de executia muncitorilor grevisti si a familiilor lor din 9 ianuarie, „Duminica Sangeroasa”.
Ultimii ani de viata a lui Serov au fost marcati de lucrari cu teme mitologice in interpretare personala.
Valentin Serov a murit la Moscova pe 5 decembrie 1911 si a fost inmormantat la cimitirul Novodevichy.
Cele mai bune lucrari ale lui Serov fac parte dintre cele mai importante lucrari ale artei realistice ruse. Intre 1897 si 1909 a predat la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova, iar printre studentii lui s-au numarat artistii Pavel Kuznetsov, N.N. Sapunov, Martiros Saryan, Kuzma Petrov-Vodkin, N.P. Ulyanov si Konstantin Yuon.

Paul Werner - Activități de construcții pe insula KNSM- în Amsterdam - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI PAUL WERNER

Sufletul metalic al oraşului

Se face seară şi orizontul coboară.
Oraşul îşi ridică un cartier spre lună.
E un sunet de fier, de cabluri întinse.
Umbrele oamenilor încep să apună.


Când ridic braţul, umbra lui ascuţită
izbeşte capătul străzii de unde vii, necunoscut,
de parcă-aş fi zvârlit la întreceri o lance
pe care o primeşti nepăsător în scut.

Eşti sufletul de metal al oraşului.
În amurguri apari în pieţele ovale:
– Cetăţeni, s-a făcut seară. Încep serbările!
(Braţele tale bărbăteşti par două macarale)

Te-ntâlnesc uneori, când mă-ntorc de la lucru.
Gândurile izbesc în stele şi ele răsună.
De-a lungul stâlpilor zvelţi, când mă-ntorc
de la lucru,
un cartier al oraşului se ridică la lună.

Nu te recunosc nicviodată de la prima privire;
iei mereu un alt chip.
Azi mi-apari ca o schelă îndrăgostită
de tainicul zenit.

de Nichita Stănescu


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Paul Werner
Titlul: Activități de construcții pe insula KNSM- în Amsterdam
Titlul original: Bouw-activiteiten op KNSM-eiland, Amsterdam
Data: 1991; Amsterdam, Netherlands
Stilul:Expresionism
Mod de realizare: gouache
Dimensiunea: 70 x 50 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:

Robert Delaunay - Poring - ANIVERSARE

ZILELE PICTORULUI ROBERT DELAUNAY CU VERSURILE LUI VINTILA CIOCALTEU

Toamna

Ploua!
Cafeneaua'i goala!
Cine oare-o fi murit
La vecini?
Zaresc inerta forma grava sub lintoliu!
Cioclii au furat poseta
Cu manerul aurit
Si-au ascuns-o'n dric,
Pe scanduri,
Sub perdelele de doliu!
Vantul isi ineaca spaima
In baltoacele murdare!
Iures vajee in volburi,
Suera.
Se abate'n flamuri,
Intra'n gangurile caselor,
Rastoarna usi si geamuri,
Rasbufneste
Si se umfla
Ca sa sufle'n felinare...
Iarasi scot din naftalina
Macferlanul vechi si rupt!
Chem cosari sa-mi dreaga soba
Si la geamuri trag oblon!
Schimb doar ghetele!..Perechea
De acum un an a supt
Tot noroiul de pe strada
Prin pingeaua de carton...
(Crugul vremii)

de Vintila Ciocalteu
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Robert Delaunay (n. 12 aprilie 1885, Paris – d. 25 octombrie 1941) a fost un pictor francez, inițiator al orfismului (nume dat de Guillaume Apollinaire), orientare artistică derivată din cubism, care aspiră către primatul culorii ca mijloc de detașare a luminozității și a dinamismului. Delaunay și–a construit tablourile folosind, preponderent, contrastul cromatic simultan, recompunând formele (seria "Tour Eiffel"), pentru a ajunge într-unele din operele sale la reprezentări abstracte ("Forme circulare", "Ritmuri infinite").
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Pictor: Robert Delaunay
Titlul: Poring
Titlul original: Poring
Data: 1915
Stilul:Orfism
Mod de realizare:Ulei pe pînză
Dimensiunea: 127.95 x 93.98 cm
Unde se gaseste: Colectie privata

Date despre pictor:
Robert Delaunay(*12 aprilie 1885 Paris – †25 octombrie 1941), pictor francez, iniţiator al orfismului (nume dat de Guillaume Apollinaire), orientare artistică derivată din cubism, care aspiră către primatul culorii ca mijloc de detaşare a luminozităţii şi a dinamismului.
Delaunay şi–a construit tablourile folosind, preponderent, contrastul cromatic simultan, recompunând formele (seria „Tour Eiffel”), pentru a ajunge într-unele din operele sale la reprezentări abstracte („Forme circulare”, „Ritmuri infinite”).Robert Delaunay expune pentru prima dată în 1904 la „Salonul Independenţilor” şi se împrieteneşte cu Jean Metzinger şi cu Douanier Rousseau, prin intermediul cărora descoperă fauvismul şi pointilismul, înainte de adera, începând cu anul 1908, la mişcarea cubistă. În această perioadă o cunoaşte pe tânăra pictoriţă de origine rusă, Sonia Uhde-Terk, cu care se căsătoreşte, ea semnând de acum încolo cu numele Sonia Delaunay-Terk (1885-1979. Mai târziu vor lucra împreună la mai multe proiecte decorative. La Paris, cu ocazia Expoziţiei expresioniste din 1912, întâlneşte pe Paul Klee, August Macke, Franz Marc şi Hans Arp.
Robert Delaunay moare la 25 octombrie 1941 în Montpellier.

Orfism



Orfismul în istoria artei este denumirea dată de poetul Guillaume Apollinaire unei orientări artistice, apărută la începutul secolului al XX-lea, care-şi propune redarea muzicalităţii tonurilor şi volumelor în pictură. Reprezentanţi ai acestei orientări sunt Robert Delaunay şi Sonia Delaunay-Terk, care, în anii 1910-1914, opun rigidităţii geometrice a cubismului un mod mai armonios de compoziţie, unde culorile echivalează funcţiile sunetelor muzicale.

Robert Delaunay - View Of The Quai De Louvre - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI ROBERT DELAUNAY

Privind printre zăbrelele de visuri

Mă uit printre zăbrelele de visuri
la viaţă,
aşa cum un copil se uită printre gratii
în soarele de dimineaţă
la cuşca unei paseri.

Şi când trudit mi-acopăr ochii
privesc atunci adânc în mine
şi înţeleg menirea soartei :
cu suflet strâns în colivii de trup,
cu trupuri strânse-n colivia vieţii,
ne irosim privirile cerşind
o zare fără zid şi gratii ...

de Mihail Steriade


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Robert Delaunay
Titlul: View Of The Quai De Louvre
Titlul original: View Of The Quai De Louvre
Data: 1911
Stilul:Orfism
Mod de realizare:Ulei pe pînză
Dimensiunea: 81 x 116 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Robert Delaunay(*12 aprilie 1885 Paris – †25 octombrie 1941), pictor francez, iniţiator al orfismului (nume dat de Guillaume Apollinaire), orientare artistică derivată din cubism, care aspiră către primatul culorii ca mijloc de detaşare a luminozităţii şi a dinamismului.
Delaunay şi–a construit tablourile folosind, preponderent, contrastul cromatic simultan, recompunând formele (seria „Tour Eiffel”), pentru a ajunge într-unele din operele sale la reprezentări abstracte („Forme circulare”, „Ritmuri infinite”).Robert Delaunay expune pentru prima dată în 1904 la „Salonul Independenţilor” şi se împrieteneşte cu Jean Metzinger şi cu Douanier Rousseau, prin intermediul cărora descoperă fauvismul şi pointilismul, înainte de adera, începând cu anul 1908, la mişcarea cubistă. În această perioadă o cunoaşte pe tânăra pictoriţă de origine rusă, Sonia Uhde-Terk, cu care se căsătoreşte, ea semnând de acum încolo cu numele Sonia Delaunay-Terk (1885-1979. Mai târziu vor lucra împreună la mai multe proiecte decorative. La Paris, cu ocazia Expoziţiei expresioniste din 1912, întâlneşte pe Paul Klee, August Macke, Franz Marc şi Hans Arp.
Robert Delaunay moare la 25 octombrie 1941 în Montpellier.