Peter Paul Rubens - Venus şi Adonis

ZIUA PETER PAUL RUBENS

Sonet XXIV

Pe suflet, ca pe-o pânză, cu penelul,
Eu te-am răpit pe veci închipuirii,
Ca să-mi admir prin trupul-ramă, ţelul
Duios din perspectivele iubirii.
Nici pictorii nu te-ar schimba în artă,
Căci n-ar cunoaşte-adevărata-ţi faţă
Ce încă uneori mi se arată
Prin ochiul atelierului, în ceaţă.
Privirea mea cu-a ta se împleteşte,
Căci amintindu-mi forma-ţi prin fereastră
Şi soarele în pieptul meu priveşte
Când mă desfăt pe calea ei albastră.
Prin ochii tăi cu graţie contemplu
Nu inima ci-altarul unui templu.

de William Shakespeare

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Peter Paul Rubens - Venus şi Adonis
Data: 1614
Stilul: Baroc
Media: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 91 x 83 cm
Hermitage, St. Petersburg, Russia
Peter Paul Rubens (n. 28 iunie 1577, Siegen/Westfalia – d. 30 mai 1640, Antwerpen), cel mai renumit pictor flamand. Viața lui Rubens pare să fi fost guvernată de o inepuizabilă energie. În decurs de patruzeci de ani, artistul pictează cca. 1400 tablouri și execută sute de desene. Este primit cu căldură atât în cercurile celor mai de seamă artiști din Europa, cât și la curțile princiare.

Antoine Vollon - La Belle Orientale - aniversare

INTERMEZZO PICTURAL CU ANTONIO VOLLON PE VERSURI DE WILLIAM SHAKESPEARE

Sonetul 153

Stă Cupidon cu torţa în somnie
până ce iată, i-o răpi o zână
muind cu grabă gingaşa făclie
într-o fântână-a dragostei, fântână
 
Cu pururea învăpăiat, potirul
şi-nfierbântat de flăcări dezmăţate
până ce clocotul devine irul
vindecător al bolilor ciudate.
 
Din ochii dragei, torţa-şi ia văpaia
iar Cupidon mă pune la-ncercare
paşii, ndreptându-mi-i, să caut baia,
ca un bolnav ce n-are alinare.
 
Doar ochii ei îmi pare că-mi sunt leacul,
când Cupidon îşi împlineşte placul...

sonet de William Shakespeare

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Antoine Vollon
Titlul : La Belle Orientale
Titlul original: La Belle Orientale
Data :
Stilul: Realism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Antoine Vollon (23 aprilie 1833 – 27 august 1900) a fost pictor realist francez, cunoscut pentru picturile cu natura moarta, peisaje si figuri. Vollon a fost o celebritate de succes, s-a bucurat de o reputatie excelenta si i s-a spus „pictorul pictorilor”.
Vollon s-a nascut in Lyon, Franta, fost fiul unui mestesugar de ornamente. Singur a invatat sa picteze, apoi a devenit ucenic la un gravor si a studiat sub indrumarea lui Jehan Georges Vibert la Ecole des Beaux-Arts din Lyon pentru a deveni grafician. A lucrat la decorarea de placi si sobe. In 1860 s-a casatorit cu Marie-Fanny Boucher si au avut doi copii, Alexis si Marguerite.
In 1859 s-a mutat la Paris, cu intentia de a deveni pictor. Acolo a devenit studentul lui Théodule Ribot si a fost influentat de pictorii olandezi de naturi statice din secolul al XVII-lea. S-a imprietenit cu Alexandre Dumas, Jean-Baptiste Carpeaux, Honoré Daumier si Charles-François Daubigny. Vollon s-a descris ca tanar artist „indragostit nebuneste de pictura”.

Ford Madox Brown - Romeo şi Juliet

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

Sonetul IV

Cînd risipeşti al frumuseţii har
De ce-l reverşi numai asupra ta ?
Nu dă Natura, împrumută, doar,
Şi darnică fiind, la fel te vrea.
 
Atunci, zgîrcitule, de ce-ţi baţi joc
Din ce-ai primit din plin ca să fii darnic ?
Ce cămătar adună la un loc
Averi, ca să le spulbere zadarnic ?
 
Făcînd negustorie doar cu tine
Pe tine te înşeli şi-ţi faci rău ţie ;
Dar moartea cînd o vei simţi că vine,
Cu ce te vei plăti de datorie ?
 
Cînd mori şi stearpa-ţi frumuseţe moare ;
Dar dîndu-i rost, o laşi moştenitoare.
 
William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
Traducere Neculai Chirica

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ford Madox Brown
Titlul : Romeo şi Juliet
Titlul original: Romeo and Juliet
Data: 1868 - 1871
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:acuarelă
Dimensiunea: 32.1 x 24.5 cm
Unde se gaseste:Colecţie privată

Date despre pictor:
Ford Madox Brown (16 aprilie 1821 – 6 octombrie 1893) a fost un pictor englez ale carui lucrari au subiecte morale si istorice, remarcabil pentru grafica sa distinctiva si cu o versiune Hogarthiana a stilului Pre-Raphaelit.Brown s-a nascut in Calais si a studiat arta in Antwerp . Lucrarile sale de inceput au fost admirate de tanarul artist Dante Gabriel Rossetti, care l-a rugat sa-i devina tutore. Prin intermediul lui Rossetti, Brown a intrat in contact cu artistii care au format Fratia Pre-Raphaelita (PRB) la care s-a alaturat si el.

Francesco Hayez - Ultimul sărut. Romeo şi Julieta

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

NOI DOI….

Noi doi, da-mi drept s-o spun, ramanem doi,
Chiar daca una dragostea ne face.
Asa port singur pata de noroi
Pe care s-o-mpartim nici nu mi-ar place.
 
Iubirile din noi au doar un leac,
Desi ne razletira sorti potrivnici
Ce, chiar de nu-i vin dragostei de hac,
Din nopti de-alint pot face nopti de schivnici.
 
Eu nu-ti pot nici binete da, rusine
De vina-mi grea sa nu-ti fac tie-n lume.
Si tu-ntre oameni te feresti de mine
Sa nu-ti stirbesti, vorbindu-mi, bunul nume.
 
Sa nu-l primejduiesti! Mi-esti drag, asa,
Ca-al meu fiind, a mea-i si cinstea ta.
 
William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
tradus de Ion Frunzetti

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Francesco Hayez
Titlul : Ultimul sărut. Romeo şi Julieta
Titlul original: Lady Palmer
Data: 1823; Italia
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 202 x 291 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Francesco Hayez (11 februarie 1791 – 12 decembrie 1882) a fost un pictor italian, principalul artist al Romantismului de la mijlocul secolului al XIX-lea din Milano, renumit pentru grandioasele picturi istorice, alegoriile politice si exceptionalele portrete.
Hayez a provenit dintro famile saraca din Venetia. Tatal lui era de origine franceza, iar mama lui, Chiara Torcella, era din Murano. Copilul Francesco, cel mai mic dintre cei cinci copii, a fost crescut de sora mamei lui, care s-a maritat cu Giovanni Binasco, un instarit armator si colectionar de arta. Din copilarie a aratat predispozitie pentru desen, astfel ca unchiul lui l-a dat ca ucenic la un restaurator de arta. Mai tarziu a devenit student al pictorului Francesco Maggiotto cu care si-a continuat studiile timp de trei ani. A fost admis la cursul de pictura la Noua Academie de Arte Frumoase in 1806, unde a studiat sub indrumarea lui Teodoro Matteini. In 1809 a castigat un concurs al Academiei din Venetia pentru un an de studii la Accademia di San Luca din Roma. A ramas in Roma pana in 1814, apoi s-a mutat la Neapole unde a fost angajat de Joachim Murat sa picteze o lucrare grandioasa reprezentandu-l pe Ulise la curtea lui Alcinous.
Este considerat cel mai important pictor romantic italian, fiind foarte admirat mai ales pentru portretele realizate si pentru compozitiile istorice. Avea sa joace de altfel si un rol important in perioada formarii statului modern italian, fiind o personalitate culturala de prima mana.

Karl Ludwig Friedrich Becker - Romeo si Juliet in fata lui Friar Lawrence

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

Sonetul X

Să nu iubeşti pe nimeni, e-o ruşine
Cînd eşti în dăruiri nestăvilit !
Mulţi te iubesc, o ştii destul de bine ;
În schimb, că nu iubeşti, e prea vădit.

Înstăpînit de-o ură fără margini
Tu te sfiieşti să lupţi cu tine, chiar,
Lăsînd frumosul casei în paragini
În loc să-i fii destoinicul zidar.

O, schimbă-ţi gîndul să mi-l schimb şi eu !
La ură ţii mai mult ca la iubire ?
Fii drept şi bun cum te-am ştiut mereu
Sau ţie, cel puţin, dă-ţi fericire.

Fă-ţi un alt tu, de dragul meu, să-ţi fie
Prin el de-a pururi frumuseţea vie.

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
Traducere Neculai Chirica

------------------------------------------------------------------
Karl Ludwig Friedrich Becker (18.12.1820, in Berlin – 20.12.1900, in Berlin): Romeo si Juliet in fata lui Friar Lawrence

Eleanor Fortescue-Brickdale - ROMEO SI JULIETA

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

ROMEO SI JULIETA
Actul II
Scena a II-a
Grădina Capuleţilor

JULIETA

E-aproape zi; să pleci acum aş vrea,
Dar nu mai mult ca fata ce se joacă
Lăsând din mâini să-i zboare cănăraşul –
Sărmanul rob în laţ – şi-apoi l-atrage
Din nou spre ea, cu firul de mătasă,
Fiindu-i drag, dar şi fiind geloasă
De libertatea lui…

ROMEO

De-aş fi canarul!

JULIETA

Ah, dac-ai fi iubite! Dar atunci
Iubirea mea ar fi aşa nebună,
Că poate te-aş ucide. Noapte bună!
O, despărţire! O, griji dulci şi-amare!
Dar fug de-acuma, că aş fi în stare
Să-ţi strig mereu, mereu, de mii de ori,
Tot „noapte bună” întruna până-n zori.

Romeo

Coboare-se pe ochii-ţi somnul blând
Şi dulcea pace-n inimă şi-n gând.
De ce nu sunt eu somnul s-odihnesc
Alăturea de chipu-ţi îngeresc!
Merg să-mi spun fericirea, să-l implor
Pe bunul pustnic să-mi dea ajutor.

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
traducere de Neculai Chirica

------------------------------------------------------------------
pictura: Eleanor Fortescue-Brickdale

Frank Bernard Dicksee - Romeo si Julieta - Ultimul sarut

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

SONETUL CXXX

Nu-s ochii Doamnei mele rupţi din soare
Nici roşul de pe buze nu-i mărgean;
Omătu-i alb, dar sînu-i oacheş pare,
Iar negrul păr sîrmos, ca de ţigan.

Ştiu roşii, albe – roze de Damasc,
Dar faţa ei nu are-aşa vopsele;
Dintru-un parfum mai dulci zefiri se nasc
Decît din tot parfumul Doamnei mele.

Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
traducere de Neculai Chirica

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Frank Bernard Dicksee
Titlul : Romeo si Julieta - Ultimul sarut
Titlul original: Romeo and Julieta
Data:1884
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Sir Frank Bernard Dicksee (27 noiembrie, 1853, Londra – 17 octombrie, 1928) a fost un pictor si ilustrator englez din perioada victoriana, cunoscut in special, pentru picturile istorice si scenele din legende.De asemenea a fost un remarcabil pictor de portrete de femei la moda, ceea ce i-a adus succes in acea perioada. Cu toate ca nu a fost membru al fratiei pre-rafaelite, multe dintre picturile lui Dicksee pot fi considerate ca apartinand stilului pre-rafaelit.Tatal lui Dicksee, Thomas Dicksee, a fost un pictor care l-a invatat sa pictezeze pe Frank, precum si pe Herbert si Margaret, fratele si sora lui Margaret, inca din frageda copilarie. Dicksee s-a inscris la Academia Regala in 1870 si a obtinut primele succese.A fost ales in Academie in 1891, iar in 1924 a devenit presedintele Academiei. In 1925 a fost innobilat si i s-a inmanat Ordinul Regal Victorian de catre regele George V in 1927.

Ferdinand Victor Eugène Delacroix - Hamlet, Horatio în Cimitir

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

MONOLOGUL LUI HAMLET

A fi sau a nu fi… Aceasta-i intrebarea.
Mai vrednic oare e sa rabzi in cuget
a vitregiei prastii si sageti, sau arma s-o ridici
asupra marii de griji, si sa le curmi?
Sa mori, sa dormi… Atat.
Si printr-un somn sa curmi durerea din inima
si droaia de izbelisti ce-s date carnii.
Este-o incheiere cucernic de dorit.
Sa mori, sa dormi. Si poate sa visezi.
Aici e greul, caci ce vise pot rasari in somnu-acesta-al mortii
cand ne-au lepadat hoitul muritor?
La asta se cuvine a cugeta.
De-aceea, viata e napasta.
Altfel cine-ar mai rabda a lumii bice si ocari,
calcaiul tiran, dispretul omului trufas,
chinul iubirii-n van, zabava legii, neobrazarea carmuirii,
scarba ce-o zvarlu cei nevrednici celor vrednici,
cand insusi ar putea sa-si faca seama
doar c-un pumnal?
Cine-ar rabda poveri, gemand si asudand sub greul vietii,
cat teama a ceva de dupa moarte,
taramul neaflat, de unde nimeni
nu se intoarce, ne-ncalceste vrerea.
si mai curand rabdam aceste rele
decat zburam spre alte nestiute.
Astfel misei pe toti ne face gandul:
si-astfel al hotararii proaspat chip
se galbejeste-n umbra cugetarii.
Iar marile, inaltele avanturi…
de-aceea se abat din cursul lor…
Si numele de fapta-l pierd.

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616), dramaturg englez
(Actul III, scena 1)
In interpretarea lui Derek Jacobi, in ecranizarea pentru televiziune din 1980, regizata de Rodney Bennett
(dupa traducerea lui Dan Dutescu si Leon Levitchi)

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ferdinand Victor Eugène Delacroix
Titlul : Hamlet, Horatio în Cimitir
Titlul original: Hamlet, Horatio în Cimitir
Data:1839
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 66 x 81 cm
Unde se gaseste: Louvre, Paris

Date despre pictor:
Ferdinand Victor Eugène Delacroix (26 aprilie 1798 -13 august 1863) a fost un important pictor francez din perioada aparţinând romantismului.
Când Eugène Delacroix este numit membru al Academiei de Arte Frumoase, Ingres nu-şi poate opri un strigăt : „Iată-l şi pe lup la stână!”. Este drept că, la vremea respectivă, Delacroix era considerat un pictor cu o influenţă dăunătoare si obiectul neîncetatelor atacuri ale criticilor. Reacţiile publicului sunt foarte violente, iar critica îi stigmatizează lucrările şi-l acuză de „masacrarea mascată a picturii”.În anul 1824, se poate privi la Salon tabloul Măcelul din Chios. Critica se referă la acest tablou cu răceală sau doar moderat, dar Delacroix îşi găseşte deja câţiva apărători, în timp ce tânara şcoală romantică îl ridică direct la rangul de maestru. Romanticii, eliberaţi de sub jugul convenţiilor, doresc să dea glas liber trăirilor personale. Această aspiraţie îi este proprie şi lui Delacroix, care afirmă : „Nimeni şi nimic nu mă impiedică să percep lucrurile aşa cum vreu eu”.
Prezentarea la Salon a Morţii lui Sardanapal, în anul 1827, va determina izolarea artistului vreme de şapte ani. În tot acest timp, se va vedea exclus din sălile de expoziţii.
Baudelaire descrie astfel această situaţie : „Niciodată un artist nu a fost mai atacat, mai luat în derâdere şi mai condamnat. Dar ce înseamnă pentru noi această indecizie a cercurilor elitiste, nemulţumirea câtorva saloane burgheze, respirând ură şi unde pedanteria joacă domino ? Problema este expusă în detaliu, iar dovada se află înaintea lor –evidentă, mare, strălucitoare”. Victor Hugo scrisese : „Oare fluierăturile proştilor nu reprezintă fanfare ale gloriei?”

Hippolyte Delaroche - Tragedia Ofeliei

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

HAMLET

Laertes: Prea multă apă te-a ucis, biată Ofelia, drept care îmi înăbuş lacrimile.

Laertes: Adio, stăpâne; focul mocnit din flecăreala mea deşartă ar izbucni în flăcări, de nu l-ar stinge desperarea ce năvăleşte din lacrimile mele.


replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul IV, Scena 7, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costin

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Hippolyte Delaroche
Titlul : Tragedia Ofeliei
Titlul original: La Jeune Martyre
Data:1853
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Hippolyte Delaroche (17 iulie 1797 – 4 noiembrie 1856), cunoscut mai mult sub numele de Paul Delaroche, a fost un pictor francez nascut in Paris. Delaroche s-a nascut intro familie instarita si a fost pregatit de Antoine-Jean, Baron Gros.
Prima pictura expusa de Delaroche a fost „Josabeth saving Joas” (1822). Atunci a facut cunostinta cu Théodore Géricault si Eugène Delacroix, cu care a devenit prieten. Cei trei au format nucleul unui mare grup de pictori parizieni de subiecte istorice. A vizitat Italia in 1838 si 1843, cand socrul sau, Horace Vernet, era directorul Academiei Franceze din Roma.
Studioul lui Delaroche din Paris se afla in Rue Mazarine. Printre studentii lui s-au numarat pictorul peisagist britanic, Henry Mark Anthony (1817-1886) si pictorul istoric britanic, Edward Armitage R.A. (1817-1896).Dragostea lui Delaroche pentru Louise, fiica cea mica a lui Horace Vernet a fost pasiunea vietii lui. In 1835 a expus „Head of an Angel”, care s-a bazat pe un studiu al ei. Se spune ca Delaroche nu si-a revenit niciodata din socul mortii ei in 1845. Dupa moartea ei, artistul a creat o serie de picturi mici din viata lui Isus.
In 1837 Delaroche a primit comanda pentru marea pictura cu o lungime de 27 metri (88.5 ft) in hemiciclul din amfiteatrul Scolii de Arte Frumoase.