Mario Sironi - Biciclist - aniversare

INTERMEZZO PICTURAL CU MARIO SIRONI

Paris

niciodată
chiar în vremurile bune
n-am visat să
mă plimb purtând beretă
cu bicicleta prin acea
metropolă

iar Camus
întotdeauna
m-a
călcat
pe
nervi.

de Charles Bukowski

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Mario Sironi
Titlul: Biciclist
Titlul original:
Data : 1916
Stilul: Futurism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Colectie privata
Date despre pictor:
Mario Sironi (12 mai 1885 - 13 august 1961) a fost un artist modernist italian, activ în calitate de pictor, sculptor, ilustrator și designer. Picturile sale tipice sombre sunt caracterizate de forme masive, imobile.

James Edward Hervey MacDonald - Peisaj solemn - aniversare

SARBATORIREA PICTORULUI JAMES EDWARD HERVEY MACDONALD

Gardul căprioarei

Dealuri goale, nimeni la vedere,

se aud doar sunetele vocii cuiva;

razele asfinţitului pătrund iarăşi în adâncul pădurii,

luminând încă o dată muşchiul verde.

de Wang Wei,

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: James Edward Hervey MacDonald

Titlul: Peisaj solemn

Titlul original:

Data : 1921

Stilul: Art Nouveau (Modern)

Mod de realizare:

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

James Edward Hervey MacDonald este singurul membru al Grupului Celor Şapte care s-a născut pe un teritoiu străin de Canada. E vorba despre Anglia. Viitorul pictor a văzut lumina zilei la 12 mai 1873, în Durham. A ajuns în Canada ca emigrant, în 1887, când avea în jur de paisprezece ani. Şi-a început uceniciile în domeniul plastic ca mai toţi ceilalţi membri ai Grupului. Mutându-se în Toronto a fost învăţăcel la Toronto Lithography Co. Iar în 1895 a început să lucreze la o firmă de design: Grip Limited. S-a înscris la Hamilton Art School, din Ontario. Aici i-a avut profesori pe Arthur Heming and John Ireland (1887-1893); iar la Central Ontario School of Art, Toronto, a studiat cu William Cruikshank şi George Reid (1893-1895). Şi-a completat învăţătura la Londra în perioada 1904-1907. James Edward Hervey MacDonald s-a căutat necontenit şi şi-a încercat puterile cu varii mijloace de expresie plastică: uleiul, acuarela, guaşa şi creionul. Această neîncetată nemulţumire de sine l-a condus, probabil, să fie recunoscut drept cel mai viguros peisagist canadian. A lucrat în foarte multe locuri care, în parte sunt cunoscute cititorului din articolele precedente, dar şi în altele ale căror denumiri le întâlneşte acum pentru întâia oară: Georgian Bay, Algoma şi Thornhill, Ontario (începând cu 1909); Gatineau şi Laurentians, în Quebec; coasta Atlanticului (1922); West Indies; şi Rocky Mountains (începând cu 1924) ; deasemeni o făcuse în Londra, când a fost la studii în Anglia (1904-1907).

Înfăţişarea sa desemna un timid roşcovan şi liniştit. Statura nu îi era impunătoare, aerul de a fi fost ruşinos accentua această impresie, cu atât mai mult cu cât avea şi chemarea spre poezie şi filosofare înscrise pe chip, în gesturi şi în atitudini. Ultima pecete nu era întâmplătoare. Cititorul îşi aminteşte din prezentarea lui Tom Thomson că discerneam în retragerea sa singulară în parcul Algonquin, din partea nordică a Ontario-ului, unde găsise un post de pompier împotriva incendiilor naturale şi de călăuză a vizitatorilor, discerneam, ziceam, influenţa lui Henry David Thoreau, autorul lui “Walden”, admirabilă evocare a vieţii sănătoase în mijlocul naturii. Pentru a susţine această posibilitate, recursesem la faptul că filosoful american călătorise prin Canada şi publicase două eseuri asupra naturii de acolo. Acum a sosit clipa în care să adăugăm argumentul major în favoarea tezei noastre. James Edward Hervey MacDonald era transcendentalist (filosofie elaborată de Ralph Waldo Emerson, prietenul lui Thoreau). El îi citea pe Walt Whitman, pe Thoreau şi pe Emerson, iar în scrierile sale (căci era şi poet) se recunoaşte cu uşurinţă influenţa acestora. Ideea cea mai însemnată elaborată de MacDonald a fost aceea că, mijlocind natura, omul poate atinge ţinte spirituale mai înalte. Şi tocmai aceasta se strădui să practice cu pictura sa, uleiurile lui având menirea să-l ajute pe om să se ridice tot mai sus. Manifestările lui MacDonald în calitate de poet, ca urmaş al lui Emerson şi Thoreau, au împrumutat operei sale plastice aceeaşi înclinare a unei nobile patimi pentru natura înduhovnicitoare.

Pe de altă parte, James Edward Hervey MacDonald a fost un ins practic, cu o mare tărie de caracter, trăsătură ce l-a impus curând celorlalţi artişti care vedeau în el un adevărat părinte. De aceea J. E. H. MacDonald s-a instituit forţa majoră ce a inspirat formarea Grupului celor Şapte.

Din anul 1922, MacDonald primi o catedră la Ontario College of Art.

Or, relaţia de amiciţie dintre el şi Tom Thomson era foarte profundă. Se socoteşte că influenţa unuia asupra celuilalt a fost extrem de adâncă. Ambii ascultau de chemarea Nordului şi se contopeau cu peisajele de acolo. Murind Thomson, în 1917, MacDonald a căzut victimă unei embolii, pe când lucra la monumentul funerar de la Canoe Lake, din Algonquin Park, dedicat amintirii prietenului decedat, după uciderea [?]/ înecarea acestuia. A zăcut câteva luni bune, însă în toamna anului 1918 se putu hazarda să-i însoţească pe Harris şi pe Johnston într-o călătorie de lucru la Algoma.

Fie datorită temerii pentru propria-i sănătate pe viitor, fie hotărârea de a lucra omagiindu-l pios pe prietenul cu care nu mai putea împărtăşi entuziasmele, se întâmplă ca perioada Algoma să devină cea mai inspirată din întreaga sa carieră artistică. Următorii cinci ani fură atât de bogaţi în realizări încât se ajunse a se vorbi despre Algoma ca fiind “ţara lui MacDonald”. Peisajele pe care le-a îndrăgit cel mai mult au fost acelea din Parcul Algonquin şi din regiunile Georgian Bay şi Algoma. Le-a înfăţişat frecvent, în culori încărcate de dramă şi simplificându-le în maniera simboliştilor. Membru fondator al Grupului Celor Şapte (ceea ce Thomson nu apucă să fie, el decedând cu trei înainte de întemeierea Grupului), a fost şi principalul purtător de cuvânt al acestor peisagişti care au îmbogăţit pictura ţării lor cu accente ale modernismului european din epocă, aplicat imaginilor propuse de natura milenară din partea nordică a Canadei. A murit la 26 noie

mbrie 1932.

Paul Cezanne- Portret batran

ZIUA EDWARD LEAR

* * *

A fost un Batran cu un nas,
Care a spus "Daca doriti sa credeti
Ca nasul meu e prea lung,
Va inselati cu siguranta!"
Acel Batran remarcabil cu nas

A fost un Batran din Moldova
Cu cel mai ciudat comportament
Caci cand era in stare
Dormea pe masa.
Acel Batran amuzant din Moldova

A fost un Batran care a zis "Cum
Sa scap de aceasta vaca oribila
Am sa stau pe un gard
Si am sa zambesc incontinuu
Poate voi inmuia inima vacii.

A fost un Batran care a zis "Shhh!
Vad o pasare tanara in tufis!
Cand l-au intrebat "E mica?"
El a raspuns "Nici gand!"
E de patru ori mai mare ca tufisul!"

A fost o Persoana Batrana din Cromer
Ce sta intr-un picior cand citea pe Homer
Cand a descoperit ca a intepenit
S-a aruncat in prapastie
Ceea ce a terminat Persoana din Cromer

Era o tanara din Kent
Care spunea exact ce gandea.
Oamenii ziceau "E o scumpa
Atat de unica, atat de sincera"
Si o evitau prin intelegere tacita

Era un tanar din Tyne,
Care si-a pus capul pe linia de cale ferata
Dar a murit de plictiseala,
Caci trenul de 5:53.
A venit abia la 9 si un sfert.

Era un batran care a zis "Te rog,
Spune-mi cum adun 2 si cu 2.
Nu sunt foarte sigur
Daca nu face 4
Dar ma tem ca-i cam putin.

Era o batrana care a zis
Cand a gasit un hot sub pat
Scoala-te de pe podea
Esti prea aproape de usa
Si s-ar putea sa racesti la cap

Un zgarcit istet odata
Incerca toate metodele sa economiseasca
Spunea facand cu ochiul
Eu economisesc tone de cerneala
Pur si simplu fiindca nu pun punctul pe i

de Edward Lear

---------------------------------------------------------------------------------
Edward Lear (n. 12 mai 1812 - d. 29 ianuarie 1888) a fost un artist, ilustrator și poet englez, cunoscut în special ca fiind creatorul speciei de poezie umoristică engleză denumită limerick.
A scris în special poezii pentru copii, caracterizate printr-o inepuizabilă fantezie și vervă comică.
Limericks sunt poezii absurde englezesti. Edward Lear este cel care la mijlocul secolului 19 a inventat acest gen de poezie.
Mai jos puteti citi atat poezii din prima carte scrisa de Edward Lear A Book of Nonsense, cat si lucrari mai recente.
-------------------------------------------------------------------------------------
Paul Cezanne- Portret batran
Data: 1868
Stilul: Romantism
Ulei pe panza
Dimensiunea: 48 x 51 cm
Musée d'Orsay, Paris, France
Paul Cézanne (n. 19 ianuarie 1839, Aix-en-Provence - d. 23 octombrie 1906, Aix-en-Provence) a fost un pictor francez, considerat în prezent cel mai mare înnoitor al picturii la sfârșitul secolului al XIX-lea. Reducerea perspectivei la valorile termice ale culorilor și directa sa referire la formele geometrice au făcut ca pictura lui Cézanne să reprezinte puntea de trecere de la impresionism spre cubism, prima perioadă a acestei ultime orientări fiind numită de către unii teoreticieni ai artei, "faza cézanniană". Opera lui Cézanne, sinteză ideală a reprezentării naturaliste, marchează cu pregnanță evoluția artei moderne, al cărei limbaj o revoluționează în direcția unor experiențe neașteptate.

Dante Gabriel Rossetti - Beata Beatrix - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Dante Gabriel Rossetti a fost un pictor cu o viaţă mai neobişnuită. S-a născut la Londra în 1828 şi a avut mereu cele 3 lucruri pe care orice om probabil că şi le doreşte: bani, faimă şi femei. Avea un fizic plăcut, o inteligenţă sclipitoare, o cultură vastă încă din tinereţe şi mare talent la pictură şi poezie. A iubit cu înflăcărare, chiar dacă mai multe femei deodată şi a fost înconjurat permanent de prieteni importanţi. A fost un romantic adevărat nu numai în simţire ci şi în practică. De exemplu, la moarte soţiei lui, Lizzie Siddal, şi-a îngropat singurul manuscris al poeziilor sale împreună cu ea. Mai târziu şi-a le-a dezgropat şi le-a publicat dar se pare că din cauza acestui gest Rossetti a căzut treptat într-o puternică depresie. A devenit dependent de alcool şi de droguri care în cele din urmă l-au omorât. Şi Lizzie de altfel, murise dintr-o supradoză de laudanum, un derivat puternic al opiului. A fost un rebel încă din tinereţe când a abandonat cursurile de la Academia Regală de Artă din Londra fiind nemulţumit de metodele convenţionale de predare. Imediat după aceea a înfiinţat împreună cu alţi artişti Frătia Prerafaelită, o mişcare care se va dovedi foarte importantă în istoria artei. Prerafaeliţii susţineau întoarcerea la arta de dinainte de Rafael, artist pe care îl considerau responsabil pentru conformismul de la acea vreme. Ei promovau ca surse de inspiraţie, povestirile fantastice ale evului-mediu, cavalersimul şi tragedia asociată acelei perioade. Apelau la culori puternice, vii şi la împletirea naturalismului – redarea fidelă şi minuţioasă a detaliilor, cu simbolismul. Şi-au creat un stil unic şi câteva tablouri greu de uitat, cum vom vedea în postul următor.
Rossetti, ca fondator şi lider al mişcării prerafaelite, a creat câteva picturi remarcabile. Aş evidenţia în special chipurile femeilor lui Rossetti, cu buzele cărnoase, senzuale, cu maxilare bine conturate, cu ochii visători şi cu par mereu bogat. Nu vedem aşa chipuri în viaţa de zi cu zi. Pe mine mă duc cu gândul la acele legende medievale, cu fete închise în turnuri înalte de piatră sau cu druizi şi vrăjitoare care fac descântece. Salvador Dali vedea femeile din picturile prerafaelitilor ca „cele mai atragatoare si cele mai inspaimantatoare din cate exista”.

 În „Beata Beatrix” Rossetti a depăsit însă graniţele prerafaelitismului, reuşind să creeze o lucrare excepţională în care multitudinea de simboluri se amestecă în contururi ciudate, totul creând o atmosferă stranie la început, genială după ce afli povestea din spatele tabloului. Beata Beatrix, Binecuvântata Beatrix – în traducere din latină, reprezintă o scenă descrisă în poemul lui Dante Alighieri, Viaţa Nouă. Întregul poem este o descriere a dragostei lui Dante câtre Beatrix, o tânără care a murit la 24 de ani iar acest tablou prezintă chiar cea mai dramatică scenă, moarte ei.. Mai târziu, în Divina Comedie, Beatrix va deveni ghidul lui Dante în Paradis. Rossetti a fost pasionat de acest poem, pe care de altfel l-a şi tradus în engleză. De multe ori a comparat dragostea lui Dante pentru Beatrix cu a lui pentru Lizzie iar acest tablou, început la 2 ani după moartea soţiei lui, este un tribut adus iubitei sale, model pentru acest tablou. Dante şi-a imaginat moartea iubitei mai degrabă ca o transformare spirituală: „Dante şi Dragostea… se priveau ameninţători, conştienţi de ceea ce se va întâmpla; în timp ce pasărea, mesager al morţii, lasă un mac în mâinile iubitei. Prin pleoapele închise, tânăra Beatrix zăreşte o lume nouă”. Rossetti a respectat în amănunt descrierea lui Dante: Dragostea e reprezentată în roşu, în stânga sus iar Dante în dreapta, privind câtre ea; Un porumbel roşu îi lasă lui Beatrix un mac în mâini. Poate că Rossetti a ales special această floare, din care se face drogul care a omorât-o pe Lizzie. Ceasul solar cade pe ora 9, oră importantă în universul lui Dante. Priviţi-o însă pe Beatrix. Cu bărbia ridicată. gătul alungit, pleoapele calm închise şi buzele uşor întredeschise, pare gata să primească o nouă viaţă, să intre poate în altă lume. O lumină mistică cade pe tot tabloul iar în jurul capului lui Beatrix pare că s-a format o aureolă – aproape că deja nu mai aparţine acestei lumi. Mâinile sunt apatice, inerte, sugernând încă o dată abandonul fetei în braţele unei forţe superioare. Remarcaţi şi culorile: Aproape numai nuanţe de roşu, verde şi ceva galben. Nicio culoare nu este clară, totul este difuz, nenatural. Rossetti reuşeşte să redea o atmosferă fantastică în tabloul său. Culorile ireale, tot felul de apariţii fantomatice, obiecte şi fiinţe aranjate fără vreo logică în compoziţie, ne dau certitudinea că se întâmplă ceva fabulos şî foarte important. Cheia este tot în privirea lui Beatrix. Angelică, de o puritate absolută, este prezentată ca o sfântă. Fata se află în momentul morţii sale, în momentul când cineva parcă o absoarbe de pe pământ. „Prin pleoapele închise, tânăra Beatrix zăreşte o lume nouă” spune Dante. O lume minunată spunem şi noi după ce privim tabolul lui Rossetti.
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Dante Gabriel Rossetti : Venus Verticordia - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Adu-ti aminte

Să-ţi aminteşti când eu voi fi departe,
În ţara fără drumuri înapoi,
De ziua când, de mână amândoi,
Întârziam clipita ce desparte.

Să-ţi aminteşti de-un nume scris pe-o carte...

Să-ţi aminteşti atunci când niciodată
Nu vom mai ţese gând de viitor,
De serile când împleteam cu dor
Cununi de visuri pentru viaţa toată.

Iar dac-o fi să uiţi că mai exist,
Nu-nvinui destinul, nu fi trist;
Căci vei zâmbi cândva de ce-ai simţit,
Mai bine mă cufundă-n întuneric
Decât să-ţi aminteşti că m-ai iubit!

de Christina Georgina Rosetti

-------------------------------------------------------------------------------
Christina Georgina Rosetti sora lui DANTE GABRIEL ROSSETTI
---------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti : Venus Verticordia
Data: 1864-1868
Stilul: Romantic
Media: Ulei pe panza
Dimensions: 98 x 69.9 cm
Russell Cotes Art Gallery and Museum
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Dante Gabriel Rossetti : Water Willow - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Cânt

Când moartea mă va învălui, dragul meu,
Să nu-mi cânţi de jale;
Nici trandafiri sau chiparoşi umbriţi
La cap să nu-mi aşterni.
Fii iarba verde bătută de ploi şi rouă
de deasupra-mi;
Şi de vei vrea, aminte să-ţi aduci
Şi de vei vrea, uitării dă-mă.

Nu voi zări umbrele,
Nu voi simţi ploaia;
Nu voi auzi cântul privighetorii,
Cânt de dor.
Visând prin amurgul
Ce nu răsare sau apune
Oare-mi voi aminti?
Oare voi uita?

de Christina Rossetti

-------------------------------------------------------------------------------
Christina Georgina Rosetti sora lui DANTE GABRIEL ROSSETTI
---------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti : Water Willow
Data: 1871
Stilul: Romantic
Media: Ulei pe panza
Dimensions: 98 x 69.9 cm
Delaware Art Museum
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Dante Gabriel Rossetti : Regina Cordium: Alice Wilding - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Prea târziu

Prea târziu pentru cântec şi dragoste,
Prea târziu, prea târziu chiar pentru vise,
Căci tu ai zăbovit prea mult pe drumuri,
Căutând chei la porţile deschise;
Pe creangă-n aşteptarea-ţi porumbiţa
A murit visând o întâlnire;
Prinţesa fermecată-n palatul ei
A dormit şi a murit fără iubire;
Iar inima-i tot flămânzea în timp ce
Aştepta să-i crească umbra mire.

de Christina Rossetti

-------------------------------------------------------------------------------
Christina Georgina Rosetti sora lui DANTE GABRIEL ROSSETTI
---------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti : Regina Cordium: Alice Wilding
Data: 1866
Stilul: Romantic
Media: Ulei pe panza
Dimensions: 59.7 x 49.5 cm
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Dante Gabriel Rossetti : The Bower Meadow - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Când voi muri, iubite,

Când voi muri, iubite,
Să nu-mi cânţi cu amoc;
Nu-mi planta flori la cap,
Nici brad umbros, te rog.
Deasupra-mi iarba verde
În rouă stea uimită ;
Dacă vrei, viseaza-mă,
Şi, dacă vrei, mă uită.

Nu voi mai vedea umbre,
Nu voi simţi ploaia;
Nu voi auzi privighetori
Cântându-şi triste aria:
Şi-astfel visând într-un amurg etern,
Fără zi sau noapte,
S-ar putea să-mi amintesc
Sau să uit de toate.

de Christina Georgina Rossetti

-------------------------------------------------------------------------------
Christina Georgina Rosetti sora lui DANTE GABRIEL ROSSETTI
---------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti : The Bower Meadow
Data: 1872
Stilul: Romantic
Media: Ulei pe panza
Dimensions: 67 x 85 cm
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

John William Waterhouse : Ophelia

Intaiul sarut de dragoste

Mi-e sila de-acele neroade visari
Pe care minciuna, taras, le-a tesut.
Voi dati-mi, deci, raza candidei mirari
Si vraja-mpletita de-ntaiul sarut.

O, tristi poetrasti cuprinsi de fior
Cand scriti de pastorul din crangul tacut!
V-ar fi ingaimarea glas lin de izvor
De-ati sti de vrajitul, intaiul sarut.

De-Apollo, vreodata, uita-va de voi
Si-alaiul de muze-o pleca-n alt tinut,
Lasati-l in voie sa plece, si-apoi
Sorbiti din vrajitul, intaiul sarut.

Mi-e sila, scribi jalnici; desi-s socotit,
De searbede pene, netot innascut,
Mi-e scump doar fiorul din inimi tasnit,
Starnit de vrajitul, intaiul sarut.

Pastorii cu turma nu-si afla poteci
Spre suflet, si-Acadia-i vis prefacut:
Scorniri fara viata, sarmane si reci,
Pe langa vrajitul, intaiul sarut.

Minciuna-i ca omul sortit este, vai,
Sa-ndure doar cazne, din ceruri cazut!
Si-n lut se-nfiripa-o farama de rai
Sub vraja-npletita de-ntaiul sarut.

Cand vremea ne-ngheata si patima-i scrum
Iar gandul ne zboara prin ani, spre trecut,
Alintul din urma-i mai scump, dar acum
El nu-i ca vrajitul, intaiul sarut.

de George Gordon Byron

---------------------------------------------------------------------------------
John William Waterhouse : Ophelia
Data: 1889
Style: Romantism
Media: ulei pe panza
Dimensiunea: 158.12 x 97.79 cm
Colectie privata

Georges Braque - Viata cu chitara

ZIUA GEORGES BRAQUE

Suflet dezacordat

Chitara mea
are fire de păr
în loc de corzi,
şi în loc de chitară -
un trup feminin
în timp îşi modifică forma...

Suflet dezacordat...
voce întreruptă...

Iubite,
dăruieşte-mi
o melodie!

de Anna Panovici

---------------------------------------------------------
Georges Braque - Viata cu chitara
Data: 1935; France
Stilul: Cubism, Expresionism
Media: ulei pe panza
Dimensiunea: 116 x 80.9 cm
colectie privata
Georges Braque (n.13 mai 1882, Argenteuil-sur-Seine - d.31 august 1963, Paris) a fost un pictor francez, fondator - alături de Pablo Picasso - al cubismului.
Braque a învăţat la început meseria de pictor-decorator în Le Havre, frecventând în acelaşi timp cursurile serale de pictură la "École des Beaux-Arts" din aceeaşi localitate. Soseşte la Paris în anul 1900 şi se hotărăşte să se ocupe de pictura artistică. Dintre primele sale încercări, aflate sub semnul influenţei lui Corot şi Édouard Manet, s-au păstrat până în ziua de astăzi puţine tablouri. Adevăratul debut al lui Braque coincide cu descoperirea fauviştilor în timpul "Salonului de Toamnă" din anul 1905. "Matisse şi Derain mi-au trasat drumul" - mărturiseşte artistul. Două evenimente importante îi vor influenţa viaţa şi dezvoltarea artistică ulterioară: expoziţia retrospectivă a operelor lui Paul Cézanne şi întâlnirea cu Picasso în Galeria de artă a lui Kahnweiler. În consecinţă artistul începe să se îndepărteze de fauvism. Pânzele pe care Braque le va expune la sfârşitul anului 1908 îl determină pe criticul Louis Vauxcelles să pronunţe celebrele cuvinte despre "formele reduse la scheme geometrice, la cuburi".
La începutul anului 1909, când Braque şi Picasso şi-au dat seama că sunt interesaţi de acelaşi gen de experimente artistice, se hotărăsc să le continue împreună. Începe asfel o colaborare extraordinar de intensă care avea să ducă la fondarea cubismului, care a rupt cu tradiţia clasică a perspectivei pentru o opţiune artistică de descompunere a obiectului reprezentat într-o mulţime de suprafeţe mici, geometrizate (cubismul analitic). Acest procedeu permite prezentarea în paralel a mai multor faţete ale aceluiaşi obiect pe un singur plan.

Georges Braque - L'Estaque

ZIUA GEORGES BRAQUE
Cuvintele barcă

... îmi făcusem o casă
din jumătăţile de cuvinte
pe care
le aruncai aproape noi
gândindu-mă
de făceam din ele o barcă
puteam ajunge departe
sufletul meu...

poezie de Maria Podari

--------------------------------------------------------------------
Georges Braque - L'Estaque
Data: 1906; France
Stilul: Fovism
Media: ulei pe panza
Colectie privata
Georges Braque (n.13 mai 1882, Argenteuil-sur-Seine - d.31 august 1963, Paris) a fost un pictor francez, fondator - alături de Pablo Picasso - al cubismului.
Braque a învăţat la început meseria de pictor-decorator în Le Havre, frecventând în acelaşi timp cursurile serale de pictură la "École des Beaux-Arts" din aceeaşi localitate. Soseşte la Paris în anul 1900 şi se hotărăşte să se ocupe de pictura artistică. Dintre primele sale încercări, aflate sub semnul influenţei lui Corot şi Édouard Manet, s-au păstrat până în ziua de astăzi puţine tablouri. Adevăratul debut al lui Braque coincide cu descoperirea fauviştilor în timpul "Salonului de Toamnă" din anul 1905. "Matisse şi Derain mi-au trasat drumul" - mărturiseşte artistul. Două evenimente importante îi vor influenţa viaţa şi dezvoltarea artistică ulterioară: expoziţia retrospectivă a operelor lui Paul Cézanne şi întâlnirea cu Picasso în Galeria de artă a lui Kahnweiler. În consecinţă artistul începe să se îndepărteze de fauvism. Pânzele pe care Braque le va expune la sfârşitul anului 1908 îl determină pe criticul Louis Vauxcelles să pronunţe celebrele cuvinte despre "formele reduse la scheme geometrice, la cuburi".
La începutul anului 1909, când Braque şi Picasso şi-au dat seama că sunt interesaţi de acelaşi gen de experimente artistice, se hotărăsc să le continue împreună. Începe asfel o colaborare extraordinar de intensă care avea să ducă la fondarea cubismului, care a rupt cu tradiţia clasică a perspectivei pentru o opţiune artistică de descompunere a obiectului reprezentat într-o mulţime de suprafeţe mici, geometrizate (cubismul analitic). Acest procedeu permite prezentarea în paralel a mai multor faţete ale aceluiaşi obiect pe un singur plan.

Marc Chagall – Indragostiti in roz - Johnny Logan (Seán Patrick Michael Sherrard): Hold Me Now 1987

Ia-mă în braţe acum
Nu încerca să-ţi închizi inima şi să-ţi negi sentimentele
Visează şi nu te teme de faptul că visul nu e real
Închide ochii şi imaginează-ţi că suntem iar doar noi doi
Crede în clipa aceasta, iar ea va dura

Atinge-mă aşa cum o făceai cândva
Ştiu, s-ar putea să mai avem doar noaptea asta la dispoziţie
De-acum încolo vei fi cu altcineva
Aşa că hai să reînviem amintirea asta pentru ultima oară
Ia-mă în braţe acum, nu plânge, nu spune niciun cuvânt
Ia-mă în braţe acum, deşi suntem separaţi, ştiu
Că vom fi mereu împreună, îndrăgostiţi unul de altul
Ce mai ai de spus atunci când cuvintele n-ajung?
De îndată ce ne vom despărţi, timpul va fi blând cu noi, iar
Lacrimile, lacrimile nu-şi vor găsi loc în inima ta, aş vrea
Să mai pot rămâne, îmi vei lipsi atât de mult, când vei pleca,
Toată dragostea mea pentru tine va dăinui, va dăinui
Ia-mă în braţe acum, nu plânge, nu spune niciun cuvânt
Ia-mă în braţe acum şi încearcă să înţelegi
Că sper că ai găsit ceea ce căutai
Şi că chiar dacă nu voi mai fi acolo cu tine, te voi iubi mereu
(Ia-mă în braţe, nu plânge)
Nu spune niciun cuvânt, ia-mă în braţe şi voi şti
Că chiar dacă nu suntem împreună, ne vom iubi mereu
Ce mai ai de spus atunci când cuvintele n-ajung?
Ce-aş mai putea spune eu? Cuvintele mele nu-s de ajuns acum

Artist: Johnny Logan (Seán Patrick Michael Sherrard)
Album: Hold Me Now 1987
Cântec: Hold Me Now
----------------------------------------------------------------
Johnny Logan (n. 13 mai 1954, Frankston lângă Melbourne, Australia), pe numele său real Seán Patrick Michael Sherrard) este un cântăreţ şi compozitor irlandez care a câştigat concursul muzical Eurovision de două ori: în 1980 şi în 1987
--------------------------------------------------------------

Marc Chagall – Indragostiti in roz
Data: 1916; Saint Petersburg, Russian Federation
Stilul: Cubism
Media: ulei pe panza
Dimensiunea: 55 x 69 cm
Colectie privata
Marc Chagall (n. 7 iulie 1887, Vitebsk, Belarus - d. 28 martie 1985, Saint-Paul-de-Vence, Franța) a fost un pictor modern. Stilul său de pictură este considerat ca deosebit de original și poetic, sub influența fanteziei și al melancoliei, și strâns legat de cultura ebraică. Ea reprezintă o temă care revine permanent în creația sa, la fel ca și orașul provincial bielorus Vitebsk, în care artistul și-a petrecut copilăria.

William Blake: Indragostitii in vârtej de vânt

ZIUA MIRCEA CIOBANU

Romanta zilelor de ieri

Taci,
Sa nu-mi destepti tristetea amintirilor culcate
În sicriurile-albastre ale zilelor de ieri!...
Taci,
Sa nu-mi destepti în suflet tragediile jucate
În aplauzele mute ale-ntâielor dureri!
Treci tacut ca beduinul ce cutreiera nisipul,
Treci tacut ca cel ce-si pune mâinile-n crucis pe piept,
Si sa nu ma chemi pe nume -
Sa-mi destepti din piatra chipul
Sfinxului,
Ce-ar vrea sa-mi spuna ca e timpul sa-l destept...
Ocoleste-ma cu groaza, ca pe-un stârv de om ucis -
Nu de oameni,
Ci de mâna ne'ntrupatelor dorinti -
Si pe piatra-mi funerara nu citi poemul scris
De nebunul din cetatea plina numai de cumunti!...
Ocoleste-ma cu groaza...
Dar opreste-te deoparte,
Sa ma poti privi de-a-ntregul
Si sa-mi spui ce vezi...
Eu sunt
Stropul vinului ce scade prin paharele desarte
Si romanta nesfârsita, caci arcusele s-au frânt!

VERSURI: Mircea Ciobanu -

------------------------------------------------------------------
Mircea Ciobanu, (n. Mircea Sandu, 13 mai 1940, Bucureşti - d. 22 aprilie 1996, Bucureşti) a fost un poet, prozator, editor, traducător şi eseist român.
I s-a remarcat de la început cultura poetică, manifestată în exersările pe diverse modele de mare poezie, printre care şi modelul greu de urmat al lui Ion Barbu, pe care şi-l asuma ca tehnică şi viziune, dar cu note clare de originalitate.
Poetul refuză înscrierea tipologică, neacceptând să se revendice de la un maestru, însă barbismul este detectabil în unele dintre poemele sale. Evoluţia poeziei lui Ciobanu tinde spre o viziune eterogenă opusă apolinismului geometric al lui Ion Barbu, vizibilă mai ales în volumul Patimile (1968). Critica a intrat în acel moment într-o criză de interpretare, poezia lui Ciobanu fiind considerată drept o pură incantaţie muzicală, nemaiurmând un sens anume.
------------------------------------------------------------------
William Blake: Indragostitii in vârtej de vânt
DatA: 1824-1827
Stilul : Simbolism
Media: pen, watercolor
Dimensiunea: 374 x 530 cm
City Museum and Art Gallery
William Blake (n. 28 noiembrie 1757 – d. 2 august 1827) a fost un poet, vizionar, pictor şi gravor englez. În mare parte nerecunoscută în timpul vieţii sale, opera diversă şi profundă a lui William Blake este astăzi considerată esenţială şi semnificantă atât în istoria poeziei cât şi a artelor vizuale.

Dante Gabriel Rossetti - Golden Tresses - aniversare

INTERMEZZO PICTURAL CU DANTE GABRIEL ROSSETI

Bolero

Ce vanitate să-mi închipui
că-ti pot da totul, dragostea si vorbele de duh,
drumuri, muzică, jucării.
E sigur că lucrurile stau asa:
îti dau tot ce-i al meu, evident,
dar tot ce-i al meu nu ti-e de-ajuns,
asa cum nici mie nu mi-e de-ajuns să-mi dai
tot ce-i al tău.

Din această cauză nu vom fi niciodată
perechea perfectă, imaginea de carte postală ilustrată,
dacă nu sîntem în stare să acceptăm
că doar în aritmetică
doi vine din unu plus unu.

Aici, doar o bucătică de hîrtie
pe care scrie numai atît:

întotdeauna ai fost oglinda mea,
vreau să spun că pentru a mă vedea, trebuia să te privesc pe tine.

de Julio Cortázar

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Dante Gabriel Rossetti
Titlul: Golden Tresses
Titlul original: Golden Tresses
Data : 1865
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: Creion si acuarela
Dimensiunea: 44.5 x 37.5 cm
Unde se gaseste: Colectie privata
Date despre pictor:
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Dante Gabriel Rossetti : Lady Greensleeves - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Ecou

Te-aştept în noaptea mută-n adormire,
În vis aştept s-aud tăcutu-ţi grai;
Să-ţi văd rotunzi obrajii, şi-n privire
Lumini de mai
Prin lacrime prelinse,
O amintiri, sperări, o patimi stinse!

Ce dulce, dulce şi de tot amară
Visarea este! O, de le-ar fi scris
Acelor ce iubiră şi sperară
În Paradis
Cu dorul lor să suie,
Şi poarta-n urma lor să se încuie!

În vise dară te aştept, iubite,
Iubind în moarte, să trăiesc din nou:
În miezul inimii întoarnă-mi-te,
Tu, puls şi suflu şi ecou
De şoapte
Al zilei noastre ce s-a stins în noapte.

poezie de Christina Georgina Rossetti (1893),
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Christina Georgina Rosetti sora lui DANTE GABRIEL ROSSETTI
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti : Lady Greensleeves
Data: 1863
Stilul: Romantism
Media: Ulei pe panza
Dimensions: 27.31 x 33.02 cm
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Dante Gabriel Rossetti - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Ziua de nastere

Mi-e inima asemeni ciocarliei
Ce-si face cuib pe lang-un scoc de moara;
Asemeni marului al carui rod
Inclina crengile in miez de vara;
Asemeni unei scoici multicolore
Vaslind din rasputeri pe mari senine;
Decat ei toti mai vesela, caci, iata,
Iubitul meu si-a amintit de mine.

Faceti-mi din matase, puf si blanuri
Un baldachin cu umbre purpurii;
Sculptati-l cu porumbi si flori de rodii
Si pene de pauni cu pete vii;
Lucrati-l cu ciorchini de jad si aur,
Cu frunze verzi si irisi de argint;
E ziua mea de nastere si ziua
Cand vine el, cand pot sa ma alint.

de Christina Georgina Rossetti
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Christina Georgina Rosetti sora lui DANTE GABRIEL ROSSETTI
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

 -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Dante Gabriel Rossetti
Data: 1868-1880
Stilul: Romantism
Ulei pe panza
Dimensiunea: 120.6 x 105.4 cm
Spencer Museum of Art, Kansas, USA
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Dante Gabriel Rossetti: The Twig - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Dragostea-i...

Dragostea-i blajina, dulce si amagitoare;
Dragostea-i cumplita cazna, dragostea e-ngrijitoare;
Dragostea cuteaza aprig, e suprema incantare;
Dragostea-i napasta; cine-o poarta-n piept nadejde n-are.

Dragostea e joc de zaruri, piaza rea ti-e sau te-mbie;
Dragostea-i dezmat si pofta, gata de-nselatorie;
Dragostea e despot lumii, greu i-e lumii piept sa-i tie;
Dragostea da branci oricarui bun crestin spre paganie.

Dragostea-i un vajnic, aspru cavaler pe-un armasar;
Dragostea este si satul doamnelor ce garduri sar;
Dragostea mocneste, pururi dogorinda ca un jar;
Dragostea din fete stoarce ploi de lacrimi, plans amar.

Dragostea-i stapana-n orice ulicioara sau drumeag;
Dragostea clateste-n lacrimi obrajorul cel mai drag;
Dragostea: - fierbinti lingouri uneori din ea se trag,
Dragostea-i cuminte: nu-i chip s-o infrunti prin furtisag.

Dragostea pui bland la piept e, cuibarit in partea stanga;
Dragostea-i maiastra: stie, la ananghie, sa planga;
Dragostea e jind fatarnic, ce pe oameni infierbanta;
Dragostea-i zaluda, darza, dar si alinare sfanta;

Dragostea-i minunatia despre care insul canta.
Dragostea-i alint, alean e, poate-aduce bucurii;
Dragostea e viata, moarte-i, si bun sprijin poate fi.
De-ar sti dragostea sa-ndure ca intai cand e in toi,

Ar fi faptul cel mai vrednic ce-l vazum vreodata noi;
Dar de dinsa astfel canta cantecele vechi si noi;
"Dragostea se naste-n chinuri si sleieste mai apoi,
Chit ca ea craiasa-i, fata, soata, doamna de bun soi..."

Henry Howard Earl Of Surrey
1517-1547

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Henry Howard, Earl of Surrey i-a fost prieten și discipol lui Wyatt. Poeziile sale pot fi considerate mai reușite decât cele ale lui Wyatt datorită unei mai bune mânuiri a limbii și a ritmului. De asemenea a cultivat sonetul, dar a renunțat la forma italiană și a alcătuit o formă nouă, care părea a fi mai potrivită pentru limba engleză: trei catrene și un cuplet, abab cdcd efef gg (aceasta este și forma shakespeariană). Sonetele lui Surrey au un efect mai puternic decât cele ale învățătorului său. Cât pentru poeziile lirice, Surrey a scris mai puține și mai nereușite decât cele scrise de Wyatt. O alta dintre contribuțiile sale este introducerea versului alb. Surrey l-a folosit în traducerea sa parțială a Eneidei lui Vergilius. Versul alb (rândurile constând din zece silabe, cinci măsuri iambice) a dus la o revoluție în poezia engleză, datorită forței și demnității sale. Va fi folosit mai târziu de Shakespeare în unele din piesele sale. Wyatt și Surrey marchează un nou început în literatura engleză. Ei au influențat puternic poeții care au urmat.
---------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti: The Twig
Data: 1865
Stilul: Romantism
Ulei pe panza
Dimensiunea: 47.6 x 39.4 cm
Fogg Art Museum, Cambridge, Massachusetts, USA
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Gustav Klimt - Sarutul - 1908

UNEI FETE

De-al tau sarut mi-e teama, fata,
Sa nu te temi de al meu.
Povara n-am sa-ti fiu vreodata:
Mi-e sufletul prea greu.

Ma tem de-a ta infatisare,
Sa nu te temi de-a mea:
Curata-i inima cu care
O indragesc pe-a ta.

de Percy Bysshe Shelley

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Gustav Klimt - Sarutul - 1908. Sarutul lui Klimt a devenit cea mai cunoscuta lucrare a artistului. A fost precedat de alte doua faimoase versiuni pe aceeasi tema de Rodin si Munch. Toate trei demonstreaza o preocupare pentru eros si agitatele relatii caracteristice culturii occidentale de la inceputul secolului. Sarutul lui Klimt e mai putin pesimist decat contopirea corpurilor lui Munch si mai putin pretentios decat perechea nuda de iubiti de marmura a lui Rodin. Lucrarea originala a lui Klimt a fost primita cu entuziasm si a fost cumparata direct de la expozitie de catre statul austriac.

Gabriel Rossetti - Sibylla Palmifera - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Iubirea dainuie

Numai iubirea este de nenfrant,
Cand alte patimi, dor, placeri, avant,
Toate desertaciune sint.
Ambitia in ceruri n-are vad,
Nici calicia-n hrubele din iad.
Tarana-s pasiunile de lut
Si pier in clipa-n care s-au nascut.
Iubirea insa e dainuitoare -
Sfintita-i flacara in veci nu moare;
Din rai coboara si se-ntoarce-n rai.
Ea pe pamnatul nostru prea ades
E-un oaspe trist, tradat sau nenteles;
Aici se limpezeste-a ei lumina
Si dobandeste-odihna-n cer deplina.
Jos ea doar seamana, trudind nespus,
Dar vremea ei de seceris e sus.

de Robert Southey

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti - Sibylla Palmifera
Data: 1868-1880
Stilul: Romantism
Ulei pe panza
Dimensiunea: 94 x 82.6 cm
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.