joi, 7 decembrie 2017

Thomas Couture - Colonial Cubism

EVENIMENTUL ZILEI : PICTORUL AMERICAN STUART DAVIS

* * *
Aripile ereţilor taie aerul
în bucăţi de forme diferite.
Prefac spaţiul
în corpuri geometrice
asemenea unor insule.
Aterizează pe ele
de parcă ar fi din puf.

de Aleksander Sokolowski

 


---------------------------------------------------------------------------------------------- -
Pictor: Thomas Couture
Titlul: Colonial Cubism
Titlul original:Colonial Cubism
Data: 1954
Stilul:Hard Edge Painting, Pop Art
Mod de realizare:Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Stuart Davis (07.12.1892 – 24.06.1964), a fost un pictor modernist, de origine americana .

A fost cunoscut pentru influența in arta - jazz sale, proto arta pop din anii 1940 și 1950.
Pictor american a carui opera timpurie a fost influentata de Van Gogh ("Strada Gloucester" - 1916; "Dealuri galbene" - 1919) si de lucrarile lui Leger. In aceasta perioada (1915-1917) realizeaza peisaje cu tuse energice, chiar agitate care sunt supuse unui proces se simplificare care il apropie de cubism. Incepand cu anul 1924 panzele sale devin tot mai abstracte, dar ulterior revine la limbajul figurativ in care apar cifre, litere sau cuvinte ordonate dupa principii decorative clare ("Rasaritul soarelui" - 1933). In anii ’30 a reliazat o serie de picturi murale pentru Radio City si Music Hall din New York (1932), Universitatea Indiana (1938). A fost profesor in cadrul Ligii Studentilor in Arte din New York (1931-1932) si la Noua Scoala de Cercetari Sociale (1940-1950). Spre sfarsitul carierei lucrarile sunt realizate intr-un stil precis, elaborat ceea ce ofera tablourilor create o puternica stralucire (ex. "Oah! In Sao Pao" - 1951).

Piroska Szanto - Lumini seara

ANIVERSARE EXPRESIONISTA CU PIROSKA SZANTO

Amurg violet

Amurg de toamnă violet...
Doi plopi, în fund, apar în siluete
- Apostoli în odăjdii violete -
Oraşul e tot violet.

Amurg de toamnă violet...
Pe drum e-o lume leneşă, cochetă;
Mulţimea toată pare violetă,
Oraşul tot e violet.

Amurg de toamnă violet...
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Oraşul tot e violet.

de George Bacovia

 


---------------------------------------------------------------------------------------------- -
Pictor: Piroska Szanto
Titlul: Lumini seara
Titlul original:
Data: 1959
Stilul:Expresionism
Mod de realizare:Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Piroska Szanto este o renumită artistă maghiară, premiată pentru valoarea lucrărilor sale literare şi grafice, precum şi pentru picturile sale.
Dorinţa ei a fost ca apartamentul în care a trăit alături de soţul său, poetul Istvan Vas, să fie transformat într-o casă memorială, şi a însărcinat Galeria Szombathely să se ocupe de acest aspect.
Astfel, Muzeul Memorial Piroska Szanto este interesant de explorat de către cei curioşi în privinţa vieţii artistei şi de către cei pasionaţi de viaţa culturală a Budapestei în timpul secolului al XX-lea.
Nascuta: 07.12.1913; Ungaria
Decedata: 02.08.1998; Ungaria
Nationalitatea: Maghiara
Stilul: Suprarealism

Gian Lorenzo Bernini - Autoportret

ANIVERSAREA MARMUREI CU GIAN LORENZO BERNINI

Sculptor

Mă simt un scrânciob între cer și pământ,
Mi-e greu să aleg, șevalet sau cuvânt!
Aș vrea să descriu cum seară de seară
Lumina învăluie trupul-vioară!!

Cu palme fierbinți coapse lungi modelez,
Pe șolduri de ambră m-aplec și oftez,
Triunghiul deschide fereastra spre vise
În roz palpitații de piersici promise...

Alună pe-un luciu de moale satin,
Mă cheamă buricul să-l gust, opalin,
Din sânii cu stele ambrozie sug,
Statuia tresare în geamăt prelung!

Și gura.. ah, gura, sărut nesfârșit
În care mă pierd îmbătat, amețit,
Doi ochi de-ntuneric, și marmura-ntreagă
Mă soarbe, mă-nvăluie-n taina cea neagră!

Sunt rege și scalv! Modelez duh trupesc,
Statuie-ntâlnită în visul dantesc...

de Vasile Dumitru

 


--------------------------------------------------------------------------------------------- -
Pictor: Gian Lorenzo Bernini
Titlul: Autoportret
Titlul original:
Data: 1623
Stilul: Baroc
Mod de realizare:Ulei pe pânză
Dimensiunea: 30 x 38 cm
Unde se găseşte: Borghese Gallery, Roma, Italia

Date despre pictor:

S-a născut în anul 1598 la Napoli, fiul sculptorului toscan Pietro Bernini.
Gian Lorenzo Bernini a fost printre cei mai mari artiști ai barocului, cunoscut mai ales ca sculptor, desi a avut lucrări semnificative și în domeniul architecturii, picturii și poeziei. S-a născut în anul 1598 la Napoli.
Capodopera sa este Piața Sfântului Petru din Roma, delimitată de o colonadă gigantică formată din 284 de coloane, desfășurate pe patru rânduri, cu 140 de statui. Soluția găsită de Bernini uimește și astăzi: cele două brațe ale colonadei strâng la pieptul Bisericii catolice, reprezentată de catedrală, credincioșii aflați în piață. Ca sculptor, Bernini poate fi încadrat barocului prin compozițiile sale ce redau mișcarea și prin preferința pentru policromie. Astfel, monumentul funerar al papei Alexandru al VII-lea combină marmura roșie, verde și albă, în care Bernini a sculptat figure reale și alegorice, cu bronzul aurit. Personajele sunt dispuse scenografic și întreaga compoziție sugerează mișcarea.
Nu trebuie uitate nici intervențiile sale din Piazza Barberini în Roma, unde a pus să fie construite două fântâni ,a Tritonului și a Albinelor, și Palatul Barberini.
Bernini a murit la 28 noiembrie 1680 și a fost îngropat în Biserica Santa Maria Maggiore din Roma, după ce a stat în serviciul a opt papi. A fost unul dintre cei mai de seamă artiști ai epocii.

Franz Xaver Winterhalter - Portretul contesei Olga Shuvalova

Contopire

În sfera aceea de cristal
Ce ne multiplica auzul
Ni se înmulţeau ochii, sporea vederea
Mâini cu multe degete ne creşteau
Pe şolduri, pe coapse
Pe spatele gol, arcuit
Într-o simfonie adâncă, albastră…
Nu ştiam dacă este noapte sau zi
Nu ne aminteam punctele cardinale
Flamande se plimbau pe noi
Spirale argintii
Ne înconjurau ca nişte liane
Înlănţuiau
Fiecare braţ, fiecare picior
Apoi, ne legau unul de altul
În veşnicia unei clipe
Spre amintirea unei noi trăiri
Pentru că ochiul meu drept şi ochiul tău stâng
Erau pereche de când lumea
Şi vedeau printre genele înrourate
Unde jucau nestingherite curcubee
Vedeau…
Dinlăuntru spre înafară
Cum devenisem o singură cruce
Iar inimile, clopote de catedrală.

de Elena Armenescu

 


--------------------------------------------------------------------------------------------- -
Pictor: Franz Xaver Winterhalter
Titlul: Portretul contesei Olga Shuvalova
Titlul original:
Data: 1858
Stilul: Neo-Rococo
Mod de realizare:Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Franz Xaver Winterhalter (20 aprilie 1805 – 8 iulie 1873) a fost pictor şi litograf german, cunoscut pentru portretele capetelor încoronate din mijlocului secolului al XIX-lea. Numele lui a devenit asociat cu cel mai la modă portretist al regalităţii. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt Împărăteasa Eugénie înconjurată de doamnele sale de onoare (1855) şi portretele făcute împărătesei Elisabeta de Austria (1865).
Franz Xaver Winterhalter (20 aprilie 1805 – 8 iulie 1873) a fost pictor şi litograf german, cunoscut pentru portretele capetelor încoronate din mijlocului secolului al XIX-lea. Numele lui a devenit asociat cu cel mai la modă portretist al regalităţii. Cele mai cunoscute lucrări ale sale sunt Împărăteasa Eugénie înconjurată de doamnele sale de onoare (1855) şi portretele făcute împărătesei Elisabeta de Austria (1865).
Winterhalter a intrat în cercurile de la curte când în 1828 a devenit la Karlsruhe profesorul de desen al Sofiei, Margrafă de Baden. Oportunitatea de a se stabili dincolo de sudul Germaniei a apărut în 1832, când a putut să călătorească în Italia, 1833-1834, cu sprijinul Marelui Duce Leopold de Baden. La întoarcerea la Karlsruhe a pictat portretele Marelui Duce Leopold de Baden şi ale soţiei sale şi a fost numit pictor la curtea Marelui Ducat.
Cu toate acestea, a părăsit Badenul şi s-a mutat în Franţa unde lucrarea sa Il dolce Farniente a atras atenţia la Salonul din 1836. Un an mai târziu, Il Decameron a fost, de asemenea, lăudat; ambele tablouri sunt compoziţiile academice în stilul lui Rafael. La Salonul din 1838 a expus un portret al prinţului de Wagram cu mica lui fiică. Cariera sa ca pictor portretist a fost curând asigurată atunci când, în acelaşi an, el a pictat portretul Louisei Marie de Orleans, regina Belgiei, şi al fiului ei, Ducele de Brabant.