sâmbătă, 22 aprilie 2017

Richard Diebenkorn - o fată şi trei ceşti pentru cafea - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI AMERICAN RICHARD DIEBENKORN

* * *

în întunericul albastru
gânduri nelegate între ele
cafeaua fierbinte
răceala mâinilor.


pe strada aglomerată
nimeni nu ştie nimic
nimeni nu aude nimic
nimeni nu vede nimic.

un orb vinde tigări de contrabandă
la pachet cu ilizii.

(cav)


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Richard Diebenkorn
Titlul : o fată şi trei ceşti pentru cafea
Titlul original: Girl and Three Coffee Cups
Data:
Stilul: Expresionism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Richard Diebenkorn (22 aprilie 1922 - 30 martie 1993) a fost un pictor american . Munca sa timpurie este asociată cu expresionismul abstract și Mișcarea Figurativă a Zonelor Bay din anii 1950 și 1960. Lucrările sale ulterioare (cele mai cunoscute ca picturile din Parcul Oceanului) au contribuit la realizarea recunoașterii pe plan mondial.

Richard Diebenkorn - Femeie fumând - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI AMERICAN RICHARD DIEBENKORN

* * *

o femeie stă singură pe întuneric
în fumul de ţigară
şi priveşte peretele albastru-cenuşiu
pătat de amintirile copilăriei ei.


(cav)


--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Richard Diebenkorn
Titlul : Femeie fumând
Titlul original: Girl Smoking
Data:
Stilul: Expresionism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Richard Diebenkorn (22 aprilie 1922 - 30 martie 1993) a fost un pictor american . Munca sa timpurie este asociată cu expresionismul abstract și Mișcarea Figurativă a Zonelor Bay din anii 1950 și 1960. Lucrările sale ulterioare (cele mai cunoscute ca picturile din Parcul Oceanului) au contribuit la realizarea recunoașterii pe plan mondial.

Ford Madox Brown - Romeo şi Juliet


ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

Sonetul IV

Cînd risipeşti al frumuseţii har
De ce-l reverşi numai asupra ta ?
Nu dă Natura, împrumută, doar,
Şi darnică fiind, la fel te vrea.
 

Atunci, zgîrcitule, de ce-ţi baţi joc
Din ce-ai primit din plin ca să fii darnic ?
Ce cămătar adună la un loc
Averi, ca să le spulbere zadarnic ?
 

Făcînd negustorie doar cu tine
Pe tine te înşeli şi-ţi faci rău ţie ;
Dar moartea cînd o vei simţi că vine,
Cu ce te vei plăti de datorie ?
 

Cînd mori şi stearpa-ţi frumuseţe moare ;
Dar dîndu-i rost, o laşi moştenitoare.
 

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
Traducere Neculai Chirica



----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ford Madox Brown
Titlul : Romeo şi Juliet
Titlul original: Romeo and Juliet
Data: 1868 - 1871
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:acuarelă
Dimensiunea: 32.1 x 24.5 cm
Unde se gaseste:Colecţie privată

Date despre pictor:
Ford Madox Brown (16 aprilie 1821 – 6 octombrie 1893) a fost un pictor englez ale carui lucrari au subiecte morale si istorice, remarcabil pentru grafica sa distinctiva si cu o versiune Hogarthiana a stilului Pre-Raphaelit.Brown s-a nascut in Calais si a studiat arta in Antwerp . Lucrarile sale de inceput au fost admirate de tanarul artist Dante Gabriel Rossetti, care l-a rugat sa-i devina tutore. Prin intermediul lui Rossetti, Brown a intrat in contact cu artistii care au format Fratia Pre-Raphaelita (PRB) la care s-a alaturat si el.

Francesco Hayez - Ultimul sărut. Romeo şi Julieta


ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

NOI DOI….

Noi doi, da-mi drept s-o spun, ramanem doi,
Chiar daca una dragostea ne face.
Asa port singur pata de noroi
Pe care s-o-mpartim nici nu mi-ar place.
 

Iubirile din noi au doar un leac,
Desi ne razletira sorti potrivnici
Ce, chiar de nu-i vin dragostei de hac,
Din nopti de-alint pot face nopti de schivnici.
 

Eu nu-ti pot nici binete da, rusine
De vina-mi grea sa nu-ti fac tie-n lume.
Si tu-ntre oameni te feresti de mine
Sa nu-ti stirbesti, vorbindu-mi, bunul nume.
 

Sa nu-l primejduiesti! Mi-esti drag, asa,
Ca-al meu fiind, a mea-i si cinstea ta.
 

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
tradus de Ion Frunzetti



----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Francesco Hayez
Titlul : Ultimul sărut. Romeo şi Julieta
Titlul original: Lady Palmer
Data: 1823; Italia
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 202 x 291 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Francesco Hayez (11 februarie 1791 – 12 decembrie 1882) a fost un pictor italian, principalul artist al Romantismului de la mijlocul secolului al XIX-lea din Milano, renumit pentru grandioasele picturi istorice, alegoriile politice si exceptionalele portrete.
Hayez a provenit dintro famile saraca din Venetia. Tatal lui era de origine franceza, iar mama lui, Chiara Torcella, era din Murano. Copilul Francesco, cel mai mic dintre cei cinci copii, a fost crescut de sora mamei lui, care s-a maritat cu Giovanni Binasco, un instarit armator si colectionar de arta. Din copilarie a aratat predispozitie pentru desen, astfel ca unchiul lui l-a dat ca ucenic la un restaurator de arta. Mai tarziu a devenit student al pictorului Francesco Maggiotto cu care si-a continuat studiile timp de trei ani. A fost admis la cursul de pictura la Noua Academie de Arte Frumoase in 1806, unde a studiat sub indrumarea lui Teodoro Matteini. In 1809 a castigat un concurs al Academiei din Venetia pentru un an de studii la Accademia di San Luca din Roma. A ramas in Roma pana in 1814, apoi s-a mutat la Neapole unde a fost angajat de Joachim Murat sa picteze o lucrare grandioasa reprezentandu-l pe Ulise la curtea lui Alcinous.
Este considerat cel mai important pictor romantic italian, fiind foarte admirat mai ales pentru portretele realizate si pentru compozitiile istorice. Avea sa joace de altfel si un rol important in perioada formarii statului modern italian, fiind o personalitate culturala de prima mana.

Karl Ludwig Friedrich Becker - Romeo si Juliet in fata lui Friar Lawrence

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

Sonetul X

Să nu iubeşti pe nimeni, e-o ruşine
Cînd eşti în dăruiri nestăvilit !
Mulţi te iubesc, o ştii destul de bine ;
În schimb, că nu iubeşti, e prea vădit.


Înstăpînit de-o ură fără margini
Tu te sfiieşti să lupţi cu tine, chiar,
Lăsînd frumosul casei în paragini
În loc să-i fii destoinicul zidar.

O, schimbă-ţi gîndul să mi-l schimb şi eu !
La ură ţii mai mult ca la iubire ?
Fii drept şi bun cum te-am ştiut mereu
Sau ţie, cel puţin, dă-ţi fericire.

Fă-ţi un alt tu, de dragul meu, să-ţi fie
Prin el de-a pururi frumuseţea vie.

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
Traducere Neculai Chirica


------------------------------------------------------------------
Karl Ludwig Friedrich Becker (18.12.1820, in Berlin – 20.12.1900, in Berlin): Romeo si Juliet in fata lui Friar Lawrence

Eleanor Fortescue-Brickdale - ROMEO SI JULIETA


ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

ROMEO SI JULIETA
Actul II
Scena a II-a
Grădina Capuleţilor


JULIETA

E-aproape zi; să pleci acum aş vrea,
Dar nu mai mult ca fata ce se joacă
Lăsând din mâini să-i zboare cănăraşul –
Sărmanul rob în laţ – şi-apoi l-atrage
Din nou spre ea, cu firul de mătasă,
Fiindu-i drag, dar şi fiind geloasă
De libertatea lui…

ROMEO

De-aş fi canarul!

JULIETA

Ah, dac-ai fi iubite! Dar atunci
Iubirea mea ar fi aşa nebună,
Că poate te-aş ucide. Noapte bună!
O, despărţire! O, griji dulci şi-amare!
Dar fug de-acuma, că aş fi în stare
Să-ţi strig mereu, mereu, de mii de ori,
Tot „noapte bună” întruna până-n zori.

Romeo

Coboare-se pe ochii-ţi somnul blând
Şi dulcea pace-n inimă şi-n gând.
De ce nu sunt eu somnul s-odihnesc
Alăturea de chipu-ţi îngeresc!
Merg să-mi spun fericirea, să-l implor
Pe bunul pustnic să-mi dea ajutor.

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
traducere de Neculai Chirica


------------------------------------------------------------------
pictura: Eleanor Fortescue-Brickdale

Frank Bernard Dicksee - Domnişoara Palmer

déjà vu

astăzi
m-am întâlnit în muzeu cu tine
erai la fel de tânără frumoasă
ca şi acum o sută de ani
acelaşi păr castaniu
aceeasi privire
acelaşi zâmbet
aceleaşi buze.


am vorbit despre vise.
umblând prin mine goală
mai ascultat în tăcere ore în şir
după care am plecat.

(cav)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Frank Bernard Dicksee
Titlul : Domnişoara Palmer
Titlul original: Lady Palmer
Data:1884
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Sir Frank Bernard Dicksee (27 noiembrie, 1853, Londra – 17 octombrie, 1928) a fost un pictor si ilustrator englez din perioada victoriana, cunoscut in special, pentru picturile istorice si scenele din legende.De asemenea a fost un remarcabil pictor de portrete de femei la moda, ceea ce i-a adus succes in acea perioada. Cu toate ca nu a fost membru al fratiei pre-rafaelite, multe dintre picturile lui Dicksee pot fi considerate ca apartinand stilului pre-rafaelit.Tatal lui Dicksee, Thomas Dicksee, a fost un pictor care l-a invatat sa pictezeze pe Frank, precum si pe Herbert si Margaret, fratele si sora lui Margaret, inca din frageda copilarie. Dicksee s-a inscris la Academia Regala in 1870 si a obtinut primele succese.A fost ales in Academie in 1891, iar in 1924 a devenit presedintele Academiei. In 1925 a fost innobilat si i s-a inmanat Ordinul Regal Victorian de catre regele George V in 1927.

Frank Bernard Dicksee - Romeo si Julieta - Ultimul sarut

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

SONETUL CXXX

Nu-s ochii Doamnei mele rupţi din soare
Nici roşul de pe buze nu-i mărgean;
Omătu-i alb, dar sînu-i oacheş pare,
Iar negrul păr sîrmos, ca de ţigan.


Ştiu roşii, albe – roze de Damasc,
Dar faţa ei nu are-aşa vopsele;
Dintru-un parfum mai dulci zefiri se nasc
Decît din tot parfumul Doamnei mele.

Îmi place s-o ascult cînd îmi vorbeşte
Dar de un cîntec mult mai mult mă-ncînt:
Nu ştiu cum calcă zîna îngereşte,
Dar Doamna mea păşeşte pe pămînt.

Şi totuşi jur că n-are-asemănare
Cu cele ce se cred rupte din soare!

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
traducere de Neculai Chirica


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Frank Bernard Dicksee
Titlul : Romeo si Julieta - Ultimul sarut
Titlul original: Romeo and Julieta
Data:1884
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Sir Frank Bernard Dicksee (27 noiembrie, 1853, Londra – 17 octombrie, 1928) a fost un pictor si ilustrator englez din perioada victoriana, cunoscut in special, pentru picturile istorice si scenele din legende.De asemenea a fost un remarcabil pictor de portrete de femei la moda, ceea ce i-a adus succes in acea perioada. Cu toate ca nu a fost membru al fratiei pre-rafaelite, multe dintre picturile lui Dicksee pot fi considerate ca apartinand stilului pre-rafaelit.Tatal lui Dicksee, Thomas Dicksee, a fost un pictor care l-a invatat sa pictezeze pe Frank, precum si pe Herbert si Margaret, fratele si sora lui Margaret, inca din frageda copilarie. Dicksee s-a inscris la Academia Regala in 1870 si a obtinut primele succese.A fost ales in Academie in 1891, iar in 1924 a devenit presedintele Academiei. In 1925 a fost innobilat si i s-a inmanat Ordinul Regal Victorian de catre regele George V in 1927.

Ferdinand Victor Eugène Delacroix - Hamlet, Horatio în Cimitir



ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

MONOLOGUL LUI HAMLET

A fi sau a nu fi… Aceasta-i intrebarea.
Mai vrednic oare e sa rabzi in cuget
a vitregiei prastii si sageti, sau arma s-o ridici
asupra marii de griji, si sa le curmi?
Sa mori, sa dormi… Atat.
Si printr-un somn sa curmi durerea din inima
si droaia de izbelisti ce-s date carnii.
Este-o incheiere cucernic de dorit.
Sa mori, sa dormi. Si poate sa visezi.
Aici e greul, caci ce vise pot rasari in somnu-acesta-al mortii
cand ne-au lepadat hoitul muritor?
La asta se cuvine a cugeta.
De-aceea, viata e napasta.
Altfel cine-ar mai rabda a lumii bice si ocari,
calcaiul tiran, dispretul omului trufas,
chinul iubirii-n van, zabava legii, neobrazarea carmuirii,
scarba ce-o zvarlu cei nevrednici celor vrednici,
cand insusi ar putea sa-si faca seama
doar c-un pumnal?
Cine-ar rabda poveri, gemand si asudand sub greul vietii,
cat teama a ceva de dupa moarte,
taramul neaflat, de unde nimeni
nu se intoarce, ne-ncalceste vrerea.
si mai curand rabdam aceste rele
decat zburam spre alte nestiute.
Astfel misei pe toti ne face gandul:
si-astfel al hotararii proaspat chip
se galbejeste-n umbra cugetarii.
Iar marile, inaltele avanturi…
de-aceea se abat din cursul lor…
Si numele de fapta-l pierd.

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616), dramaturg englez
(Actul III, scena 1)
In interpretarea lui Derek Jacobi, in ecranizarea pentru televiziune din 1980, regizata de Rodney Bennett
(dupa traducerea lui Dan Dutescu si Leon Levitchi)





----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ferdinand Victor Eugène Delacroix
Titlul : Hamlet, Horatio în Cimitir
Titlul original: Hamlet, Horatio în Cimitir
Data:1839
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 66 x 81 cm
Unde se gaseste: Louvre, Paris

Date despre pictor:
Ferdinand Victor Eugène Delacroix (26 aprilie 1798 -13 august 1863) a fost un important pictor francez din perioada aparţinând romantismului.
Când Eugène Delacroix este numit membru al Academiei de Arte Frumoase, Ingres nu-şi poate opri un strigăt : „Iată-l şi pe lup la stână!”. Este drept că, la vremea respectivă, Delacroix era considerat un pictor cu o influenţă dăunătoare si obiectul neîncetatelor atacuri ale criticilor. Reacţiile publicului sunt foarte violente, iar critica îi stigmatizează lucrările şi-l acuză de „masacrarea mascată a picturii”.În anul 1824, se poate privi la Salon tabloul Măcelul din Chios. Critica se referă la acest tablou cu răceală sau doar moderat, dar Delacroix îşi găseşte deja câţiva apărători, în timp ce tânara şcoală romantică îl ridică direct la rangul de maestru. Romanticii, eliberaţi de sub jugul convenţiilor, doresc să dea glas liber trăirilor personale. Această aspiraţie îi este proprie şi lui Delacroix, care afirmă : „Nimeni şi nimic nu mă impiedică să percep lucrurile aşa cum vreu eu”.
Prezentarea la Salon a Morţii lui Sardanapal, în anul 1827, va determina izolarea artistului vreme de şapte ani. În tot acest timp, se va vedea exclus din sălile de expoziţii.
Baudelaire descrie astfel această situaţie : „Niciodată un artist nu a fost mai atacat, mai luat în derâdere şi mai condamnat. Dar ce înseamnă pentru noi această indecizie a cercurilor elitiste, nemulţumirea câtorva saloane burgheze, respirând ură şi unde pedanteria joacă domino ? Problema este expusă în detaliu, iar dovada se află înaintea lor –evidentă, mare, strălucitoare”. Victor Hugo scrisese : „Oare fluierăturile proştilor nu reprezintă fanfare ale gloriei?”

Hippolyte Delaroche - Tragedia Ofeliei


ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

HAMLET

Laertes: Prea multă apă te-a ucis, biată Ofelia, drept care îmi înăbuş lacrimile.
Laertes: Adio, stăpâne; focul mocnit din flecăreala mea deşartă ar izbucni în flăcări, de nu l-ar stinge desperarea ce năvăleşte din lacrimile mele.


replică celebră din piesa de teatru Hamlet, Actul IV, Scena 7, scenariu de William Shakespeare (1599), traducere de Dan Costin


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Hippolyte Delaroche
Titlul : Tragedia Ofeliei
Titlul original: La Jeune Martyre
Data:1853
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Hippolyte Delaroche (17 iulie 1797 – 4 noiembrie 1856), cunoscut mai mult sub numele de Paul Delaroche, a fost un pictor francez nascut in Paris. Delaroche s-a nascut intro familie instarita si a fost pregatit de Antoine-Jean, Baron Gros.
Prima pictura expusa de Delaroche a fost „Josabeth saving Joas” (1822). Atunci a facut cunostinta cu Théodore Géricault si Eugène Delacroix, cu care a devenit prieten. Cei trei au format nucleul unui mare grup de pictori parizieni de subiecte istorice. A vizitat Italia in 1838 si 1843, cand socrul sau, Horace Vernet, era directorul Academiei Franceze din Roma.
Studioul lui Delaroche din Paris se afla in Rue Mazarine. Printre studentii lui s-au numarat pictorul peisagist britanic, Henry Mark Anthony (1817-1886) si pictorul istoric britanic, Edward Armitage R.A. (1817-1896).Dragostea lui Delaroche pentru Louise, fiica cea mica a lui Horace Vernet a fost pasiunea vietii lui. In 1835 a expus „Head of an Angel”, care s-a bazat pe un studiu al ei. Se spune ca Delaroche nu si-a revenit niciodata din socul mortii ei in 1845. Dupa moartea ei, artistul a creat o serie de picturi mici din viata lui Isus.
In 1837 Delaroche a primit comanda pentru marea pictura cu o lungime de 27 metri (88.5 ft) in hemiciclul din amfiteatrul Scolii de Arte Frumoase.

The Beatles - Ieri (Yesterday)


Ieri (Yesterday)

Ieri
Toate problemele mele pareau asa departe
Astazi par ca sunt aici ca sa ramana
O, cred in ziua de ieri.


Deodata
Nu mai sunt nici jumate din omul ce eram
Un spectru imi intuneca viata
O, ziua de ieri a venit brusc.

De ce ea
A trebuit sa plece? Nu mi-a spus de ce.
Eu am spus:
"Ceva nu este regula, acum mi-e dor de ieri."

Ieri
Dragostea era un joc asa usor de jucat.
Acum am nevoie de un loc in care sa ma ascund.
O, am incredere in ziua de ieri.

De ce ea
A trebuit sa plece? Nu mi-a spus de ce.
Eu am spus:
"Asta nu este in regula, acum mi-e dor de ieri."

Ieri
Dragostea era un joc asa usor de jucat.
Acum am nevoie de un loc in care sa ma ascund.
O, am incredere in ziua de ieri.

versuri: The Beatles


--------------------------------------------------------------------------------
Parscha Mirghawameddin . Este un artist german , care trăieste în apropiere de granița franceză . Este un artist autodidact influențat de desene sau modele abstracte , lucreaza cu sentimente profunde, emotie si energie . creativitatea si dragostea pentru culorile sale.

John Lennon - Femeie


FEMEIE

Femeie, cu greu îmi pot exprima
Emoţiile mele confuze referitoare la nechibzuinţa mea,
După toate, iţi sunt pe veci îndatorat
Şi femeie, voi incerca să-mi exprim
Sentimentele şi recunoştinţa
Pentru faptul că mi-ai arătat sensul succesului.


O, bine, bine
Doo, doo, doo, doo, doo
O, bine, bine
Doo, doo, doo, doo, doo

Femeie, ştiu ca înţelegi
Micul copil dinlăuntrul bărbatului
Te rog, ţine minte că viaţa mea e în mâinile tale
Şi femeie, ţine-mă aproape de inima ta
Cât de departe nu ai fi, nu ne lăsa să ne îndepărtăm
La urma urmei, totul e scris în stele.

O, bine, bine
Doo, doo, doo, doo, doo
O, bine, bine
Doo, doo, doo, doo, doo

Femeie, te rog, lasă-mă să-ţi explic
Niciodată nu am intenţionat să-ţi provoc durere sau tristeţe
Aşa că lasă-mă să-ţi spun din nou şi din nou
Te iubesc, da, da
Acum si veşnic
Te iubesc, da, da
Acum si veşnic
Te iubesc, da, da
Acum si veşnic
Te iubesc, da, da

versuri: John Lennon


----------------------------------------------------
Thierry DELOOF este din Belgia si face picturi ( pop - artă) și sculpturi din papier - mache si fibra de sticla.

John Lennon - Imagine

IMAGINE

 Imaginează-ţi că nu există nici un rai
E uşor dacă încerci
Nici un iad sub noi
Deasupra noastră doar cer
Imaginează-ţi toţi oamenii
Trăind pentru ziua de azi


Imaginează-ţi că nu există ţări
Nu e greu de făcut
Nimic pentru care să ucizi sau să mori
O religie
Imaginează-ţi toţi oamenii
Trăind viaţa în pace

Tu
Trebuie să spui că sunt un visător
Dar nu sunt singurul
o zi ni te vei alătura
Şi lumea va fi ca 'un întreg'

Imaginează-ţi nici o stăpânire
Mă întreb dacă poţi
Nu e nevoie de lăcomie sau foame
Frăţia noastră de oameni
Imaginează-ţi toţi oamenii
Împărţind întreaga lume

Tu
Trebuie să spui că sunt un visător
Dar nu sunt singurul
o zi ni te vei alătura
Şi lumea va fi ca 'un întreg'
Şi lumea va trăi precum 'un întreg'

 de John Lennon



--------------------------------------------
John Lennon
Murray s-a născut în Toronto în 1968. El a început picteze la o varsta foarte frageda . Când era în clasa întâi , Murray a fost evaluat la nivelul clasei a opt pentru capacitatea artistică . În clasa a patra el a intrat în concursul de artă de la CNE și a primit premiul întâi .

Prince - Purple rain

PURPLE RAIN

N-am vrut sa-ti provoc vreo suparare
N-am vrut sa-ti provoc vreo suferinta
Am vrut doar o data sa te vad razand
Am vrut doar sa te vad razand in Ploaia Purpurie
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Am vrut doar sa te vad scaldandu-te in Ploaia Purpurie
N-am vrut niciodata sa fiu iubitul tau de week-end
Mi-am dorit doar sa-ti fiu un fel de prieten
Iubito, nu te-as putea fura niciodata altuia
E atat de pacat ca prietenia noastra a trebuit sa se termine
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Am vrut doar sa te vad in Ploaia Purpurie
Draga stiu, stiu, stiu ca vremurile se schimba
Este timpul ca toti sa aspiram catre ceva nou
Asta insemnand ca si tu
Spui ca iti doresti un conducator
Dar nu pari a te putea hotari
Cred ca mai bine ai renunta
Si m-ai lasa sa te conduc catre Ploaia Purpurie
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Daca stii despre ce cant aici
Hai, ridica mana
Ploaia Purpurie Ploaia Purpurie
Vreau doar sa te vad
Vreau doar sa te vad
In Ploaia Purpurie


Versuri:Prince - Purple rain


-------------------------------------------------------------------------
Prince - Purple Rain - Linda Gardner

Prince - Cea mai frumoasă fată din lume

Cea mai frumoasă fată din lume

Poţi fi cea mai frumoasă fată din lume ?
Este evident că tu eşti motivul pentru care Dumnezeu a creat o fată.
Când ziua devine ultima zi din viaţă,

Pot spune, sper că eşti în aceste mâini ale mele,
Şi când noaptea se lasă înainte de acea zi voi plânge,
Voi plânge cu lacrimi de bucurie pentru că după tine tot ce poate face oricine este să moară, oh.
Poţi fi cea mai frumoasă fată din lume ?

Poţi fi ?
Este evident că tu eşti motivul pentru care Dumnezeu a creat o fată.
Oh, da, tu eşti.
Cum pot trece peste zile când nu pot trece peste ore ?
Pot încerca, dar când o fac te văd şi sunt devorat, oh da,

Cine ar permite, cine ar permite ca o faţă să fie la fel de catifelată ca o floare ? oh!
Pot face o plecăciune (o plecăciune) şi mă simt mândru în lumina acestei puteri.
Oh, da, oh.
Poţi fi cea mai frumoasă fată din lume ?

Poţi fi ?
Este evident că tu eşti motivul pentru care Dumnezeu a creat o fată.
Oh, da, tu eşti.

Şi dacă stelele vor cădea vreodată una câte una din cer,
Ştiu că Marte nu poate fi, uh, prea departe,
Pentru că, iubire, acest gen de frumuseţe nu are nici un motiv să fie timid,
Pentru că, drga mea, acest gen de frumuseţe este genul care vine din interior.
Poţi fi (poţi fi) cea mai frumoasă fată din lume ?
Poţi fi ?

Este evident (este evident) că tu eşti motivul pentru care Dumnezeu a creat o fată.
Oh, da, tu eşti.
Oh, da!(oh, da, tu eşti)
Fată (poţi fi ?)
Trebuie să fi...oh da !
(poţi fi ?)
Tu eşti motivul... oh da

VERSURI : PRINCE



----------------------------------------
DIGITALART

Prince - Când porumbeii plâng

Când porumbeii plâng

Sapă dacă îţi vei imagina
Pe mine şi pe tine ocupaţi cu un sărut
Sudoarea trupului tău mă acoperă
Poţi,draga mea?
Poţi să-ţi imaginezi asta?


Visează dacă poţi o curte
Un ocean de violete înflorite
Greva animalelor curios prezintă
Ele simt focul
Focul dintre mine şi tine

Cum poţi să mă laşi să staţionez?
Singur într-o lume care e aşa de rece?
Poate sunt prea solicitant
Poate sunt ca şi tatăl meu,prea îndrăzneţ
Poate că tu eşti exact ca mama mea
Ea nu e niciodată mulţumită(Ea nu e niciodată mulţumită)
De ce ţipăm unul la altul?
Aşa sună
Când porumbeii plâng

Atinge-mi stomacul dacă vrei
Simte cum tremură înăuntru
Ai legat bine fluturaşii
Nu mă fă să te urmăresc
Chiar dacă porumbeii au mândrie

Cum poţi să mă laşi să staţionez?
Singur într-o lume care e aşa de rece?
Poate sunt prea solicitant
Poate sunt ca şi tatăl meu,prea îndrăzneţ
Poate că tu eşti exact ca mama mea
Ea nu e niciodată mulţumită(Ea nu e niciodată mulţumită)
De ce ţipăm unul la altul?
Aşa sună
Când porumbeii plâng

versuri: Prince


---------------------------------------------------------
DIGITALART