ANIVERSAREA PICTORULUI ARTHUR SEGAL
* * *
van gogh ne privește
cu un ochi mirat
în fiecare seară când ne întoarcem acasă
și ne scoatem hainele
bandajele de câine
adunate de prin oraș
(cav)
----------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Arthur Segal
Titlul: Floarea soarelui
Titlul original:
Data: 1931
Stilul: Realism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Arthur Segal (Aron Sigalu)
Iaşi, 1875 – Londra, 1944
Pictor şi grafician de renume internaţional, Arthur Segal a rămas în istoria artei (şi a psihanalizei) datorită descoperirilor făcute în ultima parte a vieţii, cu sprijinul psihanalistului Sigmund Freud: terapia prin artă, metodă încă folosită în psihanaliză la scară largă.
Artistul se formează în efervescenţa mediului artistic german, în ultimele decenii din secolul XIX şi primii ani din XX, ocupându-se cu rigurozitate de pregătirea profesională. A studiat la Academia de artă din Berlin cu realistul Eugen Bracht, orientându-se apoi spre Academia Julian, şcoala particulară de pictură a lui Ludwig Schmid-Reutte, atelierul lui Friedrich Fehr şi colonia artistică de la Dachau (şcoala liberă de pictură Neue Dachau). În 1900 s-a încris la Academia regală de artă din München, unde a studiat la clasa profesorului Karl von Marr.
După terminarea studiilor se apropie de Secesiunea berlineză, participând anual cu lucrări la expoziţiile acestei grupări. Din 1910 s-a implicat în formarea Noii secesiuni berlineze, grupare care promova noile idei expresioniste, desprinse din arta lui Edvard Munch, cu un program teoretic inspirat de scrierile lui Freud şi Nietzsche. Între 1910 şi 1912 Segal va expune alături de grupul format din Max Pechstein, Ernst Ludwig Kirchner, Max Liebermann, Hans Arp, Paul Klee, Egon Adler, Rudolf Hellwag în Germania, Elveţia şi Ungaria.
Alături de lucrările expresioniste, Segal este preocupat simultan de mai multe direcţii, experimentând pointilismul sau postimpresionismul. În perioada războiului artistul s-a îndreptat spre Zürich, unde s-a alăturat grupului dadaist de la Cabaret Voltaire. După experienţa dadaistă, artistul s-a întors la Berlin, unde s-a alăturat revoluţionarului Novembergruppe, alături de care a expus până în 1931. În 1923 a deschis şi propria şcoală de artă (Charlottenburg, Berlin), care a funcţionat până în 1933. Odată cu venirea la putere a naziştilor, Segal, aflat în imposibilitatea de-a mai lucra a părăsit Germania optând pentru Palma de Mallorca şi apoi Londra, unde a rămas până la sfârşitul vieţii.
Pe tot parcursul vieţii Arthur Segal a menţinut legătura cu spaţiul românesc. Deşi nu era cetăţean român (evreilor li s-a dat dreptul la cetăţenie abia prin constituţia din 1923) în 1910 a trimis lucrări la Tinerimea Artistică şi a deschis o expoziţie personală la Ateneul Român. A susţinut demersurile avangardiştilor de la Bucureşti, fără să se implice vreodată activ în mişcarea artistică românească. (V.I.)
