sâmbătă, 1 aprilie 2017

Albert Samuel Anker - aniversare - Fetiţă dormind pe o bancă de lemn



ANIVERSAREA PICTORULUI ALBERT SAMUEL ANKER


vis


pe o bancă de lemn
o fetiţă doarme
alături de crinoline şi pantofi de lac
în mirosul florilor de liliac.

(cav)

 






----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Albert Samuel Anker
Titlul: Fetiţă dormind pe o bancă de lemn
Titlul original:
Data:
Stilul:
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:


Date despre pictor:
Albert Samuel Anker (1 aprilie 1831 – 16 iulie 1910) a fost un pictor si ilustrator elvetian considerat „pictor national” al Elvetiei datorita descrierilor sale populare ale vietii rurale elvetiene din secolul al XIX-lea. Nascut in Ins ca fiul al veterinarului Samuel Anker, Anker a frecventat scoala in Neuchâtel, unde el si Auguste Bachelin, ulterior coleg artist, au luat lectii de desen cu Louis Wallinger in 1845–48. In 1849–51, el a urmat cursurile la Gimnaziul Kirchenfeld (de) din Berna, absolvind cu Matura(diploma de maturitate). Dupa aceea a studiat teologia, incepand in 1851 in Bernasi continuind la universitatea din Halle, Germania. Insa in Germania a fost inspirat de marile colectiii de arta, iar in 1854 si-a convins tatal sa fie de acord sa urmeze o cariera artistica.
Anker s-a mutat in Paris, unde a studiat cu Charles Gleyre si a urmat cursurile École nationale supérieure des Beaux-Arts in 1855–60. Si-a instalat un studio in atticul casei parintilor lui si a participat in mod regulat in expozitii din Elvetia si in Paris. Anker s-a casatorit cu Anna Rüfli in 1864, si au avut sase copii; cei patru copii care n-au murit in frageda copilarie – Louise, Marie, Maurice si Cécile – apar in cateva dintre picturile lui Anker. In 1866, el a castigat o medalie de aur la Salonul din Paris pentru lucrarile „Schlafendes Mädchen im Walde” (1865) si „Schreibunterricht” (1865); in 1878 a fost facut cavaler al Légion d’honneur. In 1870–74 a devenit membru al Marelui Consiliu din Berna, unde a sustinut constructia muzeului Kunstmuseum din Berna.
Aparte de obisnuitele sale stationari de iarna in Paris, Anker a calatorit frecvent in Italia si alte tari europene. In 1889–93 si 1895–98 a fost membru al Comisiei Federale Elvetiena de Arta, iar in 1900 a primit titlul de doctor onorific al Universitatii din Berna. Un infarct in 1901 i-a redus capacitatea de lucru. Doar dupa moartea lui in 1910 a fost prima expozitie dedicata lui, tinuta la Musée d’art et d’histoire din Neuchâtel.