miercuri, 29 martie 2017

Georges de La Tour - Trisorul cu asul de caro

Dama de pică

Şedeam în camera mea
Era deschisă fereastra
Singur jucam o canasta
Şi cărţile tocmai dădeam
Când mi-a alunecat
Pe masă nervoasă o carte
Pe ea avea semnul de moarte
Dar parcă viaţă prindea
 

R: Cu ochii făcea noapte
Cu mijlocul vrea fapte
Dar inima mea mă avertiza
E dama de pică, frumoasă de pică
Dorită în ultimul hal
În lumea ta mică, de vrea, ea ridică
Un val, o da
Catastrofal, da, da
Intravenal, da, da, da
 

Mi-am zis că „fie ce-o fi”
Patima ei să m-atingă
În mână avea o seringă
Şi propunea fantezii
Iar din tavan cobora
Pe masă, duioasă, o carte
O damă din jocul de moarte
Ce parcă viaţă prindea
 

de Mircea Vintilă
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
GEORGES DE LA TOUR - Trisorul cu asul de caro (1636)
Tensiunea care domneste in tablou, intrigantul joc al privirilor si compozitia desavarsita fac din Trisor o picture neobisnuit de originala, patrunsa de o atmosfera usor pesimista si melancolica. Tanarul elegant imbracat va fi curand inselat de trei complici, o curtezana cu chip imobil ca un sfinx, servitoarea ei si un cartofor care scoate cartile de sub centura. Curtezana ramane rece ca un bloc de ghiata cand cere cu gest princiar asul asteptat. Naivul tanar nu banuieste ca totul a fost dinainte aranjat, planuit, hotarat…
Sunt pictate cu minutiozitate broderiile, dantelariile, atlasul, penele de strut,
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------



----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Georges de La Tour
Titlul: Trisorul cu asul de caro
Titlul original:
Data: 1636
Stilul: Tenebrism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 146 x 106 cm
Unde se gaseste: Louvre, Paris, Franta
Date despre pictor:
In 13 martie 1593 s-a nascut Georges de La Tour, pictor francez (1593-1652) care si-a petrecut cea mai mare parte a vietii in Ducatul Lorraine, care a devenit parte a Frantei cu un an inainte de moartea sa.A pictat scene religioase, in special, scene in lumina lumanarilor, iar dupa secole de obscuritate postuma, artistul a devenit unul dintre cei mai renumiti pictori francezi ai secolului al XVII-lea.

John Russell - Elizabeth Bannister (née Harpur)

ANIVERSAREA PICTORULUI ENGLEZ JOHN RUSSELL

Îndrăgostiții

Luându-și capu-între palme tăcut,
ei se privesc.
parcă o mie de ani nu s-au văzut,
și legănându-și gingaș, mângâietor,
cu o frumoasă mișcare
flacăra trupului lor,
gura-și îngemănează, pentru un sărut,
și cheia vieții și-o caută, ce dintr-un blestem
s-a pierdut,
și încă mai zăbovesc, mai așteaptă încă,
se-ndepărtează, se uită în sus,
cu steaua privirii dilatată și-adâncă,
spre culmea cea neguroasă,
spre extazul ce vine,
și dorul ușor, ca o cruce-i apasă,
iar gura și ochii, și sufletul
le tremură, line.

de Kosztolányi Dezső


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: John Russell
Titlul: Elizabeth Bannister (née Harpur)
Titlul original: Elizabeth Bannister (née Harpur)
Data: 1880
Stilul: Rococo
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
John Russell(29 martie 1745 – 20 aprilie 1806) pictor englez renumit pentru portretele in ulei si pasteluri, si ca scriitor si profesor de tehnici de pictura.
Russell s-a nascut in in Guildford, Surrey, fiul lui John Russell Snr., comerciant de carti si tiparituri, de cinci ori primar al orasului. Russell a fost educat la Royal Grammar School, Guildford si curand a manifestat o puternica inclinatie pentru arta. S-a pregatit cu Francis Cotes RA (din Cavendish Square, Londra), unul din pionierii pastelului englezesc, si, ca si Cotes, era un admirator al desenelor pastel ale artistei Rosalba Carriera ale carei metode au influentat tehnicile de “indulcire.” La 19 s-a convertit la metodism, care a cauzat tensiuni cu familia si profesorul sau.
Russell si-a deschis propriul atelier in Londra, in 1767. Acolo l-a cunoscut pe Dr. William Dodd, caruia i-a pictat portretul in 1768.A fost introdus la Selina, Contesa de Huntingdon, care a incercat fara succes sa-l convinga sa renunte la pictura si sa se ocupe de colegiul ei metodist.S-a casatorit cu Hannah Faden, fiica unui comerciant de tiparituri si harti din Charing Cross.
Munca lui Russell l-a determinat sa calatoreasca foarte mult prin Anglia. In 1772 a scris „Elements of Painting with Crayons”, si a castigat premii pentru desenele de la Society of Arts in 1759 si 1760.A intrat la scoala de arta de la Royal Academy in 1770, castigand prima sa medalie de aur pentru desen in acelasi an. A expus la Society of Artists in 1768 si a prezentat 330 lucrari la Academie din 1769 pana la sfarsitul vietii.
In 1788, dupa o lunga asteptare, Russell a fost ales academician regal, iar in 1790, el a fost numit Pictor in creion (pastel) al regelui George III, reginei Charlotte, printului de Wales si al ducelui de York. Cu astfel de protectie regala, el si-a facut o numeroasa clientela mondena.
A fost in relatii bune cu Sir Joshua Reynolds, cu care cina la academie, la Dilettanti Society si la Literary Club (acum The Club).
Russell a fost interesat si in astronomie (era prieten cu Sir William Herschel), si a facut, cu ajutorul fiicei sale, o harta lunara, pe care a gravat-o pe doua placi care formau un glob care prezenta suprafata vizibila a lunii – i-a luat 20 de ani s-o finalizeze. De asemenea a inventat un aparat care prezenta fazeleele lunei, pe care l-a numit „Selenographia”.
S-a imbolnavit, iar in 1803, aproape ca a asurzit dupa o criza de holera. A murit in Hull in 1806 dupa ce a contractat tifos.

Dante Gabriel Rossetti - Domnisoara fericita - Corbul


CORBUL

. . .

În perdele învinse roşul veşted de mătase
Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă:
,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor
Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor
Nu-i decît un trecător."

Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l
,,Domnule am spus sau doamnă, cer iertare, vă implor;
Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială,
Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător;
Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător,
Beznă, nici un trecător.

 . .

de Edgar Allan Poe.
---------------------------------------------------------------
Domnisoara fericita –(1875) Dante Gabriel Rossetti
Domnisoara fericita constituie o dezvoltare a poeziei lui Rossetti in care vorbeste despre “ domnisoara aleasa in cer”, patrunsa de dorul iubitului ramas pe Pamant. Se sprijina de balustrada balconului cerului:
“ Se apleaca in afara, neinfricata
Departe de vraja ce o-nconjoara
Pana ce sanii ei
Incalzesc parapetul de care se sprijinise”
Compozitia tabloului aminteste de un altar gotic.
In partea de jos, iubitul ramas pe Pamant sta culcat pe spate si priveste in sus, spre cer.
Rossetti s-a inspirit din poemul “Corbul” al poetului American Edgar Allan Poe.
----------------------------------------------------------------------------------------


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Dante Gabriel Rossetti
Titlul: Domnisoara fericita
Titlul original:
Data: 1875 - 1878
Stilul:Romanticism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 174 x 84 cm
Unde se gaseste: Fogg Museum (Harvard Art Museums), Cambridge, MA, US
Date despre pictor:

Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.
Împreună cu John Everett Millais şi William Holman Hunt participă la înfinţarea cercului prerafaelit, refuzând reproducerea mecanică a operelor manieriştilor care i-au succedat lui Rafael şi Michelangelo. Expune primele sale tablouri în 1849 la expoziţia londoneză „Free Exhibition”. Critica îi este la început favorabilă. Întreprinde împreună cu Hunt o călătorie în Franţa şi Belgia. Vizitează Louvre-ul şi admiră lucrările lui Giorgione, Leonardo da Vinci şi Tiziano. În Franţa îl descoperă pe Ingres. În Belgia îi stârnesc admiraţia Van Eyck şi Memling.După întoarcerea la Londra, Rossetti o întâlneşte pe Elisabeth Siddal, care îi devine model şi pe care după zece ani o ia de soţie. Tablourile realizate în 1950 sunt atacate cu înverşunare de critici, de aceea Rossetti se hotărăşte să nu mai expună. Timp de aproape zece ani, execută desene şi tablouri mai mici, inspirate din operele lui Dante, Shakespeare şi „Legenda Regelui Arthur”. Pictorul îşi vinde lucrările prietenilor săi, în primul rând lui John Ruskin, care îi devine prieten şi protector.
Către anul 1860, Rossetti este singurul care continuă să susţină idealurile mişcării prerafaelite. În 1855 începe să predea la Working Men’s College, frecventat şi de Edward Burne-Jones. În 1859 se întoarce la pictura în ulei şi execută o serie de portrete de femei, portrete care devin sinonime ale stilului prerafaelit.
La 2 mai 1861, Elisabeth naşte un copil mort, iar în februarie 1862 moare şi ea, după ce luase o doză prea puternică de laudanum. În amintirea ei Rossetti pictează tabloul Beata Beatrix (1863). În acelaşi an, artistul pleacă la Paris pentru a vizita marea expoziţie retrospectivă a lui Delacroix. Acolo se întâlneşte cu Édouard Manet.
Din acest moment Rossetti ia parte la numeroase expoziţii, dar înce pe să sufere de ochi. În iunie 1972, afectat de o stare depresivă, Rossetti încearcă să se sinucidă. În decembrie 1881 paralizează parţial în urma unui atac cerebral. Moare la 9 aprilie 1882.

marți, 28 martie 2017

Knud Andreassen Baade - aniversare - The Athenaeum - Shipwrec

ANIVERSAREA PICTORULUI NORVEGIAN KNUD BAADE

Vaporul

Pe o mare înspumată
Un vapor naviga...
Iar pe acel vapoooor
Coana Chiriţa striga...


Vai, vai, vai ci durere.
Ioti-te, bre, vaporu' cum chere
Şi marinarii cum moari
Moari şi dă din chişioari...

Opreşte Nae vaporu'
Opreşte, cî mă scufund... (pâr, pâr, pâr...)
Un val ni-atinji chişioru'
Şî-ni traji galoşu' la fund (pâr, pâr, pâr...)

Vai, vai, vai ci durere.
Ioti-te, bre, vaporu' cum chere
Şi marinarii cum moari
Moari şi dă din chişioari...

Căpitanul Roberto
Şî cu-ai săi marinaaari...
S-au închis în cabinăăăă
Şî zghiară ca nişti măgari...

Vai, vai, vai ci durere.
Ioti-te, bre, vaporu' cum chere
Şi marinarii cum moari
Moari şi dă din chişioari...

de Ion Spanu.
şi din Titanic Vals (1964).


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Knud Andreassen Baade
Titlul: The Athenaeum - Shipwrec
Titlul original: The Athenaeum - Shipwrec
Data: 1838; Norvegia
Stilul:Romanticism
Mod de realizare: ulei
Dimensiunea: 63 x 43 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Knud Baade (28 martie 1808 - 24 noiembrie 1879 ) a fost un pictor norvegian de portrete și peisaje. El a fost cunoscut mai ales pentru picturile sale la lumina lunii, care sunt caracterizate prin contraste puternice și dramatice între lumină și umbră. Specialist în peisaje marine

Cuno Amiet - aniversare - Grădină cu flori

ANIVERSAREA PICTORULUI ELVEŢIAN CUNO AMIET

flori

ziua se îndepărtează
un gând misterios umblă
în grădina cu flori.
floarea-soarelui urmăreşte soarele
şi umbre albastre lăsate de pomi.
trandafiri, lalele, coprine făcute buchet
stau în braţele florăresei
şi şoşotesc despre romanţele de la căderea nopţii.


o stropitoare nevinovată priveşte
de pe tersasă la jocul tăcut al culorilor.

(cav)


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Cuno Amiet
Titlul: Grădină cu flori
Titlul original:Blumengarten
Data: 1936
Stilul: Post-impresionism
Mod de realizare: ulei pe lemn
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Cuno Amiet (28.03.1868 -06,07. 1961) a fost un pictor , grafician, artist grafic și sculptor elveţian. A fost un pionier al artei moderne în Elveția.
Amiet a creat 4.000 de picturi, dintre care 1.000 sunt auto-portrete.
În timp ce Amiet a preluat teme de expresionism , lucrările sale păstrează un sentiment de armonie de culoare întemeiată în tradiția franceză.