Richard Diebenkorn - Femeie fumând - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI AMERICAN RICHARD DIEBENKORN

* * *

o femeie stă singură pe întuneric
în fumul de ţigară
şi priveşte peretele albastru-cenuşiu
pătat de amintirile copilăriei ei.

(cav)

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Richard Diebenkorn
Titlul : Femeie fumând
Titlul original: Girl Smoking
Data:
Stilul: Expresionism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Richard Diebenkorn (22 aprilie 1922 - 30 martie 1993) a fost un pictor american . Munca sa timpurie este asociată cu expresionismul abstract și Mișcarea Figurativă a Zonelor Bay din anii 1950 și 1960. Lucrările sale ulterioare (cele mai cunoscute ca picturile din Parcul Oceanului) au contribuit la realizarea recunoașterii pe plan mondial.

Ford Madox Brown - Romeo şi Juliet

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

Sonetul IV

Cînd risipeşti al frumuseţii har
De ce-l reverşi numai asupra ta ?
Nu dă Natura, împrumută, doar,
Şi darnică fiind, la fel te vrea.
 
Atunci, zgîrcitule, de ce-ţi baţi joc
Din ce-ai primit din plin ca să fii darnic ?
Ce cămătar adună la un loc
Averi, ca să le spulbere zadarnic ?
 
Făcînd negustorie doar cu tine
Pe tine te înşeli şi-ţi faci rău ţie ;
Dar moartea cînd o vei simţi că vine,
Cu ce te vei plăti de datorie ?
 
Cînd mori şi stearpa-ţi frumuseţe moare ;
Dar dîndu-i rost, o laşi moştenitoare.
 
William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
Traducere Neculai Chirica

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ford Madox Brown
Titlul : Romeo şi Juliet
Titlul original: Romeo and Juliet
Data: 1868 - 1871
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:acuarelă
Dimensiunea: 32.1 x 24.5 cm
Unde se gaseste:Colecţie privată

Date despre pictor:
Ford Madox Brown (16 aprilie 1821 – 6 octombrie 1893) a fost un pictor englez ale carui lucrari au subiecte morale si istorice, remarcabil pentru grafica sa distinctiva si cu o versiune Hogarthiana a stilului Pre-Raphaelit.Brown s-a nascut in Calais si a studiat arta in Antwerp . Lucrarile sale de inceput au fost admirate de tanarul artist Dante Gabriel Rossetti, care l-a rugat sa-i devina tutore. Prin intermediul lui Rossetti, Brown a intrat in contact cu artistii care au format Fratia Pre-Raphaelita (PRB) la care s-a alaturat si el.

Francesco Hayez - Ultimul sărut. Romeo şi Julieta

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

NOI DOI….

Noi doi, da-mi drept s-o spun, ramanem doi,
Chiar daca una dragostea ne face.
Asa port singur pata de noroi
Pe care s-o-mpartim nici nu mi-ar place.
 
Iubirile din noi au doar un leac,
Desi ne razletira sorti potrivnici
Ce, chiar de nu-i vin dragostei de hac,
Din nopti de-alint pot face nopti de schivnici.
 
Eu nu-ti pot nici binete da, rusine
De vina-mi grea sa nu-ti fac tie-n lume.
Si tu-ntre oameni te feresti de mine
Sa nu-ti stirbesti, vorbindu-mi, bunul nume.
 
Sa nu-l primejduiesti! Mi-esti drag, asa,
Ca-al meu fiind, a mea-i si cinstea ta.
 
William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
tradus de Ion Frunzetti

----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Francesco Hayez
Titlul : Ultimul sărut. Romeo şi Julieta
Titlul original: Lady Palmer
Data: 1823; Italia
Stilul: Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea: 202 x 291 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Francesco Hayez (11 februarie 1791 – 12 decembrie 1882) a fost un pictor italian, principalul artist al Romantismului de la mijlocul secolului al XIX-lea din Milano, renumit pentru grandioasele picturi istorice, alegoriile politice si exceptionalele portrete.
Hayez a provenit dintro famile saraca din Venetia. Tatal lui era de origine franceza, iar mama lui, Chiara Torcella, era din Murano. Copilul Francesco, cel mai mic dintre cei cinci copii, a fost crescut de sora mamei lui, care s-a maritat cu Giovanni Binasco, un instarit armator si colectionar de arta. Din copilarie a aratat predispozitie pentru desen, astfel ca unchiul lui l-a dat ca ucenic la un restaurator de arta. Mai tarziu a devenit student al pictorului Francesco Maggiotto cu care si-a continuat studiile timp de trei ani. A fost admis la cursul de pictura la Noua Academie de Arte Frumoase in 1806, unde a studiat sub indrumarea lui Teodoro Matteini. In 1809 a castigat un concurs al Academiei din Venetia pentru un an de studii la Accademia di San Luca din Roma. A ramas in Roma pana in 1814, apoi s-a mutat la Neapole unde a fost angajat de Joachim Murat sa picteze o lucrare grandioasa reprezentandu-l pe Ulise la curtea lui Alcinous.
Este considerat cel mai important pictor romantic italian, fiind foarte admirat mai ales pentru portretele realizate si pentru compozitiile istorice. Avea sa joace de altfel si un rol important in perioada formarii statului modern italian, fiind o personalitate culturala de prima mana.

Karl Ludwig Friedrich Becker - Romeo si Juliet in fata lui Friar Lawrence

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

Sonetul X

Să nu iubeşti pe nimeni, e-o ruşine
Cînd eşti în dăruiri nestăvilit !
Mulţi te iubesc, o ştii destul de bine ;
În schimb, că nu iubeşti, e prea vădit.

Înstăpînit de-o ură fără margini
Tu te sfiieşti să lupţi cu tine, chiar,
Lăsînd frumosul casei în paragini
În loc să-i fii destoinicul zidar.

O, schimbă-ţi gîndul să mi-l schimb şi eu !
La ură ţii mai mult ca la iubire ?
Fii drept şi bun cum te-am ştiut mereu
Sau ţie, cel puţin, dă-ţi fericire.

Fă-ţi un alt tu, de dragul meu, să-ţi fie
Prin el de-a pururi frumuseţea vie.

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
Traducere Neculai Chirica

------------------------------------------------------------------
Karl Ludwig Friedrich Becker (18.12.1820, in Berlin – 20.12.1900, in Berlin): Romeo si Juliet in fata lui Friar Lawrence

Eleanor Fortescue-Brickdale - ROMEO SI JULIETA

ZIUA WILLIAM SHAKESPEARE

ROMEO SI JULIETA
Actul II
Scena a II-a
Grădina Capuleţilor

JULIETA

E-aproape zi; să pleci acum aş vrea,
Dar nu mai mult ca fata ce se joacă
Lăsând din mâini să-i zboare cănăraşul –
Sărmanul rob în laţ – şi-apoi l-atrage
Din nou spre ea, cu firul de mătasă,
Fiindu-i drag, dar şi fiind geloasă
De libertatea lui…

ROMEO

De-aş fi canarul!

JULIETA

Ah, dac-ai fi iubite! Dar atunci
Iubirea mea ar fi aşa nebună,
Că poate te-aş ucide. Noapte bună!
O, despărţire! O, griji dulci şi-amare!
Dar fug de-acuma, că aş fi în stare
Să-ţi strig mereu, mereu, de mii de ori,
Tot „noapte bună” întruna până-n zori.

Romeo

Coboare-se pe ochii-ţi somnul blând
Şi dulcea pace-n inimă şi-n gând.
De ce nu sunt eu somnul s-odihnesc
Alăturea de chipu-ţi îngeresc!
Merg să-mi spun fericirea, să-l implor
Pe bunul pustnic să-mi dea ajutor.

William Shakespeare (23 aprilie 1564- 23 aprilie 1616),
dramaturg englez
traducere de Neculai Chirica

------------------------------------------------------------------
pictura: Eleanor Fortescue-Brickdale