luni, 24 aprilie 2017

Antoine Vollon - Vas cu flori si fructe

Dorm florile

Dorm florile uşor în pluşul moale
Al nopţii ce se mistuie şi moare,
Iar licurii de rouă-n cupe clare
Au scânteieri fugare de opale.


Şi risipit în straturi şi în oale
Norodu-ntreg de flori mirositoare
Îşi profilează-n noaptea visătoare
Conturul zvelt al trupurilor goale.

Un crin suspină-n somn; apoi se-nclină
Extatic, în cascade de lumină
Ce se scoboară blândă dinspre astre.
Şi dintr-atâtea cupe-nlăcrimate,

Aromele se-nalţă val, furate
Dintr-un buchet suav de flori albastre.

sonet de Benjamin Fondane


----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Antoine Vollon
Titlul : Vas cu flori si fructe
Titlul original:
Data :
Stilul: Realism
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Antoine Vollon (23 aprilie 1833 – 27 august 1900) a fost pictor realist francez, cunoscut pentru picturile cu natura moarta, peisaje si figuri. Vollon a fost o celebritate de succes, s-a bucurat de o reputatie excelenta si i s-a spus „pictorul pictorilor”.
Vollon s-a nascut in Lyon, Franta, fost fiul unui mestesugar de ornamente. Singur a invatat sa picteze, apoi a devenit ucenic la un gravor si a studiat sub indrumarea lui Jehan Georges Vibert la Ecole des Beaux-Arts din Lyon pentru a deveni grafician. A lucrat la decorarea de placi si sobe. In 1860 s-a casatorit cu Marie-Fanny Boucher si au avut doi copii, Alexis si Marguerite.
In 1859 s-a mutat la Paris, cu intentia de a deveni pictor. Acolo a devenit studentul lui Théodule Ribot si a fost influentat de pictorii olandezi de naturi statice din secolul al XVII-lea. S-a imprietenit cu Alexandre Dumas, Jean-Baptiste Carpeaux, Honoré Daumier si Charles-François Daubigny. Vollon s-a descris ca tanar artist „indragostit nebuneste de pictura”.

André Bauchant - Personnages regardant des fleurs - aniversare


ANIVERSARE NAIVĂ CU ANDRE BAUCHANT

Destin cu baobab

Oraşul în cadril de mucava
Trăia, înfricoşat, la cinema,
Iar străzile duceau poveri de şoapte
Doar între pauze. La cinci şi şapte.
În piaţa cu celebru nume şvab
Creştea, până la cer, un baobab
Cu fructe cât o casă, cu bodegi
Şi trenuri de sidef iuţind prin crengi,
Cu gări albastre-n care stam zâmbind
La străvezii pahare cu absint
Şi povesteam din viaţă, şi râdeam
De peştii care ne priveau din geam,
În seara-aceea-n care nori duioşi
Au oglindit lătraturi şi cocoşi
Şi medici de zăpezi cu nume şvab
Zăcând lângă bonavi, în baobab.


de Leonid Dimov


----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: André Bauchant
Titlul : Personnages regardant des fleurs
Titlul original:Personnages regardant des fleurs
Data :1947
Stilul: Naïve Art (Primitivism)
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
André Bauchant (24 aprilie 1873 – 12 august 1958) a fost un pictor naiv francez ale carui compozitii au avut ca sursa de inspiratie, mitologia si istoria clasica. Initial a lucrat ca gradinar pana in 1914, inainte de a servi in Primul razboi mondial. In timpul serviciului militar s-a remarcat talentul sau la desen si a fost pregatit in cartografie. Dupa demobilizare in 1919 si-a inceput cariera de pictor.
Bauchant s-a nascut in Château-Renault, Indre-et-Loire. Prima sa expozitie a fost in 1920 la Salon d’Automne. In 1927 a fost angajat de Diaghilev pentru a desena decorul la Apollon Musagèt a lui Stravinsky.

Paul John Wonner - repaus - aniversare


INTERMEZOO NEO-EXPRESIONISM CU PAUL JOHN WONNER

Aripile şi pământul

O păsăre e o sămînţă cu aripi
însă ea nu este iubită de pămînt
ea încolţeşte numai desfoindu-şi
foile-n văzduhurile arate de vînt.


de Eugen Jebeleanu


-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Paul John Wonner
Titlul : Repaus
Titlul original:Repose
Data :1954
Stilul: neo-expresionism
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Paul John Wonner (24 aprilie 1920 - 23 aprilie 2008) a fost un artist american care sa născut în Tucson, Arizona . A obținut o diplomă în 1952, o diplomă în 1953 și o diplomă de licență în anul 1955 - toate de la Universitatea din California, Berkeley . În 1950 a apărut ca un expresionist abstract asociat cu Mișcarea Figurativă din Zona Bay , alături de partenerul său, Theophilus Brown (1919-2012), pe care la cunoscut în 1952, în timp ce frecventa școala absolventă. În 1956, Wonner a început să picteze o serie de bărbați și băieți de vis cu buchete. În 1962, a început să predea la Universitatea din California, Los Angeles . Până la sfârșitul anilor 1960, el și-a abandonat stilul figurativ și sa concentrat exclusiv pe viața vieții într-un stil hiperrealist . Wonner a murit 23 aprilie 2008 la San Francisco, California .
Paul Wonner este cel mai bine cunoscut pentru picturile sale din viața vie, realizate într-un stil expresionist abstract .

Willem de Kooning - Nud alb - aniversare


INTERMEZZO ABSTRACT CU WILLIAM DE KOONING

Îmi spuse

îmi spuse : « Nu poţi să ştii cînd vine ....
de ce nu faci puţină ordine ?
Nu poţi să ştii cînd te găseşte
poate e-n tine, poţi şti ...
Nu poţi să ştii cum arată ...
Şi dacă e o pasăre, care înoată fără s-o vezi
prin aer şi trece chiar prin tine
şi nu are nimic înfricoşător, ci doar un răcnet
la sfîrşit, cînd
cei ce rămîn în urma ta l-aud ... »


de Eugen Jebeleanu


----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Willem de Kooning
Titlul : Nud alb
Titlul original:
Data :1967
Stilul: expresionism abstract
Mod de realizare:ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Willem de Kooning (24 aprilie 1904 – 19 martie 1997) a fost un artist olandezo-american, care s-a născut în Rotterdam, Olanda.
În perioada de după al Doilea Război Mondial, de Kooning a pictat într-un stil devenit cunoscut cu denumirea de expresionism abstract și a făcut parte din grupul de artiști care au devenit cunoscuți ca făcând parte din New York School.

André Bauchant - Personaje cu flori - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI ANDRE BAUCHANT

Închisul către un fluture ce intrase în castelul său

Oh! de unde te-ai luat, spune, oaspe fluturaş,
Ce în aer locuieşti, oaspe din ceruri picat!
Care zefir te-au răpit? care vânt te-au aruncat
Din efirul luminos în acest negru lăcaş?

Căci sub bolta cestui zid, unde de mult sunt închis,
Rază de zi n-au pătruns, nici măcar s-au pomenit,
În acest muced lăcaş, mormânt celor vii gătit,
De vreo bucurie glas, sau vreun mângâios vis.

Numai tu, soarta mea, ştii de când aici ai sosit;
Doar la tine, fluturaş, acolo în aer sus,
Amărâtul meu suspin din castelul au ajuns!
Şi ai venit înadins să vezi un nenorocit.

Vai, tristul sufletul meu, de mult aici îngropat,
În tine văd acum lumea ce l-au urgisit,
Tu speranţă ai adus închisului osândit,
Şi-nchisoarea, sosind noaptea, mi-ai luminat.
S
pune-mi dar, spune, te rog, efirului iubit prunc,
Tot aşa este frumos seninul acel ceresc?
Tot aşa pe munţi şi câmpi floricele înfloresc?
Tot miroase roza, crinul, tot limpezi pâraie curg?

Tot şuieră filomela prin lunci noaptea răsfăţat?
Şi zorile tot răsar vărsând rouă pe pământ?
Şi vara tot este cald? şi tot abureşte vânt?
Căci eu vară n-am simţit de când aici am intrat;

Nici tu vei putea găsi un fir de iarbă măcar
În acest muced lăcaş, nici vei putea auzi
Alt răsunet, sau alt rost, decât şi noapte şi zi,
Obezile clănţăind, ş-a-nchişilor plâns amar.

Zboară dar, du-te de-aici, du-te liber în câmpii,
Fugi de-acest negru noian, adânc şi întunecos,
Grăbind vara să-ţi petreci în seninul luminos,
Căci tu o vară trăieşti ş-apoi nu ai să mai fii.

Fugi, fluture fericit, du-te, pentru Dumnezeu,
Du-te de zboară prin lunci, prin grădini şi prin livezi,
Căci ghirlandele de flori sunt ale tale obezi,
Iar cerescul orizon — iubitul, castelul tău;

Fugi, oaspe vesel al meu, oaspe sprinten de aripi,
Du-te, zburdă în efir, sau zboară pe flori săltând,
Şi poate vei întâlni o maică tristă plângând,
Şi cu ea doi copilaşi rătăcindu-se pe câmpi.

Oh, să mângâi de-ai putea a lor suflet întristat!
Oh, să grăieşti de-ai putea cu dânşii, ce mă bocesc,
Să le spui că de trăiesc, numai pentru ei trăiesc;
Dar tu nu poţi să grăieşti, căci firea rost nu ţi-au dat;

Deci măcar să îngăimezi cu-a tale aripi pestriţi,
Pe dragii mei băieţi, zburând tot încetişor,
Ca şi când ai vrea să fii prins de mici mânuţele lor,
Şi fluturând printre flori şi pe câmpii înverziţi,

Să mi-i tot ademeneşti, cu ei să te tot alungi,
Şi spre-acest castel să zbori unde eu mă osândesc,
Şi poate şi maica lor, la care mor când gândesc,
Luându-se după ei, cu toţi să vie atunci.

Ei scăparea mea pot fi ca nişte îngeri de cer...
Căci cu ruga cei sărmani şi pe Domnul îmblânzesc;
Şi plânsul lor sfarmă uşi, obezile risipesc...
Inima să moaie pot a crudului temnicer.

Şi să mă scape de-aici, ah! lumina să mai văz,
Să văd soarele frumos, să-mi văd ţara ce doresc,
Să văd munţii, să văd câmpii şi lăcaşul strămoşesc,
Şi pe nevastă, copii la piept să îmbrăţişez;

Dar vai, ce am făcut eu! Din obezi am scuturat,
Şi de-a lor sunet grozav, gingaşul meu fluturaş
Speriat a pribegit din acest negru lăcaş,
Strigă-i: oh! aşteaptă, stai! dar el la cer a zburat!

poezie de Vasili Andreievici Jukovski,
traducere de Constantin Stamati


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: André Bauchant
Titlul : Personaje cu flori
Titlul original: Personnages et Fleurs
Data :1947
Stilul: Naïve Art (Primitivism)
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
André Bauchant (24 aprilie 1873 – 12 august 1958) a fost un pictor naiv francez ale carui compozitii au avut ca sursa de inspiratie, mitologia si istoria clasica. Initial a lucrat ca gradinar pana in 1914, inainte de a servi in Primul razboi mondial. In timpul serviciului militar s-a remarcat talentul sau la desen si a fost pregatit in cartografie. Dupa demobilizare in 1919 si-a inceput cariera de pictor.
Bauchant s-a nascut in Château-Renault, Indre-et-Loire. Prima sa expozitie a fost in 1920 la Salon d’Automne. In 1927 a fost angajat de Diaghilev pentru a desena decorul la Apollon Musagèt a lui Stravinsky.