Eugene Delacroix - Vanatoarea de mistreti - aniversare

ZIUA EUGENE DELACROIX
ZIUA STEFAN AUGUSTIN DOINAS

Mistreţul cu colţi de argint

Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin haţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:

- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos...

- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne,
mistreţul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,
ori vulpile roşii, ori iepurii mici...

Dar prinţul trecea zâmbitor înainte
privea printre arbori atent la culori,
lăsând în culcuş căprioara cuminte
şi linxul ce râde cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dădea buruiana-ntr-o parte:
- Priviţi cum se-nvârte făcându-ne semn
mistreţul cu colţi de argint, nu departe:
veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn!...

- Stăpâne, e apa jucând sub copaci,
zicea servitorul privindu-l isteţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi apa sclipea ca un colţ de mistreţ.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
- Priviţi cum pufneşte şi scurmă stingher,
mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri:
veniţi să-l lovim cu săgeată de fier!...

- Stăpâne, e iarba foşnind sub copaci,
zicea servitorul zâmbind îndrăzneţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.

Sub brazi, el strigă îndemnându-i spre creste:
- Priviţi unde-şi află odihnă şi loc
mistreţul cu colţi de argint, din poveste:
veniţi să-l lovim cu săgeată de foc!...

- Stăpâne, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul râzând cu dispreţ.
Dar el răspunde întorcându-se: - Taci...
Şi luna sclipea ca un colţ de mistreţ.

Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii
cum stă în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistreţ uriaş, şi cu colţii
îl trase sălbatic prin colbul roşcat.

- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,
oprind vânătoarea mistreţului meu?
Ce pasăre neagră stă-n lună şi plânge?
Ce veştedă frunză mă bate mereu?...

- Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.
Ascultă cum latră copoii gonindu-l...
Dar prinţul răspunse-ntorcându-se. - Taci.

Mai bine ia cornul şi sună întruna.
Să suni până mor, către cerul senin...
Atunci asfinţi după creste luna
şi cornul sună, însă foarte puţin.


Versuri Stefan Augustin Doinaş - Mistreţul cu colţi de argint
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ştefan Augustin Doinaş (n. Ştefan Popa, 26 aprilie 1922, Cherechiu, judeţul Arad - d. 25 mai 2002, Bucureşti) a fost un poet, eseist, traducător, deţinut politic, academician, şi politician român, senator în legislatura 1992-1996, ales în municipiul Bucureşti pe listele partidului Partidului Alianţa Civică. Senatorul Ştefan Popa l-a înlocuit pe senatorul René-Radu Policrat de la data de 22 februarie 1993.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Eugene Delacroix
Titlul : VANATOAREA DE MISTRETI
Titlul original:
Data :1839
Stilul:Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Eugene Delacroix - VANATOAREA DE MISTRETI (dupa Rubens), 1839
Ferdinand Victor Eugène Delacroix (n. 26 aprilie 1798 - d. 13 august 1863) a fost un important pictor francez din perioada romantismului.
Graţie prietenilor săi Charles Nodier (1780-1844) şi Victor Hugo (1802-1885), leagă prietenii cu scriitorii: Stendhal (1783-1862), Alexandre Dumas (1802-1870), Théophile Gautier (1811-1872) şi Alphonse de Lamartine (1790-1869); îi cunoaşte pe pictorul Achille Deveria (1802-1869) şi pe compozitorul Hector Berlioz (1803-1869).
În 1822 expune la Salon primul său tablou: Dante şi Vergiliu în Infern.

La Marseillaise, imnul național francez - aniversare

La Marseillaise, imnul național francez

Ridicați, copii ai patriei!

Ziua Glorioasă a sosit!

Împotriva noastră, al tiraniei

Însângeratul stindard s-a înălțat,

Însângeratul stindard s-a înălțat.

Prin câmpiile noastre auziți

răcnetele nemiloșilor ostași?

Vin până la voi în brațe

Să vă gâtuie fiii și soațele.

Refren:

La arme, cetățeni,

Formați batalioanele,

Înainte! Înainte!

Fie ca sângele lor spurcat

Să ne îngrașe brazdele!

Ce vrea această hoardă de robi,

de trădători și regi conspiratori?

Pentru cine-s aceste lanțuri infame

Aceste fiare pregătite din vreme?

Aceste fiare pregătite din vreme?

Francezi, pentru noi! Vai, ce jignire,

Ce simțăminte trebuie să stârnească!

Pe noi îndrăznesc să plănuiască

Să ne readucă în străvechea robie!

(Refren)

Doar nu veți vrea ca străinele cohorte

Să facă legea în căminele noastre!

Doar nu veți îngădui ca oștile de lefegii

Să-i ucidă pe mândrii noștri luptători!

Să-i ucidă pe mândrii noștri luptători!

Dumnezeule mare! De mâini înlănțuite

Frunțile noastre sub jug s-ar pleca.

Despoți mârșavi ar deveni

Stăpâni ai destinelor noastre!

(Refren)

Tremurați, voi tirani, precum și voi, viclenii,

Disprețuiți de toți

Tremurați! intențiile voastre paricide

În cele din urmă-și vor primi răsplata!

În cele din urmă-și vor primi răsplata!

Toți sunt soldați, pentru a vă înfrunta.

Și de tinerii noștri eroi vor cădea

Pământul va zămisli alții

Gata să lupte împotriva voastră!

(Refren)

Francezi, ca războinici milostivi ce sunteți

Loviți sau vă-nfrânați loviturile!

Cruțați acele triste victime

Care silite-au fost să ridice arma asupra noastră!

Care silite-au fost să ridice arma asupra noastră!

Dar pentru acel despot însetat de sânge,

Dar pentru părtașii lui Bouillé,

Fiți toți ca tigrii care, fără milă,

Hăcuiesc sânul mumei lor!

(Refren)

Sfântă iubire de Patrie,

Mână-i și sprijină-i pe bravii noștri răzbunători.

Libertate, scumpă Libertate!

Luptă alături de apărătorii tăi!

Luptă alături de apărătorii tăi!

Fie ca sub drapelele noastre, victoria

Să vină în grabă la chemarea bărbătească,

Ca dușmanii tăi, în ceasul morții,

Să-ți vadă triumful, iar noi, a noastră glorie!

(Refren)

Vom păși pe calea vieții noastre

Când bătrânii noștri n-or mai fi,

Și pe acea cale le vom găsi pulberea

Și urma virtuților lor!

Și urma virtuților lor!

Mai bine să împărțim cu ei sicriul

Decât să le supraviețuim,

Vom avea sublima mândrie

De a-i răzbuna sau de a-i urma.

(Refren)

1792: Claude Joseph Rouget de Lisle, compozitorul La Marseillaise, o cântă pentru prima oară în casa lui Dietrich, primarul din Strasbourg

·  Artist: National Anthems

·  Cântec: French National Anthem - La Marseillaise

Édouard Debat-Ponsan - Un matin devant la porte du Louvre

ANIVERSAREA PICTORULUI EDOUARD DEBAT-PONSAN

* * *
cum este normal
într-o zi însorită
afară
bate un clopot
la fiecare minut.

toţi ştim
a mai murit cineva
pe scena pământului

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Édouard Debat-Ponsan
Titlul : Un matin devant la porte du Louvre
Titlul original: Un matin devant la porte du Louvre
Data :1889
Stilul:Academic
Mod de realizare:ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Édouard Debat-Ponsan ( Toulouse , 25 aprilie 1847 - Paris , 29 ianuarie 1913) a fost un pictor academic francez.

Christiaan Karel Appel - Oameni, păsări şi soare - aniversare

INTERMEZZO AVANGARDIST CU CHRISTIAAN KAREL APPEL

* * *
cerul se ascunde deasupra norilor
ni se face dor de soare
ceasul neântors
măsoară totuşi timpul

stingem ţigara
pe jumătate nefumată
fiindcă ne temem

ne educăm copii să zboare
la fel ca pasărea paradisului

undeva la capătul lumii
întors cu faţa la perete
un copil dansează
pe muzica unui joc video
acorduri cu focuri de mitralieră.

(cav)
----------------------------------------------------------------------------------
Descrire tablou:
"Oameni, Pasari si Soare", pictat in 1954, Appel acopera panza cu o serie de semne structurale, punand vopsea direct. In viziunea copiilor, oameni cu ochi mari, maini si picioare minuscule se plimba de colo colo, imprastiindu-se la aparitia razelor soarelui. Aceasta este lumea inconjuratoare prin ochii copiilor: infricosatoare, dar fascinanta.
----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Christiaan Karel Appel
Titlul : Oameni, păsări şi soare
Titlul original: Mensen, vogels en zonnen
Data :1954
Stilul:Art Informel
Mod de realizare:ulei
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Tate Modern, London, UK
Date despre pictor:
Christiaan Karel Appel (25 aprilie 1921 - 3 mai 2006) a fost un pictor , sculptor și poet olandez . A început să picteze la vârsta de paisprezece ani și a studiat la Rijksakademie din Amsterdam în anii 1940. A fost unul dintre fondatorii mișcării avangardiste Cobra în 1948. A fost, de asemenea, un sculptor avid și a avut opere prezentate în muzeele Great Samo și MOMA
Oameni, pasari si soare Locul nasterii: Amsterdam, Olanda. In 1948 Appel a ajutat la infiintarea unei organizatii internationale, organizatie ce nu a durat foarte mult, formata din artisti din Copenhaga, Bruxelles si Amterdam (CoBrA). Membrii acestei organizatii s-au inspirat, printre altele, din arta copiilor. In "Oameni, Pasari si Soare", pictat in 1954, Appel acopera panza cu o serie de semne structurale, punand vopsea direct. In viziunea copiilor, oameni cu ochi mari, maini si picioare minuscule se plimba de colo colo, imprastiindu-se la aparitia razelor soarelui. Aceasta este lumea inconjuratoare prin ochii copiilor: infricosatoare, dar fascinanta.

Edgar Degas - Dancer Tilting

balerina mea

ultima data cand m-am indragostit de o lebada,
nu a iesit prea bine.
descoperisem marea iubire,
incat nici Ariadna nu ma putut salva.
de atunci pribegesc in sufletului ei.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Edgar Degas
Titlul : Dancer Tilting
Titlul original: Dancer Tilting
Data :1883
Stilul: Impresionism
Mod de realizare:Pastel
Dimensiunea: 51.8 x 69.2 cm
Unde se gaseste:Colectie privata
Date despre pictor:
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Edgar Degas - Vedeta 1879 - 1881 . Degas a pictat de multe ori dansatori, fiind interesat de gesturi, posturi, atitudini mai degraba ca tip de subiect decat de indivizi si de caracterul lor. In aceasta lucrare artisul o prezinta pe Rosita Mauri, o tanara balerina care a debutat la Opera din Paris in 1878. Liniile indepartate ale podelei, linia scenei din stanga sus si costumul de balerina ghideaza atentia privitorului asupra lui Mauri care sta in picioare in pozitia a treia si se uita undeva spre balcon.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Edgar Germain Hilaire Degas ( 19 iulie 1834, Paris – 27 septembrie 1917, Paris), a fost un pictor francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A început cu academismul clasic, însă după câtva timp revine la tematica realistă, pentru care şi-a căutat idei în teatrele pariziene, în lumea fascinantă a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul excepţional de desenator şi cu pasiunea pentru obiectele efemere în mişcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas şi-a păstrat însă stilul său propriu independent, pe care el îl numeşte realist. Motivele preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul şi a încercat numeroase tehnici de pictură şi grafică. A lăsat după el o moştenire originală şi multilaterală, de circa două mii de lucrări, tablouri în ulei, pasteluri şi sculpturi.