Ivan Nikolaevich Kramskoy - Portretul imparatesei Maria Fiodorovna

Scoica de trandafir dormind in roua

Vantul a lovit-o cu un bob de nisip
Si umeda o perla asteapta sa se nasca
Bolnava inauntru.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Genunchii degetelor mele s-au rugat
Atat de mult, asa de sfant aseara
Lovind in discul sau inflacarat
Mainile mele l-au lovit din somn
Si-a venit sa-mi deschida

Cel care locuieste inauntru
Si peste miezul sau ascuns e domn.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Pavilionul sau regesc
Eu l-am intrezarit intr-o clipa,
Ce caini de vanatoare,
Lungi panase
Aproape seminte
in curtea dinauntru larmuiesc.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
Pe trepte nesfintite am urcat
Pe lespezi de petale,
De la camarile cu miere
inspre terasele cu vant
Pana cand m-am visat si eu
Un bulb negru din miazazi
infasurat in tunica subtire
De miresme stravezii
Stins colorate.
Deasupra un pieptar de zale
Desfoliate noaptea dintr-o stea
Numai din zvonuri foarte argintoase
Prin care acul de albina nu trecea.
Uneori merg asa prin cetate,
Uneori trec asa, prin apus,
De stau mai mult, cum e firesc,
La curtile sale ca smerit supus, in timpul sau dumnezeiesc.
Trandafirul aude, trandafirul aude,
O lege blanda ma ingaduie acolo.


de Adrian Popescu

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ivan Nikolaevich Kramskoy
Titlul: Portretul imparatesei Maria Fiodorovna
Titlul original:
Data :1897
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea: 47 x 55 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Ivan Nikolaevich Kramskoy ,in limba rusa: Иван Николаевич Крамской,( 27mai, 1837 – 24 martie, 1887) (Russian: Иван Николаевич Крамской) a fost pictor si critic de arta rus.
Ivan Kramskoy a fost liderul intelectual al miscarii artistice rusesti din perioada anilor 1860–1880.

Isaac Ilyich Levitan - Primavara, apa adanca

Dincolo de lumină, un stol de corbi albi

Caldura de iarnă

Liniştea de plumb îmi striveşte nepăsătoare gândul,

Lăsâdu-mi doar loc pentru o gură de aer

Otrăvit.

Cu pleoapele închise privesc printre stele

Câmpul cu flori verzi.

Dincolo de lumină, un stol de corbi albi

Smulge neobrăzat dintr-un leş. Flămânzi

Ochii…

Palmele mele mângâie blând

O inimă rece.

Mă joc printre cuvinte până când le pierd

Şi caut grăbită să găsesc din nou

Litere…

Am curaj şi mă tem să le scriu

Pentru chipuri şi suflete.

de Loredana Negrilă

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Isaac Ilyich Levitan

Titlul: Primavara, apa adanca

Titlul original:

Data :1897

Stilul: Realism

Mod de realizare: Ulei pe panza

Dimensiunea: 57.5 x 64.2 cm

Unde se gaseste: Tretyakov Gallery, Moscow, Rusia

Date despre pictor:

Isaac Ilyich Levitan (in rusa: Исаа́к Ильи́ч Левита́н; 30 august 1860 – 4 august [O.S.22 iulie] 1900) a fost un pictor clasic peisagist rus-lituanian.

Isaac Levitan s-a nascut in oraselul Wirballen, regiunea Kowno, actualmente Lituania, intro familie saraca, insa educata de evrei. Tatal lui, Elyashiv Levitan era fiul unui rabin si era un autodidact. A predat germana si franceza in Kowno, mai tarziu a lucrat ca translator pentru o companie franceza care lucra la constructia unui pod de cale ferata. La inceputul anilor 1870, familia Levitan s-au mutat in Moscova.

In septembrie 1873, Isaac Levitan a intrat la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova unde fratele lui mai mare, Avel studiase deja doi ani. Dupa un an in clasa de reproduceri dupa picturi, Isaac s-a transferat intro clasa de pictura naturalistica, iar curand dupa aceea s-a mutat intro clasa de peisagistica. Profesorii lui Levitan au fost renumitii Alexei Savrasov, Vasily Perov si Vasily Polenov.

In 1875, mama lui a murit, iar tatal lui s-a imbolnavit foarte grav si nu a mai fost in stare sa aiba grija de cei patru copii ai sai; a murit in 1877. Familia a ajuns intro stare de saracie extrema. Datorita talentului si realizarilor sale, precum si originii evreiesti, Levitan a primit o bursa si a continuat studiile.

In 1877, lucrarile lui Isaac Levitan au fost expuse publicului pentru prima data si a primit numeroase critici favorabile din partea presei. Dupa incercarea de asasinat a lui Alexander Soloviev asupra tarului Alexander II, din mai 1879, familiile de evrei au fost obligate sa se mute din marile orase ale Imperiului Rus, iar familia s-a mutat in suburbia Saltykovka, insa la presiunile iubitorilor de arta, lui Levitan i s-a permis sa se intoarca in oras. In 1880 , pictura lui „Осенний день. Сокольники” (Autumn day. Sokolniki) a fost cumparata de filantropistul si colectionarul de arta Pavel Mikhailovich Tretyakov.

In primavara lui 1884 Levitan a participat la expozitia mobila de arta a grupului cunoscut sub numele de Peredvizhniki, iar in 1891 a devenit membri al grupului.In timpul studiilor sale la scoala din Moscova, Levitan s-a imprietenit cu Konstantin Korovin, Mikhail Nesterov, arhitectul Fyodor Shekhtel, precum si cu pictorul Nikolay Chekhov, al carui renumit frate, Anton Chekhov a devenit cel mai apropiat prieten al lui Levitan.

Opera lui Levitan reprezinta farmecul liric al peisajelor rusesti. Levitan nu a pictat peisaje citadine; cu exceptia lucrarii „View of Simonov Monastery”, iar Moscova apare doar in pictura „Illumination of the Kremlin”.

In 1897, deja renumit in intreaga lume, el a fost ales la Academia Imperiala de Arte, iar in 1898 a fost numit seful Studioului de Peisagistica.

Levitan si-a petrecut ultimul an din viata la casa lui Chekhov din Crimea. In ciuda efectelor bolii sale in faza terminala, ultimele lui luicrari sunt pline de lumina. Ele reflecta linistea si eterna frumusete a naturii rusesti.

A fost inmormantat la cimitirul evreiesc din Dorogomilovo. In aprilie 1941 ramasitele pamantesti ale lui Levitan au fost mutate la cimitirul Novodevichy, aproape de cavoul lui Chekhov. Levitan nu a avut familie si nici copii.

Mary Cassatt - Mama si copilul

Palme de înger pe obrajii mei

“Zâmbete mici în palme de înger
Obrajii mei se răsfaţă… primind
Ochi de iubire veșnică
Zâmbește, copil blând și spune „iubesc”
Râzi de clipă și vino în braţe
Flutură-mi genele ca și -n vis
Primește iubire și dă ca și când
E ultima seară a oamenilor mari …pe Pământ
Să ne-ntoarcem la copilărie, mă cerţi
Drumu’i lung și greu…
Ia-mă-n braţe și hai să visăm
O lume mai frumoasă …pentru oameni drepţi”

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Mary Cassatt
Titlul: Mama si copilul
Titlul original: Mother Berthe Holding Her Baby
Data :1900
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Pastel
Dimensiunea: 57.15 x 45.08 cm
Unde se gaseste: Colectie privata
Date despre pictor:
In 22 mai 1844 s-a nascut Mary Cassatt, pictor american.Artista Mary Cassatt (22 mai 1844 — 14 iunie 1926)a reprezentat în pictură ceea ce cunoştea cel mai bine : viata confortabilă şi tihnită a femeilor burgheze de la finalul secolului al XIX lea .
Cu toate acestea, Mary Cassatt nu a fost niciodata una dintre aceste femei.Nascuta in America, ea si-a petrecut cea mai mare parte a carierei in Franta.Expunand alături de impresionişti, aceasta a apreciat în primul rând desenul şi compoziţia.Deşi nu s-a căsătorit niciodată s-a dedicat portretizării maternitaţii.
Preocupările sale au fost ample, atât pe plan stilistic, cât şi pe plan pshiologic.Fiind o bună cunoscătoare a artei vechilor maestri, Cassatt a încercat să creeze o artă nouă, modernă în care să transpună experienţa complexă a femeii moderne.

William James Glackens - Nud cu un mar

Contopire

În sfera aceea de cristal
Ce ne multiplica auzul
Ni se înmulţeau ochii, sporea vederea
Mâini cu multe degete ne creşteau
Pe şolduri, pe coapse
Pe spatele gol, arcuit
Într-o simfonie adâncă, albastră…
Nu ştiam dacă este noapte sau zi
Nu ne aminteam punctele cardinale
Flâmande se plimbau pe noi
Spirale argintii
Ne înconjurau ca nişte liane
Înlănţuiau
Fiecare braţ, fiecare picior
Apoi, ne legau unul de altul
În veşnicia unei clipe
Spre amintirea unei noi trăiri
Pentru că ochiul meu drept şi ochiul tău stâng
Erau pereche de când lumea
Şi vedeau printre genele înrourate
Unde jucau nestingherite curcubee
Vedeau…
Dinlăuntru spre înafară
Cum devenisem o singură cruce
Iar inimile, clopote de catedrală.

de Elena Armenescu

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: William James Glackens
Titlul: Nud cu un mar
Titlul original: Nude with Apple
Data :1910; US
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 103.2 x 146.1 cm
Unde se gaseste: Brooklyn Museum, New York City, NY, US
Date despre pictor:
William James Glackens (13 martie 1870– 22 mai 1938) pictor realist american.
Glackens a studiat la Academia de Arte Frumoase din Pennsylvania, apoi s-a mutat la New York City si a fost unul dintre co-fondatorii asa numitei miscari artistice, Ashcan School. Acest grup de artisti, botezat de catre presa „the Eight Independent Painters” sau The Eight, au ales sa-si expuna lucrarile fara aprobarea prealabila de catre juriile de specialitate.Artistul a devenit cunoscut datorita picturilor sale in culori intunecate cu scene de strada si din viata de zi cu zi . Lucrarile de mai tarziu au fost pictate in tonuri mai luminoase fiind influentate de arta lui Renoir.
Artistii apartinand miscarii The Eight au fost cunoscuti pentru stilul lor realist si sunt considerati figuri cheie ai miscarii realiste.Ei au pictat scene urbane si au introdus libertatea artisticain arta.Din randul lor faceau parte jurnalisti, scriitori sau ilustratori, inainte de a deveni pictori. Glackens a fost o parte integrala a acestui grup, elementele artei Ashcan fiind evidente in lucrarile sale din acea perioada.

Eugene de Blaas - flori

Visul copacului

ambitile mele sunt marunte,
foarte simple,
adica sa fiu plin
de flori rosii
si violet
si galbene
in primavara asta,
sa-mi creasca aripi
sa pot zbura
pana la tine.

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Eugene de Blaas (n. 24 iulie 1843, d. 10 februarie 1932) a fost un pictor italian din curentul academist.