William-Adolphe Bouguereau - Seule au Monde

Fata cu vioara

Acum, când ochii ei nu mai privesc,
Când degetele ei prelungi, de ceară,
Nu mai aleargă, nu mai dănţuiesc
Ca un păianjen galben pe vioară,

Acum, când nu mai tremură pe-alei
Ci doarme, în sfârşit, între glicine,
Am să vă spun, prieteni, taina ei,
Taina ei neagră, plină de suspine...

Voi o credeaţi nebună, negreşit,
Când o vedeaţi mereu, fără-ncetare,
Cu sânul gol, cu părul despletit,
Cântând pe uliţi veşnica-i cântare...

Dar adevăru-i altul şi mă tem
Să vi-l mai spun acum, când e zadarnic...
Fata purta cu vioara un blestem!
Şi ce blestem - sălbatic şi amarnic!

Căci tatăl ei, un jidov scund, urât,
Murind, îi hărăzise într-o seară,
Să nu trăiască după el decât
Atâta timp cât va cânta la vioară!

De-aceea, zi de zi, până-n amurg,
Pe străzi, prin pieţe, dornică de viaţă,
Cânta din răsputeri în vechiul burg,
Cânta prin soare, viscole sau ceaţă...

De-aceea alerga necontenit,
Mergea mereu cu vioara sub bărbie,
Îşi aiura descântecul smintit,
Se prăvălea în el ca-ntr-o orgie!

Dar într-o noapte, de prea mult cântat,
Deodată toate corzile plesniră!
Un vaier scurt şi-un ţipăt încleştat
În cerul pulmburiu se-ncolăciră!..

Atunci, cu ochii mari, înspăimântaţi,
Din părul blond îşi smulse patru fire...
Şi voi râdeaţi, nebunilor! Râdeaţi!
Fecioara însă, ea cânta-n neştire...

Ce cântec pur şi nemaiauzit!
N-o să vi-l spun, căci nu se poate spune!
Dar prea mult timp, pe lemnul istovit
Nu dăinuiră nici aceste strune...

Nici ele nu putură, prin alei,
Să-i prelungească marea agonie...
Şi-acum fecioara doarme-n racla ei
Ca o vioară frântă în cutie!

de Radu Stanca

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
William-Adolphe Bouguereau - Seule au Monde
Date: 1870
Stilul: Neoclasicism
Ulei pe panza
Picturile artistului sunt realizate in genul realismului artistic. Se remarca prin contururile precise ale reliefului uman si folosirea unor nuante alese pentru culoarea pielii personajelor, precum si prin temele de inspiratie mitologica. Nudurile feminine sunt cele mai suave si mai poetice din epoca sa, cucerind inimile colectionarilor europeni si americani. Este unul dintre pictorii care au expus constant la Salonul din Paris, de-a lungul intregii sale vieti artistice.

Nikias Skapinakis - Paisagem da Trafaria

* * *

călătorim pe plajă
alături de ganduri memorate
sub acoperișuri roșii
reflectate de marea albastră.
recitim homer
cu ochelari de soare.
vrăjiți de iliada și odiseea
așteptăm revederea cu ulise si penelopa
în fiecare dimineață.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Nikias Skapinakis
Titlul:Paisagem da Trafaria
Titlul original: Paisagem da Trafaria
Data : 1955
Stilul: Pop art
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Nikias Ribeiro Skapinakis GOSE ( Lisabona , 1931 ) este un pictor portughez de origine greacă .

Dana Nechita - Cismigiu

***

deasupra unui trifoi cu patru frunze
două vrăbii stau pe-o cracă și compun
doar pentru tine
o simfonie verde de primăvară
pe versuri albe de amor.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Dana Nechita
Titlul:Cismigiu
Titlul original: Cismigiu
Data : mai 2017
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea: 40 x 50 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:

Ferdynand Ruszczyc - Wiosna

Ca să faci portretul unei păsări

Mai întâi pictezi o colivie
cu uşiţa larg deschisă,
apoi pictezi
ceva cât mai drăguţ
şi cât mai simplu:
ceva frumos,
ceva util
pentru pasăre;
pe urmă pui tabloul pe-un copac
într-o grădină,
într-un crâng,
într-o pădure
şi te ascunzi după copac
fără o vorbă
fără să te mişti...
Se-ntâmplă uneori ca pasărea să vină repede,
dar se mai poate întâmpla să treacă ani şi ani
până se hotărăşte.
Atunci nu te descuraja 
 aşteaptă, aşteaptă dacă e nevoie ani întregi.
Viteza sau încetineala cu care pasărea soseşte
n-au nici o legătură
cu faptul că tabloul e reuşit sau nu.
Când pasărea soseşte
dacă soseşte
păstrezi cea mai adâncă linişte:
aştepţi mai întâi ca pasărea să intre în colivie
şi după ce a intrat
închizi uşiţa binişor cu pensula,
apoi
ştergi toate gratiile una câte una
cu mare grijă, nu cumva s-atingi vreo pană.
Pe urmă faci portretul arborelui, alegând
din toate crengile pe cele mai frumoase,
iar pentru pasăre pictezi după aceea
frunzişul verde şi răcoarea vântului,
pulberea soarelui,
foşnetul gâzelor prin iarbă în căldura verii,
apoi aştepţi ca pasărea să cânte...
Dacă nu cântă
e semn rău semn că tabloul nu e bun,
dar dacă vrea să cânte, e semn bun,
e semn că poţi semna.
Atunci îi smulgi o pană
binişor de tot
şi pe un colţ al pânzei te iscăleşti cu ea.

de Jacques Prevert

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ferdynand Ruszczyc
Titlul: Wiosna
Titlul original: Wiosna
Data :
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Kunsthistorisches Museum, Vienna, Austria
Date despre pictor:
Ferdynand Ruszczyc h. Lis (1870-1936) a fost pictor, printmaker și scenograf polonez.

Antoon van Dyck - Prince Rupert von der Pfalz

Copilul ce se înveşmântă cu mantie de prinţ

Copilul ce se înveşmântă cu mantie de prinţ

şi poartă la gât lanţuri aurite

pierde toată plăcerea jocului;

la orice pas se-mpiedică-n podoabă.

De teama c-o va rupe sau c-o va prăfui

se ţine departe de lume

şi nu cutează nici să se bucure.

De ce să fie-ntemniţat în lux?

Oare nu-l dezbraci aşa de dreptul de-a intra

în marea sărbătoare a vieţii omeneşti?

de Rabindranath Tagore

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Antoon van Dyck

Titlul: Prince Rupert von der Pfalz

Titlul original: Prince Rupert von der Pfalz

Data : 1631 - 1632

Stilul: Baroque

Mod de realizare: Ulei pe panza

Dimensiunea:

Unde se gaseste: Kunsthistorisches Museum, Vienna, Austria

Date despre pictor:

Antoon van Dyck (n. 22 martie 1599, Antwerpen – d. 9 decembrie 1641, Londra) a fost unul dintre cei mai mari pictori și creatori de gravuri flamanzi, reprezentant al stilului baroc, discipol al lui Rubens, inovator în folosirea gravurii cu „acquaforte”. Devine celebru în calitate de pictor al curții regelui Carol I Stuart al Angliei. Antoon van Dyck s-a născut pe 22 martie 1599 în Antwerpen, fiu al negustorului de țesături Frans van Dyck.

Vocația lui pentru desen îl determină pe tatăl său în 1609 să-l dea ucenic în atelierul lui Hendrik van Balen, una dintre personalitățile remarcabile ale orașului Antwerpen. Deja de la vârsta de paisprezece ani, van Dyck pictează portrete și autoportrete valoroase. În anul 1613 devine asistentul lui Rubens, cunosut în întreaga Europă. Măiestria tehnicii tânărului artist este atât de mare, încât Rubens, vorbind despre compozițiile proiectate de el însuși, dar executate de asistenții săi, nu ezită să prezinte lucrările tânărului van Dyck ca fiind ale sale. În anul 1618, numele „Antoon van Dyck” figurează în registrele „Ghildei” (breslei) pictorilor orașului Antwerpen, cu mențiunea „maestru”. În anul 1620, pictorul acceptă invitația de a veni la Londra, formulată de două personalități ale curții regale engleze, contele Arundel și vicontele Purbeck, fiul lordului Buckingham. La Londra, începe să execute portrete și are ocazia să admire tablourile lui Tiziano, care se găseau în colecțiile englezești. Începând cu anul 1620, regele Iacob I îi acordă o rentă anuală în valoare de 100 funzi. În anul 1632, van Dyck se află pentru a doua oară la Londra, unde își pune talentul în slujba regelui Carol I Stuart, care îl va numi "„Prim-pictor în Serviciul Majestății Sale Regale"”, acordându-i o rentă anuală în valoare de 200 funzi. În total, artistul va executa unsprezece portrete regale. În tabloul (1635) plin de eleganță reprodus aici, Carol I este portretizat la marginea pădurii, într-o atitudine demnă, îmbrăcat în catifea și satin, cu o pălărie neagră mare. Van Dyck reduce ponderea culorii, pe pânza groasă, grunduită așterne un prim strat de bază, după care întinde două-trei straturi de culoare, folosind cel mai adesea ulei de in. Pentru a lega tonurile de albastru, folosește gălbenuș de ou amestecat cu lapis-lazuli, din azurit sau smalț. La curtea regală duce o viață pompoasă și libertină, trăiește în aceeași opulență ca și cea a clienților și protectorilor săi. În anul 1639 van Dyck se căsătorește cu Mary Ruthven, o doamnă din suita reginei Henrietta-Maria. După doi ani petrecuți la Antwerpen și Paris, pictorul se întoarce la Londra. În anul 1641 se îmbolnăvește grav. Pe 4 decembrie al acestui an, artistul își scrie testamentul și cinci zile mai târziu încetează din viață.