Sabin Bălașa - Fascinație

ZIUA SABIN BĂLAȘA

Fascinatie

Am luat snopul de vise si am dat cu el
intr-o geometrie a iubirii.
Si n-am putut ascunde setea
in care se scufunda
tampla atingerii.

Si-atunci, aproape de pieptul noptii
am scos din mine pasarea sfanta
si-am aruncat-o de pe culmea dorintei
in aceasta lume a ta
facuta din lucruri puternice,
din gesturi de demult
iubite.

Si-n scrasnetul muntelui,
osul aripii intins
aprinde un tipat.
Triunghiul inimii rasufla din nou
prin cuvinte:

Dragostea m-a invins!

de Raoul Savos

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sabin Bălașa
Titlul: Fascinație
Pasiunea pentru mitul românesc, pentru basm și pentru imaginarul mistic l-a condus pe Sabin Bălașa spre o operă învolburată și misterioasă. Tradusă privitorului prin paleta mai mereu coordonată de acel albastru tipic, creația lui Bălașa ne poartă într-o lume a fantasmelor picturale.
Sabin Bălașa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni județul interbelic Olt - d. 1 aprilie 2008, București) a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955 Institutul de Artă Nicolae Grigorescu din București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.
Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.

Sabin Bălașa - exodul spre lumină

ZIUA SABIN BĂLAȘA

Toți mor

“Toți mor”
spunea floarea
și își răspândește parfumul.

“Toți vor muri”
spunea tânărul
și își vede de viață.

“Toți vor muri odată”
spune bătrânul grăbit
să plece la treburi
de parcă moartea pândind
i-ar da viață.

De Riri Sylvia Manor
din Pestriț, editura Paralela 45, 2010

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sabin Bălașa
Titlul: exodul spre lumină
Pasiunea pentru mitul românesc, pentru basm și pentru imaginarul mistic l-a condus pe Sabin Bălașa spre o operă învolburată și misterioasă. Tradusă privitorului prin paleta mai mereu coordonată de acel albastru tipic, creația lui Bălașa ne poartă într-o lume a fantasmelor picturale.
Sabin Bălașa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni județul interbelic Olt - d. 1 aprilie 2008, București) a fost un pictor, autor și regizor de filme de pictură animată, dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955 Institutul de Artă Nicolae Grigorescu din București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.
Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care măiastra sa mână apucase penelul.

Jonathan Wolstenholme - Shakespearean Scholar

Sonetul XVII

Va crede cineva prin vreme-un vers
Ce-l scriu despre-nsuşirile-ţi divine?
Chiar de-i mormînt în care ţi s-a şters
Pe jumătate tot ce-aveai în tine?
Dar ochii tăi superbi, chiar de-aş putea
Să îi descriu, sau însuşiri cereşti,
Urmaşii-or zice: „bardul ne minţea,
Pe chip de muritor nu le găseşti”.
Hîrtia s-o decolora prin ani
Dispreţuită – moş senil şi trist -
Virtutea ta: vers şchiop şi de doi bani,
Ieşită din delirul de artist.
Dar un copil dac-ai avea, mereu
Ai dăinui: în el şi-n versul meu.

de William Shakespeare

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jonathan Wolstenholme
Titlul: Shakespearean Scholar
Data: 2003
Jonathan Wolstenholme, un artist britanic născut în 1950 şi absolvent al Croydon Art College, care a colaborat ca ilustrator independent cu numeroase reviste, edituri şi agenţii de publicitate. Lucrările sale au fost expuse în orașe precum Londra, New York sau Boston.
Wolstenholme îşi manifestă pasiunea pentru cărţile de anticariat şi, cu umor, creează într-o manieră suprarealistă o lume a cărţilor compusă din imagini antropomorfe. Artistul lucrează în acuarelă, cu o deosebită atenţie pentru detalii, în așa fel încât naturile sale moarte cu cărţi par cât se poate de vii. Seria de ilustraţii poartă denumirea de Books on Books.
Sunt convinsă că privind aceste acuarele aţi intuit fascinaţia artistului pentru cărţile vechi. Mie imaginile mi-au făcut poftă să colind anticariatele în căutare de cărţi cu pagini îngălbenite de vreme, cu aromă dulceagă de vanilie, care adăpostesc între coperți poveşti minunate ce aşteaptă să fie redescoperite.

Jonathan Wolstenholme - Jocul de șah

Un joc de şah e viaţa

Un joc de şah e viaţa. Destinul singur joacă...
Iar noi suntem pionii. Vrând de urât să-i treacă,
Ne mută, ne opreşte, un timp ne mută încă
Şi-apoi în cutia Neantului ne-aruncă...

catren de Omar Khayyam

“Citește zi și noapte, rătăcind prin spaima veacului, și nu uita că lectura suplinește oricând opiul. Cărțile trebuie înghițite ca prafurile adormitoare. Nimeni nu citește pentru a ști, ci pentru a uita.” (Emil Cioran)

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jonathan Wolstenholme
Titlul: Jocul de șah
Data: 2003
Jonathan Wolstenholme, un artist britanic născut în 1950 şi absolvent al Croydon Art College, care a colaborat ca ilustrator independent cu numeroase reviste, edituri şi agenţii de publicitate. Lucrările sale au fost expuse în orașe precum Londra, New York sau Boston.
Wolstenholme îşi manifestă pasiunea pentru cărţile de anticariat şi, cu umor, creează într-o manieră suprarealistă o lume a cărţilor compusă din imagini antropomorfe. Artistul lucrează în acuarelă, cu o deosebită atenţie pentru detalii, în așa fel încât naturile sale moarte cu cărţi par cât se poate de vii. Seria de ilustraţii poartă denumirea de Books on Books.
Sunt convins că privind aceste acuarele aţi intuit fascinaţia artistului pentru cărţile vechi. Mie imaginile mi-au făcut poftă să colind anticariatele în căutare de cărţi cu pagini îngălbenite de vreme, cu aromă dulceagă de vanilie, care adăpostesc între coperți poveşti minunate ce aşteaptă să fie redescoperite.

Claude Monet - Nuferii şi norii

Imortanţa neimportantului

Oamenii care mi-au evadat din memorie,
Oamenii cu care nu am colorat cuvintele
deşi am vorbit.

Oamenii cărora le-am putut atinge corpul
dar niciodată gândul,
- corp despuiat de suflet.

Oameni aduşi de vânt
şi plecaţi cu el,
zmei cu coarda ruptă.

Oameni deghizaţi în anonimi
sedimentaţi de-a valma
pe nisipul mării mele interioare.

Totuşi
din când în când
ei mai trimit spre suprafaţă sticle cu bilete
pe care eu,
orbită de subconştient,
le citescu cu degetele...


de Riri Sylvia Manor

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Riri Sylvia Manor (născută Aberfeld) scria poezii de la nouă ani dar a renunţat la dorinţa de a studia filologia şi filosofia dezamagită de puternica influenţă ideologică din facultăţile umanistice pe vremea lui Gheorghiu-Dej. Astfel, s-a înscris la Facultatea de medicină din Bucureşti, dar în 1960 a primit aprobarea de a părăsi România. Ajunsă în Israel şi-a continuat studiile acolo, apoi în Statele Unite, devenind Profesor de Oftalmologie si Neuro-oftalmologie la Facultatea de Medicină din Tel Aviv.
După aproape douazeci de ani de „tacere poetica”, în anul 1979 a reînceput să scrie poezii. Să scrie şi să publice poezii, dar în limba ebraică. A primit premiul de poezie Ofer Lider în Israel.
Revenită dupa 30 de ani în România, în 1990, cu ajutoare medicale, a reînceput să citească literatură în limba română şi, aşa cum spune autoarea, i s-a întâmplat un miracol: dupa 40 de ani de întrerupere, a reînceput să scrie poezie în limba română.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Claude Monet - Nuferii şi norii
Data: 1880
Stilul: Impresionism
Oscar-Claude Monet (n. 14 noiembrie 1840, Paris – d. 5 decembrie 1926, Giverny) a fost un pictor impresionist din Franța.
Monet s-a născut la Paris, Franța. Familia sa s-a mutat la Le Havre în Normandia când el avea cinci ani. Tatăl său ar fi dorit ca Monet să intre în afacerea familiei, băcănia, dar Oscar Monet voia să picteze. Eugène Boudin, un artist care a lucrat în mare parte la picturi plein air - schițe rapide făcute în aer liber - pe plajele Normandiei, l-a învățat câteva tehnici ale picturii în 1856. La început artistul nu era deloc de acord cu lucrările facute de Boudin, dar acesta l-a învățat să deschidă ochii asupra naturii : "... în sfârșit ,ochii mi s-au deschis și am înțeles cu adevărat natura. Am învățat în același timp s-o iubesc ."