Caii liberi
Prin lumina, ascultati caii liberi fara sei
Si de roua inrourati trec usor ca niste zei
Caii liberi alergand neloviti de bici si fier
Cerul trag peste pamant si pamantul trag spre cer.
Cand se-aud din zari venind
Ninge pe pamant cu flori
Caii sunt ca un colind
Caii sunt nemuritori.
Prin lumina, ascultati, caii liberi fara sei
Si de roua inrourati, trec usor ca niste zei.
In galop prin viata mea ei strabat un drum de Rai
Si nu-mi pot imagina lumea asta fara cai
Cantec dulce murmurat caii trec in pas usor
Doar cu sufletul curat poti privi in ochii lor.
Si cum trec cu coama-n vant
Zei puternici si cuminti
Parca vin de dedesubt
Dintr-un sat de la parinti.
Pe cand noi nici nu eram caii liberi au baut
Fara sei si fara ham din izvorul neinceput
Cine n-a stiut pastra caii liberi peste veac
Are inima mai grea si-i la suflet mai sarac.
Lumineaza pe pamant
Mersul lor voievodal
Caii liberi nu se vand
Caii sunt un ideal.
de Dan Verona
Aici este Labirintul în care stau de vorbă cu pictorii. Paznicul muzeului îmi este prieten. Mă uimește chiar și prezența mea de aici. Sunt visătorul din "Imagine" și prieten cu Van Gogh. Ceasul cu cuc de la tata măsoară încă secundele.
vineri, 30 iunie 2017
joi, 29 iunie 2017
Arkhip Kuindzhi - Catedrala Isaac în lumina lunii
* * *
în vara asta marea nu va fi la fel de zbuciumată
îmi șoptește luna pe jumătate goală
(cav)
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Arkhip Kuindzhi
Titlul: Catedrala Isaac în lumina lunii
Titlul original: Вид Исаакиевского собора при лунном освещении
Data : 1869
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Arkhip Ivanovich Kuindzhi (ori Arkhip Kuinji;in rusa: Архи́п Ива́нович Куи́нджи; in ucraineana: Архип Іванович Куїнджі; 27 ianuarie 1842(?) – 24 iulie 1910) a fost un pictor peisagist rus .
Arkhip Kuindzhi s-a nascut in Mariupol (in prezent Ucraina), insa si-a tetrecut anii tineretii in orasul Taganrog. Familia lui era saraca, tatal lui era un cizmar grec, Ivan Khristoforovich Kuindzhi Emendzhi). Arkhip avea sase ani cand si-a pierdut parintii, astfel ca a fost obligat sa se intretina singur, lucrand pe un santier la constructia unei biserici, crescand animale domestice si lucrand in magazinul unui comerciant de grane. Timp de cinci ani, din 1860 pana in 1865, Arkhip Kuindzhi a lucrat ca retuser in studioul foto Isakovich din Taganrog. Kuindzhi a incercat sa-si deschida propriul studio foto, insa fara succes. Dupa aceea, Kuindzhi a plecat din Taganrog in Saint Petersburg.
în vara asta marea nu va fi la fel de zbuciumată
îmi șoptește luna pe jumătate goală
(cav)
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Arkhip Kuindzhi
Titlul: Catedrala Isaac în lumina lunii
Titlul original: Вид Исаакиевского собора при лунном освещении
Data : 1869
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Arkhip Ivanovich Kuindzhi (ori Arkhip Kuinji;in rusa: Архи́п Ива́нович Куи́нджи; in ucraineana: Архип Іванович Куїнджі; 27 ianuarie 1842(?) – 24 iulie 1910) a fost un pictor peisagist rus .
Arkhip Kuindzhi s-a nascut in Mariupol (in prezent Ucraina), insa si-a tetrecut anii tineretii in orasul Taganrog. Familia lui era saraca, tatal lui era un cizmar grec, Ivan Khristoforovich Kuindzhi Emendzhi). Arkhip avea sase ani cand si-a pierdut parintii, astfel ca a fost obligat sa se intretina singur, lucrand pe un santier la constructia unei biserici, crescand animale domestice si lucrand in magazinul unui comerciant de grane. Timp de cinci ani, din 1860 pana in 1865, Arkhip Kuindzhi a lucrat ca retuser in studioul foto Isakovich din Taganrog. Kuindzhi a incercat sa-si deschida propriul studio foto, insa fara succes. Dupa aceea, Kuindzhi a plecat din Taganrog in Saint Petersburg.
A studiat pictura independent si la Academia de Arte din St.Petersburg. A fost , afiliat grupului “Peredvizhniki (Hoinarii)“. (Peredvizhniki, un grup de artisti rusi realisti care au protestat fata de restrictiile academice si au format o cooperativa a artistilor). in acea perioada de inceput, Kuinczhy a fost influentat de Ivan Aivazovsky.
In 1872 a plecat de la academie si a lucrat ca freelancer. Pictura „Na ostrove Valaam” (On the Valaam Island) a fost prima lui lucrare de arta pe care Pavel Tretyakov a achizitionat-o pentru galeria lui de arta. In 1873, Kuindzhi a expus pictura „The Snow”, care a primit medalia de bronz la Expozitia Internationala de Arta din Londra in 1874.
Kuindzhi a fost profesor la Academia de Arta din St.Petersburg.Printre studentii lui s-au numarat Arkady Rylov, Nicholas Roerich, Konstantin Bogaevsky si altii.
Richard Oelze - Așteptări - aniversare
ANIVERSAREA PICTORULUI RICHARD OELZE
* * *
când mă trezesc din somn
dimineața este întunecată fără prezența ta
și atât de rece
încerc să mă întind
corpul se umple cu un gol fără nume
fără nume dar atât de real
pe pat telefonul sună
în ritmul bătăilor de inimă
(cav)
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Richard Oelze
Titlul: Așteptări
Titlul original:
Data : 1936
Stilul: Surrealism
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Richard Oelze (29 iunie 1900 în Magdeburg - 26 noiembrie 1980 în Gut Posteholz lângă Hameln) a fost un pictor german. El este clasificat ca un suprarealist.
* * *
când mă trezesc din somn
dimineața este întunecată fără prezența ta
și atât de rece
încerc să mă întind
corpul se umple cu un gol fără nume
fără nume dar atât de real
pe pat telefonul sună
în ritmul bătăilor de inimă
(cav)
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Richard Oelze
Titlul: Așteptări
Titlul original:
Data : 1936
Stilul: Surrealism
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Richard Oelze (29 iunie 1900 în Magdeburg - 26 noiembrie 1980 în Gut Posteholz lângă Hameln) a fost un pictor german. El este clasificat ca un suprarealist.
Victor Elpidiforovich Borisov-Musatov - Băiat pe malul mării
* * *
dimineața pe malul prezentului
eu și cuvintele
privim marea
și nisipul ce clocește ouă de broască țestoasă
resturi ale universului
(cav)
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Victor Elpidiforovich Borisov-Musatov
Titlul: Băiat pe malul mării
Titlul original: Мальчик на берегу моря
Data : 1895
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: tempera pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Tretyakov Gallery, Moscow, Rusia
Date despre pictor:
Victor
Elpidiforovich Borisov-Musatov (in rusa: Виктор Эльпидифорович
Борисов-Мусатов), (14 aprilie 1870 – 26 octombrie 1905) a fost un pictor
rus, remarcabil pentru stilul Post-Impresionistic unic, combinat cu
Simbolism, stilul pur decorativ si realism. Impreuna cu Mikhail Vrubel e
considerat creatorul Simbolismului rusesc.Victor Musatov s-a nascut in
Saratov, Rusia. Tatal sau era un mic functionar la caile ferate, nascut
şerb. In copilarie a suferit un accident care i-a afectat maduva
spinarii, ceea ce l-a facut sa ramana cocosat pentru tot restul vietii.
A urmat Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova in 1890, anul urmator transferandu-se la Academia Imperiala de Arte din Saint-Petersburg, unde l-a avut ca profesor pe Pavel Chistyakov. Clima din Saint-Petersburg nu i-a facut bine si s-a reintors in Moscova unde s-a reinscris la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura. Primele lui lucrari ca „May flowers”, 1894 au fost catalogate ca decadente de catre administratia scolii care care i-au adus critici severe deoarece nu facea distinctie intre fete si merii infloriti.In acelasi timp, aceleasi lucrari erau ridicate in slavi de semenii lui care l-au considerat liderul noii miscari artistice.In 1895 a parasit din nou scoala din Moscova si s-a inscris la Scoala de Pictura a lui Fernand Cormon din Paris. Victor a fost fascinat de arta contemporanilor sai francezi si, in special, de picturile „Parintelui Simbolismului francez”, Pierre Puvis de Chavannes precum si de lucrarile lui Berthe Morisot.
In 1898 Borisov-Musatov s-a reintors in Rusia si aproape imediat a cazut in ceea ce se numeste „fin de siècle nostalgia”. A inceput sa aiba probleme cu banii care s-au mai ameliorat in ultimii ani de viata cand colectionarii au inceput sa-i cumpere lucrarile. Raspunsul lui Musatov a constat in crearea de picturi care reprezentau o lume cvasi-iluzorie a nobilimii secolului al XIX-lea, cu parcurile si mosiile de la tara. Aceasta lume era partial bazata pe modelul mosiilor printesei Prozorvky-Galitzines Zubrilovka si partial pe imaginatia artistului. Borisov-Musatov a a abandonat pictura in ulei pentru combinatii in tempera, acuarela si tehnici de pastel pe care le-a gasit mai potrivite pentru efectele vizuale subtile pe care incerca sa le creeze.
Borisov-Musatov a fost membru al Uniunii Artistilor din Rusia si unul din fondatorii Asociatiei Artistilor din Moscova.
In 1904 Borisov-Musatov a avut o expozitie personala de succes in cateva orase din Germania, iar in primavara lui 1905 a expus alaturi de artistii Salonului Societatii Artistilor Francezi, devenind membru al acestei societati.
Ultima lucrare terminata a lui Borisov-Musatov a fost Requiem. Dedicata memoriei Nadezhdei Staniukovich, o prietena apropiata a artistului, pictura arata evolutia lui Borisov-Musatov spre stilul Neo-clasic.
Borisov-Musatov a murit de infarct in 26 octombrie 1905 si a fost inmormantat pe malul raului Oka River de langa Tarusa. Pe mormantul lui e sculptura unui baiat care doarme.
A urmat Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura din Moscova in 1890, anul urmator transferandu-se la Academia Imperiala de Arte din Saint-Petersburg, unde l-a avut ca profesor pe Pavel Chistyakov. Clima din Saint-Petersburg nu i-a facut bine si s-a reintors in Moscova unde s-a reinscris la Scoala de Pictura, Sculptura si Arhitectura. Primele lui lucrari ca „May flowers”, 1894 au fost catalogate ca decadente de catre administratia scolii care care i-au adus critici severe deoarece nu facea distinctie intre fete si merii infloriti.In acelasi timp, aceleasi lucrari erau ridicate in slavi de semenii lui care l-au considerat liderul noii miscari artistice.In 1895 a parasit din nou scoala din Moscova si s-a inscris la Scoala de Pictura a lui Fernand Cormon din Paris. Victor a fost fascinat de arta contemporanilor sai francezi si, in special, de picturile „Parintelui Simbolismului francez”, Pierre Puvis de Chavannes precum si de lucrarile lui Berthe Morisot.
In 1898 Borisov-Musatov s-a reintors in Rusia si aproape imediat a cazut in ceea ce se numeste „fin de siècle nostalgia”. A inceput sa aiba probleme cu banii care s-au mai ameliorat in ultimii ani de viata cand colectionarii au inceput sa-i cumpere lucrarile. Raspunsul lui Musatov a constat in crearea de picturi care reprezentau o lume cvasi-iluzorie a nobilimii secolului al XIX-lea, cu parcurile si mosiile de la tara. Aceasta lume era partial bazata pe modelul mosiilor printesei Prozorvky-Galitzines Zubrilovka si partial pe imaginatia artistului. Borisov-Musatov a a abandonat pictura in ulei pentru combinatii in tempera, acuarela si tehnici de pastel pe care le-a gasit mai potrivite pentru efectele vizuale subtile pe care incerca sa le creeze.
Borisov-Musatov a fost membru al Uniunii Artistilor din Rusia si unul din fondatorii Asociatiei Artistilor din Moscova.
In 1904 Borisov-Musatov a avut o expozitie personala de succes in cateva orase din Germania, iar in primavara lui 1905 a expus alaturi de artistii Salonului Societatii Artistilor Francezi, devenind membru al acestei societati.
Ultima lucrare terminata a lui Borisov-Musatov a fost Requiem. Dedicata memoriei Nadezhdei Staniukovich, o prietena apropiata a artistului, pictura arata evolutia lui Borisov-Musatov spre stilul Neo-clasic.
Borisov-Musatov a murit de infarct in 26 octombrie 1905 si a fost inmormantat pe malul raului Oka River de langa Tarusa. Pe mormantul lui e sculptura unui baiat care doarme.
El Greco - Apostolii Petru și Pavel
SĂRBĂTOAREA SFINȚILOR APOSTOLI PETRU ȘI PAVEL. LA MULȚI ANI
Sfântul Petru a mai fost numit şi „Apostolul evreilor”, căci el a căutat mai ales convertirea celor din neamul lui Israel, iar Pavel a fost numit şi „Apostolul neamurilor”, căci a atras la credinţă mai ales pe păgâni. Îi cinstim împreună în această zi, pentru că amândoi au fost încununaţi ca martiri în aceeaşi zi de 29 iunie, anul 67, în timpul sângerosului împărat roman Nero – primul mare persecutor al creştinilor. Deşi au ajuns la demintatea propovăduirii apostolice în mod diferit, eforturile lor s-au împletit în mod deosebit, încât ei sunt cinstiţi împreună, cu aceeaşi preţuire.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:El Greco
Titlul: Apostolii Petru și Pavel
Titlul original:
Data : 1592; Spania
Stilul: Manierism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 105 x 121 cm
Unde se gaseste: Hermitage Museum, Saint Petersburg, Rusia
Date despre pictor:
El Greco (nume în spaniolă influenţat de italienescul- "Il Greco" - Grecul), numele sub care este cunoscut Δομήνικος Θεοτοκόπουλος (Domênikos Theotokópoulos), (* 1541, Candia azi Iraklion / Creta - 7 aprilie 1614, Toledo / Spania), a fost un pictor spaniol manierist de origine greacă, personalitate misterioasă, atât sub aspectul specificului stilului său, cât şi din pricina biografiei lui incomplete. Cunoscut mai ales datorită picturilor sale pe teme religioase şi ca portretist, contribuţiile lui în domeniul sculpturii şi arhitecturii au fost, din păcate, date uitării.Următorii doi ani ai vieţii lui El Greco rămân o necunoscută pentru biogafi.
Însemnările din arhive ne informează că în luna august 1568 se pregăteşte să expedieze, de la Veneţia la Candia, desenele unui cartograf, şi el originar din Creta. Intră probabil ca ucenic în atelierul lui Tiziano sau lucreză pentru alt pictor. Doi ani mai târziu, îl întâlneşte la Roma pe Tintoretto, care va fi următorul său maestru. Giulio Clovio, miniaturist şi filosof iluminist, protector al pictorului, îl recomandă influentului şi bogatului cardinal Alessandro Farnese. Condiţiile sunt favorabile şi tânărul grec începe să aibă comenzi. În 1572, Domênikos Theotokópulos devine membru al corporaţiei pictorilor din Roma, cunoscută sub numele de "Academia Sfântul Luca". Relaţiile cu pictorii din Roma nu sunt din cele mai bune, şi în scurtă vreme va părăsi Italia, plecând în Spania, unde la Escurial regele Filip al II-lea a început construirea unui imens palat-mănăstire, o ocazie pentru numeroşi artişti de a-şi găsi de lucru.
Sfântul Petru a mai fost numit şi „Apostolul evreilor”, căci el a căutat mai ales convertirea celor din neamul lui Israel, iar Pavel a fost numit şi „Apostolul neamurilor”, căci a atras la credinţă mai ales pe păgâni. Îi cinstim împreună în această zi, pentru că amândoi au fost încununaţi ca martiri în aceeaşi zi de 29 iunie, anul 67, în timpul sângerosului împărat roman Nero – primul mare persecutor al creştinilor. Deşi au ajuns la demintatea propovăduirii apostolice în mod diferit, eforturile lor s-au împletit în mod deosebit, încât ei sunt cinstiţi împreună, cu aceeaşi preţuire.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:El Greco
Titlul: Apostolii Petru și Pavel
Titlul original:
Data : 1592; Spania
Stilul: Manierism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 105 x 121 cm
Unde se gaseste: Hermitage Museum, Saint Petersburg, Rusia
Date despre pictor:
El Greco (nume în spaniolă influenţat de italienescul- "Il Greco" - Grecul), numele sub care este cunoscut Δομήνικος Θεοτοκόπουλος (Domênikos Theotokópoulos), (* 1541, Candia azi Iraklion / Creta - 7 aprilie 1614, Toledo / Spania), a fost un pictor spaniol manierist de origine greacă, personalitate misterioasă, atât sub aspectul specificului stilului său, cât şi din pricina biografiei lui incomplete. Cunoscut mai ales datorită picturilor sale pe teme religioase şi ca portretist, contribuţiile lui în domeniul sculpturii şi arhitecturii au fost, din păcate, date uitării.Următorii doi ani ai vieţii lui El Greco rămân o necunoscută pentru biogafi.
Însemnările din arhive ne informează că în luna august 1568 se pregăteşte să expedieze, de la Veneţia la Candia, desenele unui cartograf, şi el originar din Creta. Intră probabil ca ucenic în atelierul lui Tiziano sau lucreză pentru alt pictor. Doi ani mai târziu, îl întâlneşte la Roma pe Tintoretto, care va fi următorul său maestru. Giulio Clovio, miniaturist şi filosof iluminist, protector al pictorului, îl recomandă influentului şi bogatului cardinal Alessandro Farnese. Condiţiile sunt favorabile şi tânărul grec începe să aibă comenzi. În 1572, Domênikos Theotokópulos devine membru al corporaţiei pictorilor din Roma, cunoscută sub numele de "Academia Sfântul Luca". Relaţiile cu pictorii din Roma nu sunt din cele mai bune, şi în scurtă vreme va părăsi Italia, plecând în Spania, unde la Escurial regele Filip al II-lea a început construirea unui imens palat-mănăstire, o ocazie pentru numeroşi artişti de a-şi găsi de lucru.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)