Philip de Laszlo - Violet Rawson, Lady Leconfield

Sonet CLXV

Iubita mea, ai suflet adânc întortocheat
– Vast labirint, ascuns sub palatul frumuseţii
În care-un minotaur domneşte nendurat,
Flămând de duhul slavei şi carnea tinereţii…
Mulţi îndrăzneţi pieiră în tainiţele-i sumbre,
Feciori eroici, pradă daţi fiarei suverane…
Acum m-alătur şi eu fugarnicelor umbre,
Cobor, dar fără teamă-n vârtejul de capcane.
Căci tu mi-eşti Ariadna şi-mi dăruieşti un fir
Din pletele-ţi de beznă, o călăuză vie:
Şi nu să scap din cursă îl ţin şi îl deşir,
Ci mai afund să intru în neagra-mpărăţie;
Dedalicul tău suflet locaş mi l-am ales
Şi jur că niciodată din el n-am să mai ies.

de V. Voiculescu

----------------------------------------

https://www.blogger.com/blog/post/edit/2703182188935984579/1269938387110345497

 

 ------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Philip de Laszlo
Titlul: Violet Rawson, Lady Leconfield
Titlul original: Violet Rawson, Lady Leconfield
Data: 1915
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 90.2 x 9.2
Unde se găseşte: Colectie privata

Date despre pictor:

Philip Alexius de László, MVO (n. 30 aprilie 1869 - d. 22 noiembrie 1937 ) a fost un pictor maghiar cunoscut mai ales pentru portretele sale de personaje regale și aristocrate. În 1900, sa căsătorit cu Lucy Guinness Stillorgan, County Dublin , și a devenit cetățean britanic în 1914.

Philip de Laszlo

bună ziua iubito

buna ziua iubito
îmi amintesc de ziua de ieri
m-ai ținut aproape
ne-am sărutat
inimile noastre au fost doar una.
suntem din nou împreună.
dar în curând ne vom trezi
pentru a vedea
încă o dată,
dacă a fost doar un vis.
dar în visele mele, vreau să stai.
din visele mele
nimeni nu te mai poate lua.

(cav)

 

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Philip de Laszlo
Titlul:
Titlul original:
Data: 1915
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 90.2 x 9.2
Unde se găseşte: Colectie privata

Date despre pictor:

Philip Alexius de László, MVO (n. 30 aprilie 1869 - d. 22 noiembrie 1937 ) a fost un pictor maghiar cunoscut mai ales pentru portretele sale de personaje regale și aristocrate. În 1900, sa căsătorit cu Lucy Guinness Stillorgan, County Dublin , și a devenit cetățean britanic în 1914.

Nina Arbore - Natură statică cu regina-nopții - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI NINA ARBORE

* * *

în centrul parisului mă aşteaptă o casă

în care doar regina - nopţii şi pereţii albaştri sunt treji

în rest multă tăcere

în mirosul de pere şi mere
o melancolie

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Nina Arbore

Titlul : Natură statică cu regina-nopții

Titlul original: Natură statică cu regina-nopții

Data:

Stilul:

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Nina Arbore (8 octombrie 1889 – 7 martie 1942), pictoriţă şi graficiană româncă, născută la Tecuci.

După încheierea studiilor liceale făcute la Bucureşti, în anul 1906, se înscrie la Academia de Pictură din Miinchen. A studiat cu expresioniştii germani Iank, Fehr şi Schmidt şi cu coloristul francez Henry Matisse, artişti de prestigiu, cărora a încercat să le aducă un elogiu cu ocazia expoziţiei personale de pictură din anul 1928 de la Bucureşti. In anul 1929 a fost distinsă cu Diploma de onoare cl. I în cadrul Expoziţiei Internaţionale de Arte Plastice de la Barcelona, Spania.

Este cunoscută mai mult pentru desenele expresive şi gravurile cu tematică socială, care au ilustrat paginile revistei „Cuvântul liber”, din perioada interbelică.

Multe dintre desenele şi gravurile sale au apărut în revistele „România muncitoare” şi „Cuvântul liber”.

S-a stins din viaţă în anul 1942, la Bucureşti, în urma unui accident.

Ozias Leduc - Băiat cu o felie de pâine - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI OZIAS LEDUC

* * *

cum poţi să stai închis în casă

singurel

cântând la muzicuţă

unei felii de pâine

când pe aleea noastră foşnesc castanii ?

e sărbătoarea lor şi-a noastră

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Ozias Leduc

Titlul : Băiat cu o felie de pâine

Titlul original:

Data:

Stilul:

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Ozias Leduc (8 octombrie 1864 – 16 iunie 1955) a fost un pictor din Quebec. S-a nascut in localitatea Saint-Hilaire-de-Rouville. Leduc a pictat multe portrete,natura statica si peisaje,precum si opere religioase.Este foarte cunoscut pentru lucrarea sa de decorare a bisericii Notre-Dame-de-la-Présentation din Shawinigan South, un proiect care i-a luat treisprezece ani pana l-a finalizat.A murit in Saint-Hyacinthe in 16 iunie 1955.

Ivan Aivazovsky - Crimea Immersed in dreams A Pensive Mon

Corabia beată

Cum lunecam la vale pe-a apelor oglinda
N-am mai simtit odgonul întins de edecari:
Cu chiote, Piei Rosii-i luasera drept tinta
Legându-i, goi, pe maluri, de coloratii pari.
De echipaje nu-mi mai pasa cum – ca poarta
Bumbac din Englitera ori grâu din Flandra. – Când,
Cu edecarii-odata, se stinse orice cearta,
Am fost lasat de Fluvii oriunde sa ma-avânt.
Eu, ce fusesem, iarna, mai surd decât un creier
De tânc, am dat navala prin al mareei val!
Si nici un promontoriu atins de-al meu cutreier
N-a mai vazut vreun iures atât de triumfal.
Furtunile-mi sfintira treziile marine.
Mai slobod decât dopul pe ape-am dantuit
- Si zice-se ca ele doar lesuri duc, haine -
Vreo zece nopti, iar farul neghiob nu mi-a lipsit!
Curata, verde unda, mai dulce decât pare
Copiilor chiar marul cel acru, m-a spalat
De varsaturi si pete de vin; zvârlind în mare
Si ancora si cârma, în voie m-a lasat.
De-atunci ma scald întruna în Marea lactescenta,
Ca-ntr-un Poem de astri patruns si devorând
Azurul verde-n care vreun înecat – absenta
Si palida stafie – coboara când si când;
Si-n care, dând culoare salciilor seninuri -
Deliruri si cadente ascunse-n straluciri, -
Mai largi decât ni-e lira, mai tari ca orice vinuri,
Fac sa dospeasca fierea rosieticei iubiri!
Stiu boltile ce crapa sub fulgerele dese,
Stiu trombele, si Seara, si Zorii plini de-avânt -
Popor de porumbite, – si am vazut, adese,
Tot ce crezuse Omul ca vede pe pamânt!
Vazut-am cum un soare patat de-un mistic sânge
Ilumineaza cheaguri prelungi si viorii, -
Cum draperia marii, fosnind, sub zari îsi strânge
Talazurile – parca eroi de tragedii!
Visat-am noaptea verde cu-omaturi uluite -
Saruturi care urca în ochii marii, lent, -
Miscarea unor seve în veci neauzite,
Fosforuri cântatoare arzând incandescent!
Urmat-am, luni de-a rândul, a valurilor turma -
Ca niste vaci zalude izbind în stânci, avan -
Fara-a visa ca talpa Madonelor, din urma
E-n stare a împinge puhavul Ocean!
Am dat peste Floride fantastice, în care
Erau ochi de pantere si piei de om si flori!
Treceam prin curcubeie întinse pe sub mare
Ca niste haturi pentru verzuiele vâltori!
Vazut-am bolti dospinde, cu stufarisuri, unde
Cu-ncetul putrezeste câte-un Leviatan!
De-asemeni, cataracte care se pot ascunde
Sub calmul plat, când fierbe al apelor noian!
Ghetari, bolti de jaratec, sori de argint si aur
Si sidefii talazuri, – epave-n vreun golf brun,
Unde, cazând din arbori scalâmbi, câte-un balaur
Mâncat de pureci, lasa un negricios parfum!
As fi dorit sa vada copiii-aceasta lume
A apei, – pestii-aceia de aur, cântatori.
- Ieseam în larg pe-un leagan de înflorite spume,
Ma-nnaripa o boare de taina, uneori.
Martir satul de Zone si Poli, purtam pe buze
Suspinul marii – balsam pentru-ostenitu-mi trunchi;
Ea îmi zvârlea flori negre cu galbene ventuze -
Si-ncremeneam precum o femeie, în genunchi…
Eram aproape-un ostrov podit cu gainaturi
De paseri cârcotase, cu ochi balai, – plutind
Pâna simteam ca-n plasa de-odgoane si de laturi
Coboara înecati, d-a-ndoaselea, dormind!
Velier pierdut sub parul atâtor mari pletoase,
Zvârlit de uragane-n eterul pustiit, -
Eu, caruia nici Hansa cu navele-i faloase
Nu mi-ar fi scos din apa scheletul cherchelit;
Eu, sloboda odrasla a fumului si-a cetii,
Ce sfredeleam chiar cerul, roscat precum un zid
Ce poarta – hrana dulce, visata de poetii
Blajini – licheni de soare si muci de-azur limpid;
Eu, scândura nauca, smaltata cu planete
Electrice, si trasa de hipocampi, pe când
Se pravaleau, izbite de Iulie cu sete,
Ultramarine ceruri cu pâlniile-arzând;
Eu, ce simteam la cincizeci de leghe departare
Maelstroamele si chitii gemând în rut, perechi -
Eu, torcatorul vesnic de-albastra nemiscare,
Duc dorul Europei cu parapete vechi!
Vazut-am siderale arhipelaguri, plauri
Al caror cer bezmetic spre nave sta deschis:
- O, Vlaga viitoare, milion de pasari de-aur.
T;i-s noptile acestea, loc de surghiun si vis?
Dar prea am plâns! Ajunge! Sfâsietori sunt zorii.
Cumplita-i orice luna, iar soarele-i amar:
M-a toropit iubirea, caci lâncezi i-s fiorii.
O, sparge-mi-s-ar trunchiul! în mare sa dispar!
De mai doresc vreo apa din Europa, iata
E balta neagra, rece, pe care-n asfintit
Un trist copil împinge, stând în genunchi, o biata
Barcuta, ca un flutur de Mai, abia itit.
O, nu mai pot sa lunec prin vraja voastra, valuri
Menite carabusii bumbacului sa fiti!
Nici sa înfrunt trufia drapelelor, pe maluri,
Nici sa plutesc sub ochii pontoanelor, cumpliti!

de Arthur Rimbaud




 

------------------------------------------------------------------------------------ -

Pictor: Ivan Aivazovsky
Titlul:Crimea Immersed in dreams A Pensive Mon
Titlul original: Крым
Data: 1852
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte:

Date despre pictor:

Ivan Konstantinovici Aivazovski (în armeană Հովհաննես Այվազովսկի – Hovhannes Aivasovsky, original Aivazian, în rusă Иван Константинович Айвазовский, în ucraineană Іван Костянтинович Айвазовський) (n. 29 iulie 1817 - d. 5 mai 1900) a fost un pictor rus de origine armeană și membru al Academiei de Arte din Sankt Petersburg, care a trăit și lucrat în Crimeea.
Este renumit pentru peisajele cu întinderi de apă, acestea constituind mai mult de jumătate din picturile sale. Astfel, a introdus figuri de marinari și de pescari în luptă cu furtuna. De asemenea, a reprezentat scene de bătălie din Războiul Crimeii. Se remarcă forța și veridicitatea eroismului marinarilor și al comandanților flotei ruse.
Trei peisaje marine ale sale sunt expuse în Muzeul de Artă al României.