sâmbătă, 8 iulie 2017

Winslow Homer - Ouă proaspete

ANIVERSARE LA FONTAINE

Taina femeilor

Secretul e-o povara cum alta-n lume nu-i;
Nu tine multa vreme în mîna femeiasca.
(Desi-n privinta-aceasta cunosc barbati destui
Ce-ar trebui muieri sa se numeasca.)

Un sot voind sa-si puna nevasta la-ncercare,
Pe cînd dormeau alaturi, din somn s-a desteptat
Si-a început deodata sa strige-n gura mare:
- Vai! Nu mai pot! Cum sufar! Ia uite... Am ouat...
- Cum? Ai ouat? - Priveste ce ou frumos facui!
Dar tu sa taci din gura, nu spune nimanui,
Ca e de-ajuns sa afle o vecina,
Si-mi iese-n lume vorba ca-s gaina!
Femeiea, cum era putin netoata,
A ascultat povestea cu ouatul,
Nepriceputa, si-a crezut barbatul,
Jurîndu-se o vorba sa nu scoata!
Dar ce a jurat si ce-a fagaduit,
Cu noaptea deodata s-a topit;
Iar dumneaei, cu vestea calda-n gusa,
Fugi în zori de zi la o matusa,
Sa-i povesteasca cele întîmplate:
- Barbatul meu, azi-noapte, pe cînd statea în pat,
Sa vezi ce minune mare, matusa... A ouat!
Dar nu mai spune taina la altii, ca ma bate...
- Glumesti, se vede; nu stii cu cine ai a face!
O vorba n-am sa suflu, draguto, fii pe pace.
Femeia cu barbatul-gaina a plecat;
Porni si vecina, sa duca vestea-n sat.
Si daca omuls nostru s-a apucat sa oua,
De ce sa nu faca unul, si nu doua?
La rîndul ei, o alta cumatra a mai pus
Si de la ea un ou în plus!

Si uite asa, trecînd din gura-n gura,
Fu pretutindeni taina cunoscuta,
Iar ouale, pîna spre seara, se facura
Mai bine de o suta!

de La Fontaine

 


---------------------------------------------------------------------------
De când mi-am scos nasul din litografie, nu am mai avut niciun şef, şi nu voi mai avea niciodată vreunul.

(citat din Winslow Homer )
---------------------------------------------------------------------------

Pictor: Winslow Homer
Titlul:Ouă proaspete
Titlul original:
Data: 1874
Material: acuarela
Tehnică: Realism
Dimensiuni:
Deţinător: Colecţie privată

Date despre pictor:
Născut: 24 02 1836; Boston, Massachusetts, United States
Decedat: 29 09 1910; Prouts Neck, Maine, United States

Ivan Aivazovsky - Noaptea la Capri


ANIVERSARE STEFAN FOARŢĂ

Adie linistea

Adie linistea de seara
sub luna-n rozalb: astru pal;
sub luna-n roz, albastru-pal
adie-l linistea, deseara,

ca în Virgiliu. – Beau amar
si cred ca lacrimile n-au gust;
si cred ca lacrimile, -n august,
ca în Virgil, iubeau amar.

de Serban Foarta



---------------------------------------------------------------------------



Pictor: Ivan Aivazovsky
Titlul:Noaptea la Capri
Titlul original:
Data: 1841
Material: acuarela
Tehnică: Romantic
Dimensiuni: 38 x 26 cm
Deţinător: Tretyakov Gallery, Moscow, Russia

Date despre pictor:

Ivan Konstantinovici Aivazovski (în armeană Հովհաննես Այվազովսկի – Hovhannes Aivasovsky, original Aivazian, în rusă Иван Константинович Айвазовский, în ucraineană Іван Костянтинович Айвазовський) (n. 29 iulie 1817 - d. 5 mai 1900) a fost un pictor rus[1][2][3][4] de origine armeană și membru al Academiei de Arte din Sankt Petersburg, care a trăit și lucrat în Crimeea.

Este renumit pentru peisajele cu întinderi de apă, acestea constituind mai mult de jumătate din picturile sale. Astfel, a introdus figuri de marinari și de pescari în luptă cu furtuna. De asemenea, a reprezentat scene de bătălie din Războiul Crimeii. Se remarcă forța și veridicitatea eroismului marinarilor și al comandanților flotei ruse.

Trei peisaje marine ale sale sunt expuse în Muzeul de Artă al României.

Artemisia Gentileschi - Femeie cântâd la lăută


ANIVERSARE ARTEMISA GENTILESCHI

Cantec in doi

Si vine toamna iar'
ca dup-un psalm aminul.
Doi suntem gata să gustam
cu miere-amestecat veninul.

Doi suntem gata s-ajutam
brindusile ardorii
să infloreasca iar' în noi
si-n toamna-aceasta de apoi.

Doi suntem, când cu umbra lor
ne impresoara-n lume norii.
Ce ginduri are soarele cu noi --
nu stim, dar suntem doi.

de Lucian Blaga

----------------------------------------------------------------------------
Pictor: Artemisia Gentileschi
Titlul: Femeie cântâd la lăută
Tehnica: Baroque

Artemisia Gentileschi (născută la 8 iulie 1593 la Roma, decedată la Neapole către 1652) este o pictoriță italiană apartinând barocului timpuriu, fiind puternic influențată de Caravaggio.
„Artemisia Gentileschi a fost o femeie care şi-a luat libertatea de a fi ca un bărbat", scria Anna Banti, într-un dialog inventat între ea şi Artemisia Gentileschi (1593-1653), pentru a recrea un roman al acestei celebre artiste a secolului al XVII-lea.
A fost fiica pictorului Orazio Gentileschi, de la care a preluat rigoarea desenului, adăugându-i un puternic accent dramatic, inspirat de opera lui Caravaggio. Considerată astăzi unul dintre primii pictori ai stilului baroc, s-a impus prin arta sa într-o epocă în care femeile pictor nu erau uşor acceptate. Este, de asemenea, prima femeie care a pictat teme istorice şi religioase într-o perioadă când acestea erau socotite ca fiind străine spiritului feminin.

Tivadar Kosztka Csontvary - Calareti la Malul Marii


Herghelie de amintiri

Herghelia
Nu este numai de cai!
Amintirile toate
Dacă le scoţi în câmp
Iau aspect de herghelie
Încât, la un moment dat
Oricât ai încerca
Să prinzi din urmă o amintire
Ea va fugi mâncând pământul
În direcţia opusă.

de Mihail Mataringa


---------------------------------------------------------------------------

Pictor: Tivadar Kosztka Csontvary
Titlul:Calareti la Malul Marii,
Titlul original:
Data: 1909
Material: Ulei pe pânză
Tehnică: Expresionism
Dimensiuni: 72 x 171.5 cm
Deţinător: Muzeul Csontváry, Pécs.

Date despre pictor:

Născut: 1853; Kisszeben (Sabinov, Slovakia), Ungaria
Decedat 1919; Budapesta, Ungaria
Naţionalitatea: Maghiar
Tehnica Post-Impresionism, Expresionism

Ceea ce evidentiaza detaliile savarsite de Csontváry sunt dimensiunile panzelor sale, care in unele cazuri ating douazeci si cinci sau treizeci de metri patrati. Cel care a contribuit la pastrarea si conservarea celor mai importante lucrari ale pictorului, a fost un tanar arhitect pasionat de arta picturii, pe nume Gedeon Gerlóczy. Dupa moartea pictorului, rudele sale au hotarat sa liciteze operele pictorului, sperand la niste venituri productive in urma acestei actiuni, fara a realiza valoarea patrimoniala a acestora. Desi conditiile din primul razboi mondial au ingreunat procesul de achizitie al acestor lucrari, arhitectul Gedeon Gerlóczy a reusit sa cumpere cateva panze, in ciuda inconvenientei celor care le foloseau pentru a-si acoperi camioanele si a-si proteja marfurile transportate, avand in vedere largile si utilele dimensiuni ale acestora.

Interpretare tablou:

Lucrarea Calareti la Malul Marii este considerata a fi testamentul pictorului, ultima sa vointa. Vazuta de la distanta, lucrarea nu atrage atentia ca ar iesi din figurativul clasic. Ne este infatisat un grup de calareti aflat pe o plaja, care pare a fi imortalizat in banalitatea unei simple plimbari. Apoi se observa sentimentul de neliniste care guverneaza aceasta lucrare si care mai departe cheama privitorul la o analiza detaliata a fiecarui element. Aceasta neliniste apare din pozitiile cailor, fiecare dintre ei privind catre un unghi diferit. Astfel grupul devine surprins intr-o ratacire, cautand un punct de iesire din acel loc fortificat de ape. Fiecare personaj are o expresie impietrita care nu aduce prea multe concluzii. De asemenea, este o tehnica de pensulatie deja consacrata in figurarea personajelor, o tehnica ce minimizeaza expresia. Insa detaliul care atrage atentia se gaseste in partea dreapta a picturii, in personajele celor doi calareti care apar izolati de restul grupului. Avand ochii reprezentati de doua puncte negre pe niste pete care trimit la culoarea pielii, ei sunt singurii ale caror guri sunt figurate diferit fata de restul personajelor. Ei par sa priveasca restul grupului din pozitia unor cavaleri ingroziti.

Simbolistica clasica poate aduce in acest caz cu usurinta tematica mortii, iar astfel lucrarea devine o intrebare alegorica legata de scopul spiritualitatii, o intrebare care porneste de la motivele cautarii si alegerii unei cai si distanta pe care o masoara aceasta cale ce depaseste cadrul experientei. Prin deformarea pe care cele doua personaje par sa o prezinte la nivelul gurii reiese ca acestea sunt reduse la tacere, sau poate sunt chiar inivizibile pentru restul grupului, devenind astfel descoperite ca elementul ce corespunde puterii singulare a formei silentioase. De asemenea, este greu de ignorat focul care apare in planul secund al picturii ce poate fi confundat initial cu o coasta impadurita de copaci pe timp de toamna. Acest detaliu contribuie la randul lui la interpretarea alegoriei care prezinta eternitatea in forma unui discurs de tip cotidian.

Frida Kahlo - Autoportret cu colier de Spini


Balada trecerii prin spini

Nu am ce să-ţi mai cer,
După cât te-ai schimbat.
Sub un alt colţ de cer,
Alte clopote bat…

Suntem doar doi străini
Care nu-şi mai vorbesc.
Printre atâţia spini
Cum să-ţi spun “te iubesc”?

Nu am ce să mai fac,
Prea departe te-ai dus.
Şi îmi vine să tac
După ce ai apus.

Suntem doar doi străini
Care nu-şi mai vorbesc.
Printre atâţia spini
Cum să-ţi spun “te iubesc”?

Ţie ţi-a trecut iubirea,
Mie mi-a trecut uimirea,
Ţie ţi-a rămas lumina,
Mie lacrima şi vina…

de George Țărnea



------------------------------------------------------------------------
Pictor: Frida Kahlo
Titlul: Autoportret cu colier de Spini
Titlul original: Autorretrato con Collar de Espinas
Data: 1940
Material: Ulei , metal
Tehnică: Naïve Art (Primitivism)
Dimensiuni: 49.5 x 63.5 cm
Deţinător: Harry Ransom Humanities Research Center Art Collection, University of Texas - Austin, Texas, U.S.A. Mexico

Date despre pictor:

Frida Kahlo de Rivera (pronunție în spaniolă: /ˈfɾiða ˈkalo/; născută Magdalena Carmen Frieda Kahlo y Calderón; 6 iulie 1907 – 13 iulie 1954) a fost o pictoriță mexicană care s-a făcut cunoscută mai ales prin autoportretele sale pictate într-un stil suprarealist. Frida Kahlo s-a născut și a murit în capitala Mexicului, Mexico City, în casa sa, cunoscută sub numele de Casa Albastră (Casa Azul) A afirmat mereu că s-a născut în 7 iulie 1910, deși certificatul de naștere atestă că s-a născut în 6 iulie 1907. Prin aceasta e voia ca data sa de naștere să coincidă cu data de începere a Revoluției Mexicane, astfel încât viața ei să fi început odată cu nașterea Mexicului modern.
Opera sa este considerată emblematică pentru cultura națională mexicană, îmbinând stilul suprarealist cu tradițiile indigene