marți, 11 aprilie 2017

Nicolae Maniu - Scena din interior - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI ROMAN NICOLAE MANIU

Mâncau la o masă lungă şi bogată

mâncau la o masă lungă şi bogată
aşa după cum este
obiceiul prin părţile noastre răsăritene şi
pot să spun că m-au
întâmpinat cu un tulbure salut
cum să nu mă întâmpine cu un tulbure salut
mâncau
ce să facă
dar mai târziu m-au pierdut pe mare
ce să facă şi ei
visaseră trei zile şi patru nopţi
insule cu neveste frumoase
şi nevestele se ştie sunt ca sufletul
dar mai târziu m-au găsit în burta peştelui
despicau burţile peştilor pe rând căutându-mă
ce să facă şi ei
prietenii



 de Virgil Mazilescu


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Nicolae Maniu
Titlul: Scena din interior
Titlul original: Scene d'interieur
Data: 1978
Stilul:Realism magic
Mod de realizare:Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Nicolae Maniu (n. 11 aprilie 1944, Turda, judeţul Turda (interbelic)) este un pictor român contemporan, stabilit la Paris.
Nicolae Maniu s-a născut la Turda, judeţul Turda (interbelic), iar actualmente în judetul Cluj. Tatal lui a fost proprietarul celei mai importante librarii din Transilvania numita "Libraria Noastra" cu sediul in actuala cladire a "Librariei Universitatii" din Cluj Napoca.[necesită citare] A absolvit Liceul de Artă Plastică din Cluj (1963) şi Institutul de Artă Plastică din Cluj, secţia sculptură (1969).
În 1983 s-a stabilit la Köln, în Germania, iar în 1993, la Paris, în Franţa.

luni, 10 aprilie 2017

DANTE GABRIEL ROSSETTI - Ecce Ancilla Domini

Cel ce inima-şi smulge din piept

Cel ce inima-şi smulge din piept, trandafirul atinge,
a lui sunt petala şi spinul,
lui îi aşterne lumina pe talger,
lui îi umple paharul cu adieri,
lui îi susură umbrele dragostei.


Cel ce inima-şi smulge din piept şi-o zvârle înalt,
nimereşte la ţintă,
piatra cu pietre ucide,
lui orologiul sângele-şi sună,
lui vremea, din palmă, ceasul îi bate,
cu mingi mai frumoase se poate juca,
şi poate de tine vorbi şi de mine.

de Paul Celan


-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------
DANTE GABRIEL ROSSETTI - Ecce Ancilla Domini, 1850 - Tate Gallery, Londra
În 1850, când tabloul Ecce Ancilla Domini ("Buna Vestire") al lui Rossetti este prezentat publicului londonez, opera declanşează atacuri vehemente ale criticii împotriva întregii mişcări prerafaelite. În acest tablou regăsim semne ale influenţei maeştrilor renaşterii italiene timpurii (Giotto, Botticelli), ca şi a pictorilor flamanzi din secolul al XV-lea, în special a lui Van Eyck. Rossetti prezintă o interpretare proprie a "Bunei Vestiri", Fecioara Maria apare înspăimântată, în timp ce arhanghelul Gavril este redat cu acurateţă realistă. Crinul şi draperia albastră pe fondul alb al tabloului concură la reprezentarea simbolică a temei abordate.
Fotografia postată de Ciobotaru Adrian.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: DANTE GABRIEL ROSSETTI
Titlul: Ecce Ancilla Domini
Titlul original: Ecce Ancilla Domini
Data: 1849
Stilul:Romanticism
Mod de realizare:Ulei pe pînză
Dimensiunea: 72.7 x 41.9 cm
Unde se gaseste: Tate Britain, London, UK

Date despre pictor:
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.
Împreună cu John Everett Millais şi William Holman Hunt participă la înfinţarea cercului prerafaelit, refuzând reproducerea mecanică a operelor manieriştilor care i-au succedat lui Rafael şi Michelangelo. Expune primele sale tablouri în 1849 la expoziţia londoneză „Free Exhibition”. Critica îi este la început favorabilă. Întreprinde împreună cu Hunt o călătorie în Franţa şi Belgia. Vizitează Louvre-ul şi admiră lucrările lui Giorgione, Leonardo da Vinci şi Tiziano. În Franţa îl descoperă pe Ingres. În Belgia îi stârnesc admiraţia Van Eyck şi Memling.După întoarcerea la Londra, Rossetti o întâlneşte pe Elisabeth Siddal, care îi devine model şi pe care după zece ani o ia de soţie. Tablourile realizate în 1950 sunt atacate cu înverşunare de critici, de aceea Rossetti se hotărăşte să nu mai expună. Timp de aproape zece ani, execută desene şi tablouri mai mici, inspirate din operele lui Dante, Shakespeare şi „Legenda Regelui Arthur”. Pictorul îşi vinde lucrările prietenilor săi, în primul rând lui John Ruskin, care îi devine prieten şi protector.
Către anul 1860, Rossetti este singurul care continuă să susţină idealurile mişcării prerafaelite. În 1855 începe să predea la Working Men’s College, frecventat şi de Edward Burne-Jones. În 1859 se întoarce la pictura în ulei şi execută o serie de portrete de femei, portrete care devin sinonime ale stilului prerafaelit.
La 2 mai 1861, Elisabeth naşte un copil mort, iar în februarie 1862 moare şi ea, după ce luase o doză prea puternică de laudanum. În amintirea ei Rossetti pictează tabloul Beata Beatrix (1863). În acelaşi an, artistul pleacă la Paris pentru a vizita marea expoziţie retrospectivă a lui Delacroix. Acolo se întâlneşte cu Édouard Manet.
Din acest moment Rossetti ia parte la numeroase expoziţii, dar înce pe să sufere de ochi. În iunie 1972, afectat de o stare depresivă, Rossetti încearcă să se sinucidă. În decembrie 1881 paralizează parţial în urma unui atac cerebral. Moare la 9 aprilie 1882.

Alfred Thompson Bricher - Low Tide, Narragansett Bay - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI ALFRED THOMPSON BRICHER CU VERSURILE POETULUI HORIA GANE


Zece mii de cârje

Am văzut zece mii de cârje în curtea
unei fabrici de recondiţionare. Zece
mii de cârje într-o zi însorită, cu
lemnul la subsuori lustruit ca razele,
aruncate grămadă.
Întâi mi-a venit să râd imaginându-mi
cinci mii de oameni ţopăind ca nişte canguri
în aşteptarea cârjelor reparate.
Cangurii mi s-au părut, apoi, lăcuste.
Lăcustele chiar poartă căşti şi luptă
la baionete. Lăcuste dintr-acelea pe care
le prindeam in copilărie sărind prin
tranşeele rămase după război şi le-nfigeam
în cârlige � momeală pentru peștii postbelici.
Dar zece mii de cârje sunt o pădure uscată,
prin care un invalid, trecând din două-n două,
poate face o minunată plimbare de cinci mii
de paşi. Zece mii de cârje sunt şi cinci mii
de picioare rămase în cizme şi care, singure,
nu ştiu încotro s-o apuce.
Noapte-am visat cârjele întorcându-se reparate
mărşăluiau viguros purtând căşti şi la şold
baionete. Şi-o pereche de cârje ca de copil,
s-a luat după mine: �Vino cu noi, sau�!�

Și eu de spaimă ţopăiam ca un cangur,
și de teamă mi se făcuse inima cât o lăcustă,
și nu eram decât un biet peştişor postbelic.

N-am avut încotro: mi-am desprins un picior
l-am trimis la război.

de Horia Gane


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Alfred Thompson Bricher
Titlul: Low Tide, Narragansett Bay
Titlul original: Low Tide, Narragansett Bay
Data:
Stilul:Impresionism
Mod de realizare:Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Alfred Thompson Bricher (0 aprilie 1837 in Portsmouth, New Hampshire – 30 septembrie 1908 in Staten Island, New York ) a fost un pictor american asociat White Mountain art si Hudson River School.Considerat unul dintre cei mai buni pictori marini din secolul al XIX-lea, Alfred Thompson Bricher a facut parte din ultima generatie de artisti cunoscuti ca Hudson River School. A pictat in aceeasi perioada cu Frederic Edwin Church, Sanford Gifford si John Kensett care erau considerati si ei maestri ai acestui gen. Cariera lui a cuprins mai mult de 50 de ani in care a fost renumit si apreciat de public si de lumea artei. S-a nascut in Portsmouth, New Hampshire si s-a concentrat pe imaginile marii. A pictat pe coastele din Maine, Massachusetts si Rhode Island. Ca pictor luminist, el a fost predominant interesat de efectele picturale ale luminii si diafanului.

Dante Gabriel Rossetti - Monna Vanna



Strafulgerarea

Am fost cîndva pe-aci,
dar nu pot spune cum, nici cînd;
cunosc doar iarba din cîmpii,
mirosul blînd,
suspinul brizei, plajele-aurii.
Ai fost cîndva a mea -
în care ev nelămurit?
Dar cînd, zărind o rîndunea,
gîtu-ai sucit,
străfulgerat, am înţeles, abea.
Şi - iar întîmplător!
îţi undui bucla-n ochii mei!
Nu-i oare semnul că-n Amor
vom fi ca zei,
veghind, visînd,
iubind nemuritor?

(1854)
de Dante Gabriel Rossetti

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
pictor Dante Gabriel Rossetti - Monna Vanna, 1866
Pânza Monna Vanna (1866) reprezintă o insumare a idealului frumuseţii veneţiene, lucrarea fiind una dintre cele mai ilustrative exemple ale acestei schimbări de stil.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------


 ------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Dante Gabriel Rossetti
Titlul: Monna Vanna
Titlul original: Monna Vanna
Data: 1866
Stilul:Romanticism
Mod de realizare: Ulei pe pinza
Dimensiunea: 9.2 x 116.8 cm
Unde se gaseste: Tate Britain, London, UK

Date despre pictor:
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.
Împreună cu John Everett Millais şi William Holman Hunt participă la înfinţarea cercului prerafaelit, refuzând reproducerea mecanică a operelor manieriştilor care i-au succedat lui Rafael şi Michelangelo. Expune primele sale tablouri în 1849 la expoziţia londoneză „Free Exhibition”. Critica îi este la început favorabilă. Întreprinde împreună cu Hunt o călătorie în Franţa şi Belgia. Vizitează Louvre-ul şi admiră lucrările lui Giorgione, Leonardo da Vinci şi Tiziano. În Franţa îl descoperă pe Ingres. În Belgia îi stârnesc admiraţia Van Eyck şi Memling.După întoarcerea la Londra, Rossetti o întâlneşte pe Elisabeth Siddal, care îi devine model şi pe care după zece ani o ia de soţie. Tablourile realizate în 1950 sunt atacate cu înverşunare de critici, de aceea Rossetti se hotărăşte să nu mai expună. Timp de aproape zece ani, execută desene şi tablouri mai mici, inspirate din operele lui Dante, Shakespeare şi „Legenda Regelui Arthur”. Pictorul îşi vinde lucrările prietenilor săi, în primul rând lui John Ruskin, care îi devine prieten şi protector.
Către anul 1860, Rossetti este singurul care continuă să susţină idealurile mişcării prerafaelite. În 1855 începe să predea la Working Men’s College, frecventat şi de Edward Burne-Jones. În 1859 se întoarce la pictura în ulei şi execută o serie de portrete de femei, portrete care devin sinonime ale stilului prerafaelit.
La 2 mai 1861, Elisabeth naşte un copil mort, iar în februarie 1862 moare şi ea, după ce luase o doză prea puternică de laudanum. În amintirea ei Rossetti pictează tabloul Beata Beatrix (1863). În acelaşi an, artistul pleacă la Paris pentru a vizita marea expoziţie retrospectivă a lui Delacroix. Acolo se întâlneşte cu Édouard Manet.
Din acest moment Rossetti ia parte la numeroase expoziţii, dar înce pe să sufere de ochi. În iunie 1972, afectat de o stare depresivă, Rossetti încearcă să se sinucidă. În decembrie 1881 paralizează parţial în urma unui atac cerebral. Moare la 9 aprilie 1882.

duminică, 9 aprilie 2017

Arthur Ernest Streeton - Vara timpurie - grozamă în floare


vara timpurie

sub un cer albastru norii albi privesc
o fetiţă pe care n-o bucură nici o joacă
stă pe un cîmp de grozamă în floare
visând viorele si scîrţîit de caleşti.


(cav)


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Arthur Ernest Streeton
Titlul: Vara timpurie - grozamă în floare
Titlul original: Early summer – gorse in bloom
Data:1895
Stilul:Impresionism
Mod de realizare:Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Sir Arthur Ernest Streeton (8 aprilie 1867 – 2 septembrie 1943) pictor australian, specializat in pictura peisagistica.
La inceput Streeton a urmat cursuri serale de arta la Gallery School, Melbourne, din 1882, dar din aceasta cauza pregatirea sa artistica a fost in buna masura cea a unui autodidact. S-a imprietenit cu Charles Conder, care venise in Melbourne din Sidney in primavara lui 1888, la sfatul lui Tom Roberts. In scurt timp peisajele realizate de Streeton au inceput sa fie influentate puternic de stilul decorativ al lui Conder. Perioada petrecuta de cei trei la Melbourne este considerat de specialisti „perioada de aur” a artei australiene si cea mai buna perioada a Scolii Heidelberg. La sfarsitul lui 1888 Streeton pusese bazele unei tabere pentru artisti la Eaglemont, langa Heidelberg, de unde a aparut termenul de Scoala Heidelberg. In afara influentei pe care au avut-o colegii si prietenii sai, Streeton s-a inspirat si din manualele si albumele de arta pe care le-a putut gasi. A pretuit foarte mult cursul lui William Hunt „Discutii despre arta”, care l-a ajutat sa inteleaga si sa adopte diverse tehnici. Hunt era un artist si profesor de origine americana, care se pregatise la Paris. In cursul scris de el ii incuraja pe artisti sa adopte simplitatea intregului in locul complexitatii partilor. Admiratia lui Hunt pentru Corot era impartasita si de Streeton, care colectiona fotografii ale tablourilor acestuia.
In buna partea lucrarile lui Streeton sunt executate in natura, de regula intr-o singura sedinta. Pentru compozitiile mai ample, pe care le realiza in atelier, facea in prealabil studii in acuarela.