miercuri, 26 aprilie 2017

Akseli Gallen-Kallela - Baiat cu o cioara - ANIVERSARE

INTERMEZZO PICTURAL CU AKSELI GALLEN - KALLELA

Teologia ciorii

Cioara a realizat că Dumnezeu o iubeşte –
Altfel, ea ar fi fost materie anorganică;
Deci chestia asta era deja dovedită.
Uimită, Cioara s-a regăsit în ritmul propriei inimi.


Ea a înţeles că Dumnezeu a spus "Cioară" –
Existenţa ei a fost revelaţia Lui.

Dar oare cine a spus "pietre"?
Ele par de asemenea să existe.
Şi ce spune această tăcere stranie,
După ce pasiunea pentru bovine s-a stins?

Şi cine a iubit ghemele de pene murdare
Care cădeau din cuiburile ciorilor mumificate pe crengi?
Ce spune tăcerea plumbului?

Cioara a realizat că există doi Dumnezei –

Unul dintre ei fiind mult mai mare decât celălalt,
Iubindu-şi duşmanii
Şi deţinând toate armele

poezie de Ted Hughes,
traducere de Petru Dimofte


--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Akseli Gallen-Kallela
Titlul : Baiat cu o cioara
Titlul original: On Bos’n’s Hill
Data :1884
Stilul:Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Akseli Gallen-Kallela (26 aprilie 1865 – 7 martie 1931) a fost un pictor şi grafician finlandez. Este celebru pentru ilustraţiile la epopeea naţională Kalevala, ilustraţiile sale fiind considerate foarte importante pentru definirea identităţii naţionale finlandeze. Există un muzeu care-i poartă numele în Espoo, Finlanda.
Akseli s-a născut Axél Waldemar Gallén în Pori (în suedeză, Björneborg), Finlanda, unde tatăl său, Peter Gallén, a lucrat ca avocat şi şef de poliţie. La vârsta de 11 ani, a fost trimis Helsinki ca să studieze la o şcoală de gramatică pentru că tatăl său se opusese categoric ideii ca fiul său să devină un pictor. După decesul tatălui, în 1879, Gallen-Kallela a început studierea desenului la Societatea de artă finlandeză.

Edmund Charles Tarbell - On Bos’n’s Hill - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI EDMOND CHARLES TARBELL

* * *

primavara aceasta ar putea fi
începutul unei fascinante poveşti de dragoste
dintre două poeme
care încearcă
să se descopere,
să se accepte
să construiască,
în timp ce aleargă împreună printre vise,
regrete,
speranţă,
iubire,
dezamăgiri şi neputinţă.,
in plina primavara.


(cav)


--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Edmund Charles Tarbell
Titlul : On Bos’n’s Hill
Titlul original: On Bos’n’s Hill
Data :1885 - 1890
Stilul:Impresionism
Mod de realizare:ulei pe pânză
Dimensiunea: 60.96 x 73.66 cm
Unde se gaseste: Colectie privata

Edmund Charles Tarbell(26 aprilie 1862 – 1 august 1938) a fost un pictor impresionist american. A fost membru al gruparii Ten American Painters.
Edmund Charles Tarbell, „Ned” in copilarie, s-a nascut la West Groton, Massachusetts, al doilea copil al familiei. Tatal lui, Edmund Whitney Tarbell, a murit in 1863 dupa ce a contractat febra tifoida in timpul participarii la Razboiul Civil. Mama lui, Mary Sophia Fernald, s-a maritat curand cu David Frank Hartford si s-au mutat la Milwaukee, Wisconsin. Si-a lasat copiii, pe „Ned” si pe sora lui, Nellie Sophia, in grija bunicilor parentali din Groton ai caror stramosi au emigrat din Anglia in 1647.
Tanarul Tarbell a urmat cursuri serale de arta cu George H. Bartlett la Massachusetts Normal Art School. Intre 1877 si 1880, si-a facut ucenicia la Forbes Lithographic Company din Boston. In 1879 a intrat la School of the Museum of Fine Arts, Boston, unde a studiat cu Otto Grundmann. S-a inscris in aceeasi clasa cu doi viitori membri ai grupului Ten American Painters, Robert Reid si Frank Weston Benson.
Tarbell a fost incurajat sa-si continue studiile la Paris, pe atunci centrul mondial al artei. Prin urmare, in 1883 a intrat la Académie Julian si a studiat sub indrumarea lui Gustave Boulanger si a lui Jules-Joseph Lefebvre. Parisul l-a expus atat stilului academic, care includea invariabil copierea picturilor marilor maestri de la Muzeul Luvru, cat si miscarii impresioniste care atunci se extindea in toate galeriile orasului. Aceasta dualitate va influenta lucrarile lui. In 1884, desavarsirea educatiei lui Tarbell a inclus un Grand Tour in Italia, anul urmator in Belgia, Germania si Anglia.
Tarbell s-a reintors la Boston in 1886, unde si-a castigat existenta ca ilustrator, profesor de arta si pictor de portrete.
In 1914 a co-fondat Breasla Artistilor din Boston al carei presedinte a fost pana in 1924. In 1919, Tarbell a fost ales director la scoala de arta de la Corcoran Gallery of Art in Washington, DC.
Lucrarea lui din 1891, „In the Orchard” i-a stabilit reputatia de artist. Multi inca o considera capodopera lui.

Eugene Delacroix - Vanatoarea de mistreti - aniversare


ZIUA EUGENE DELACROIX
ZIUA STEFAN AUGUSTIN DOINAS

Mistreţul cu colţi de argint

Un prinţ din Levant îndrăgind vânătoarea
prin inimă neagră de codru trecea.
Croindu-şi cu greu prin haţişuri cărarea,
cântă dintr-un flaut de os şi zicea:

- Veniţi să vânăm în păduri nepătrunse
mistreţul cu colţi de argint, fioros,
ce zilnic îşi schimbă în scorburi ascunse
copita şi blana şi ochiul sticlos...

- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne,
mistreţul acela nu vine pe-aici.
Mai bine s-abatem vânatul cu coarne,
ori vulpile roşii, ori iepurii mici...

Dar prinţul trecea zâmbitor înainte
privea printre arbori atent la culori,
lăsând în culcuş căprioara cuminte
şi linxul ce râde cu ochi sclipitori.

Sub fagi el dădea buruiana-ntr-o parte:
- Priviţi cum se-nvârte făcându-ne semn
mistreţul cu colţi de argint, nu departe:
veniţi să-l lovim cu săgeată de lemn!...

- Stăpâne, e apa jucând sub copaci,
zicea servitorul privindu-l isteţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi apa sclipea ca un colţ de mistreţ.

Sub ulmi, el zorea risipite alaiuri:
- Priviţi cum pufneşte şi scurmă stingher,
mistreţul cu colţi de argint, peste plaiuri:
veniţi să-l lovim cu săgeată de fier!...

- Stăpâne, e iarba foşnind sub copaci,
zicea servitorul zâmbind îndrăzneţ.
Dar el răspundea întorcându-se: - Taci...
Şi iarba sclipea ca un colţ de mistreţ.

Sub brazi, el strigă îndemnându-i spre creste:
- Priviţi unde-şi află odihnă şi loc
mistreţul cu colţi de argint, din poveste:
veniţi să-l lovim cu săgeată de foc!...

- Stăpâne, e luna lucind prin copaci,
zicea servitorul râzând cu dispreţ.
Dar el răspunde întorcându-se: - Taci...
Şi luna sclipea ca un colţ de mistreţ.

Dar vai! sub luceferii palizi ai bolţii
cum stă în amurg, la izvor aplecat,
veni un mistreţ uriaş, şi cu colţii
îl trase sălbatic prin colbul roşcat.

- Ce fiară ciudată mă umple de sânge,
oprind vânătoarea mistreţului meu?
Ce pasăre neagră stă-n lună şi plânge?
Ce veştedă frunză mă bate mereu?...

- Stăpâne, mistreţul cu colţi ca argintul,
chiar el te-a cuprins, grohăind, sub copaci.
Ascultă cum latră copoii gonindu-l...
Dar prinţul răspunse-ntorcându-se. - Taci.

Mai bine ia cornul şi sună întruna.
Să suni până mor, către cerul senin...
Atunci asfinţi după creste luna
şi cornul sună, însă foarte puţin.


Versuri Stefan Augustin Doinaş - Mistreţul cu colţi de argint
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Ştefan Augustin Doinaş (n. Ştefan Popa, 26 aprilie 1922, Cherechiu, judeţul Arad - d. 25 mai 2002, Bucureşti) a fost un poet, eseist, traducător, deţinut politic, academician, şi politician român, senator în legislatura 1992-1996, ales în municipiul Bucureşti pe listele partidului Partidului Alianţa Civică. Senatorul Ştefan Popa l-a înlocuit pe senatorul René-Radu Policrat de la data de 22 februarie 1993.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Eugene Delacroix
Titlul : VANATOAREA DE MISTRETI
Titlul original:
Data :1839
Stilul:Romanticism
Mod de realizare:ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Eugene Delacroix - VANATOAREA DE MISTRETI (dupa Rubens), 1839
Ferdinand Victor Eugène Delacroix (n. 26 aprilie 1798 - d. 13 august 1863) a fost un important pictor francez din perioada romantismului.
Graţie prietenilor săi Charles Nodier (1780-1844) şi Victor Hugo (1802-1885), leagă prietenii cu scriitorii: Stendhal (1783-1862), Alexandre Dumas (1802-1870), Théophile Gautier (1811-1872) şi Alphonse de Lamartine (1790-1869); îi cunoaşte pe pictorul Achille Deveria (1802-1869) şi pe compozitorul Hector Berlioz (1803-1869).
În 1822 expune la Salon primul său tablou: Dante şi Vergiliu în Infern.

marți, 25 aprilie 2017

La Marseillaise, imnul național francez - aniversare



La Marseillaise, imnul național francez

Ridicați, copii ai patriei!
Ziua Glorioasă a sosit!
Împotriva noastră, al tiraniei
Însângeratul stindard s-a înălțat,
Însângeratul stindard s-a înălțat.
Prin câmpiile noastre auziți
răcnetele nemiloșilor ostași?
Vin până la voi în brațe
Să vă gâtuie fiii și soațele.

Refren:

La arme, cetățeni,
Formați batalioanele,
Înainte! Înainte!
Fie ca sângele lor spurcat
Să ne îngrașe brazdele!

Ce vrea această hoardă de robi,
de trădători și regi conspiratori?
Pentru cine-s aceste lanțuri infame
Aceste fiare pregătite din vreme?
Aceste fiare pregătite din vreme?
Francezi, pentru noi! Vai, ce jignire,
Ce simțăminte trebuie să stârnească!
Pe noi îndrăznesc să plănuiască
Să ne readucă în străvechea robie!



(Refren)

Doar nu veți vrea ca străinele cohorte
Să facă legea în căminele noastre!
Doar nu veți îngădui ca oștile de lefegii
Să-i ucidă pe mândrii noștri luptători!
Să-i ucidă pe mândrii noștri luptători!
Dumnezeule mare! De mâini înlănțuite
Frunțile noastre sub jug s-ar pleca.
Despoți mârșavi ar deveni
Stăpâni ai destinelor noastre!

(Refren)
Tremurați, voi tirani, precum și voi, viclenii,
Disprețuiți de toți
Tremurați! intențiile voastre paricide
În cele din urmă-și vor primi răsplata!
În cele din urmă-și vor primi răsplata!
Toți sunt soldați, pentru a vă înfrunta.
Și de tinerii noștri eroi vor cădea
Pământul va zămisli alții
Gata să lupte împotriva voastră!

(Refren)

Francezi, ca războinici milostivi ce sunteți
Loviți sau vă-nfrânați loviturile!
Cruțați acele triste victime
Care silite-au fost să ridice arma asupra noastră!
Care silite-au fost să ridice arma asupra noastră!
Dar pentru acel despot însetat de sânge,
Dar pentru părtașii lui Bouillé,
Fiți toți ca tigrii care, fără milă,
Hăcuiesc sânul mumei lor!

(Refren)

Sfântă iubire de Patrie,
Mână-i și sprijină-i pe bravii noștri răzbunători.
Libertate, scumpă Libertate!
Luptă alături de apărătorii tăi!
Luptă alături de apărătorii tăi!
Fie ca sub drapelele noastre, victoria
Să vină în grabă la chemarea bărbătească,
Ca dușmanii tăi, în ceasul morții,
Să-ți vadă triumful, iar noi, a noastră glorie!

(Refren)

Vom păși pe calea vieții noastre
Când bătrânii noștri n-or mai fi,
Și pe acea cale le vom găsi pulberea
Și urma virtuților lor!
Și urma virtuților lor!
Mai bine să împărțim cu ei sicriul
Decât să le supraviețuim,
Vom avea sublima mândrie
De a-i răzbuna sau de a-i urma.

(Refren)


1792: Claude Joseph Rouget de Lisle, compozitorul La Marseillaise, o cântă pentru prima oară în casa lui Dietrich, primarul din Strasbourg
·  Artist: National Anthems
·  Cântec: French National Anthem - La Marseillaise

Édouard Debat-Ponsan - Un matin devant la porte du Louvre



ANIVERSAREA PICTORULUI EDOUARD DEBAT-PONSAN

* * *
cum este normal
într-o zi însorită
afară
bate un clopot
la fiecare minut.

toţi ştim
a mai murit cineva
pe scena pământului

(cav)


----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Édouard Debat-Ponsan
Titlul : Un matin devant la porte du Louvre
Titlul original: Un matin devant la porte du Louvre
Data :1889
Stilul:Academic
Mod de realizare:ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Édouard Debat-Ponsan ( Toulouse , 25 aprilie 1847 - Paris , 29 ianuarie 1913) a fost un pictor academic francez.