duminică, 25 iunie 2017

Nicolae Grigorescu - Femeie in iarba

Aş vrea, de in, să fiu o ie...

Aş vrea, de in, să fiu o ie,
Care pe trupu-ţi să se-mbie.
Buton de aur mă râvnesc,
La gâtul tău să mă lipesc.
M-aş vrea o apă-ameţitoare
Sau din granate o licoare
Din care-un strop măcar să cadă
Pe sânii tăi ca o zăpadă.


de Nahapet Kugeac


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nicolae Grigorescu - Femeie in iarba
Stilul: Impresionism
Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, județul Dâmbovița — d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.

Nicolae Grigorescu - Pescari la Grandville

ferestre deschise

joacă-te cu vântul acesta moale
în soarele amiezii
bronzată de albastru şi împliniri
privirea ei scrie poeme
având drept sursă marea,
virtute a întâmplării
gesturi pline de nerăbdare
nebănuite adevăruri.

(cav)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nicolae Grigorescu - Pescari la Grandville
Data: 1884
Stilul: Impresionism
Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, județul Dâmbovița — d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.

Nicolae Grigorescu - La mare

amintire

pe scena aurie
in faţa mării
trezesc în mine amintiri:
paşi pe nisip
miros de alge
pierderea de sine.
pe irisi
continuă să se desfăşoare
file de jurnal
scoase dintr-un joben
cu miros de pipă
şi nu regret nimic.


aştept sosirea pescăruşilor
şi ultima reprezentaţie a delfinilor.

(cav)


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Nicolae Grigorescu - La mare
Data: 1881
Stilul: Impresionism
Nicolae Grigorescu (n. 15 mai 1838, Pitaru, județul Dâmbovița — d. 21 iulie 1907, Câmpina) este primul dintre fondatorii picturii române moderne, urmat de Ion Andreescu și Ștefan Luchian. Nicolae Grigorescu a devenit un simbol pentru tinerele generații de artiști care, în primele decenii ale secolului al XX-lea, căutau să identifice și să aducă la lumină valorile spiritualității românești.
Una dintre cele mai mari iubiri ale lui Grigorescu a fost soprana Carlotta Leira, o voce foarte cunoscută la Paris şi pe care Grigorescu a cunoscut-o în timp ce studia la controversata Şcoală de la Barbizon. Frumuseţea răpitoare a artistei scenei lirice l-a acaparat imediat pe pictorul român şi a rugat-o să-i devină muză. Aşa a reuşit Grigorescu să realizeze cele mai frumoase tablouri în care reflectă feminitatea, precum „Interior de atelier ” sau „În grădină…”. Relaţia celor doi se concretizează în anul 1881 când, ajunşi pe la malul Mării Negre, în Constanţa, Grigorescu inserează imaginea Carlottei în veritabilele sale pânze „La mare” sau „Pe marginea oceanului”. Carlotta reuşeşte să devină o voce foarte cunoscută şi să cucerească celebrul, în acele timpuri Cazinou din Constanţa. Din păcate, frenezia iubirii dintre cei doi dispare, ea rămânând doar în tablouri.

sâmbătă, 24 iunie 2017

Robert Henri - Micuța dansatoare - aniversare


ANIVERSAREA PICTORULUI ROBERT HENRI

* * *

respirația ușoară
și umbra trupului tău de pe perete
readuc în sînge
incendii de neînchipuit

(cav)




-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Robert Henri
Titlul: Micuța dansatoare
Titlul original: The Little Dancer
Data : 1918
Stilul: Realism american
Mod de realizare: Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Robert Henri (25 iunie 1865 – 12 iulie 1929) a fost un pictor şi educator american, una din figurile cele mai notabile ale curentului artistic cunoscut sub numele de Şcoala Ashcan, conform originalului Ashcan School.Robert Henri s-a născut ca Robert Henry Cozad în Cincinnati, Ohio ca fiu al Theresei Gatewood Cozad din Malden, West Virginia al lui John Jackson Cozad, pasionat al jocurilor de noroc şi investitor în proprietăţi. Henri a avut un frate, Johnny, ambii fiind veri îndepărtaţi ai pictoriţei americane Mary Cassatt. În 1871, tatăl lui Henri a fondat localitatea Cozaddale în statul Ohio, pentru ca ulterior, în 1873, după ce familia s-a mutat în statul Nebraska, să fondeze o altă localitate, Cozad, Nebraska.Între anii 1915 şi 1927 Henri a fost unul dintre profesorii iubiţi şi influenţi ai “Ligii studentilor de artă din New York” (conform originalului, Art Students League of New York).

Jean Metzinger - Dancer in a café - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI JEAN METZINGER

* * *

în această cafenea
nici dansatorii
nici privitorii
nici gesturile lor
nu sunt reale


reală e numai singurătatea lor

(cav)


------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Jean Metzinger
Titlul: Dancer in a café
Titlul original: Dancer in a café
Data : 1912
Stilul: Cubism
Mod de realizare: Ulei pe pînză
Dimensiunea: 114.3 x 146.1 cm
Unde se gaseste: Albright-Knox Art Gallery, Buffalo, NY, US
Date despre pictor
Jean Metzinger (n. 24 iunie 1883, Nantes – d. 3 noiembrie 1956, Paris) a fost un pictor, teoretician, scriitor, critic de artă și poet francez. Lucrările sale dintre 1900 și 1904 par a purta influența neoimpresionismului unor Georges Seurat și Henri Edmond Cross. Între 1904 și 1907, a creat în stilurile divizionist și fauvist. Din 1908 a trecut la cubism, atât ca artist, cât și ca teoretician, devenind unul dintre gânditorii principali ai curentului. Jean Metzinger și Albert Gleizes au scris primul tratat major despre această direcție artistică, intitulat Du "Cubisme" (în română Despre cubism) în 1912. Metzinger a fost unul dintre membrii fondatori ai grupului artistic Section d'Or. Opere ale sale au fost prezentate de către regimul nazist în cadrul expoziției denigratoare Artă degenerată.