Vincent van Gogh - Domenii de grâu la Auvers sub cerul înnorat

Reminiscenţe

Ne uităm la nori

Şi spunem că seamănă cu-o turmă de oi.

Tresărim speriaţi când vedem lupul

În cartea de zoologie.

Alteori ne apucă un dor de munte

Atât de puternic, încât

Vedem cum începe să crească iarba grasă

Pe birouri.

Sunt gânduri care continuă să ne sosească

Pe vechea noastră adresă,

Pentru că fiecare dintre noi suntem

Ciobanul care şi-a pierdut oile

În subconştient.

de Marin Sorescu

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Vincent van Gogh - Domenii de grâu la Auvers sub cerul înnorat

Data: 1890; Auvers-sur-oise, Franța

Stilul: Post-Impresionism

Media: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 92 x 73 cm

Carnegie Museum of Art, Pittsburgh, Pennsylvania, USA

Vincent Willem van Gogh (pronunțat în neerlandeză [vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx], v. AFI, n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.

Marc Chagall - pasărea albastră

Concentrică

Astăzi trebuie să ai neapărat

Şi suflet,

Am nevoie pentru un studiu

Radiografic,

Aşa că ia-ţi de pe umeraş, îmbracă-l,

Aerul tău cel misterios,

Transcedental şi serafic.

Priveşte-mă cu gene foarte lungi

Şi fiecare geană să trezească în mine

O clapă,

Fă anotimpul atât de limpede-ncât

De pe coaja copacilor să sară corăbii,

Dovadă că totul se trage din apă.

Cheamă păsările să zboare aproape

Numai păsări alese,

De la ciocârlii în sus,

Să înalţe în jurul nostru o fântână de aripi,

Pe fundul căreia noi să ne credem izvoare

Fără apus.

de Marin Sorescu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Marc Chagall - pasărea albastră

Titlul original: L'oiseau bleu

Data: 1968; Saint-paul-de-vence, Franța

Stilul: Naïve Art (Primitivism)

Media: litografiere, hârtie

Dimensiunea: 43 x 56 cm

Marc Chagall (n. 7 iulie 1887, Vitebsk, Belarus - d. 28 martie 1985, Saint-Paul-de-Vence, Franța) a fost un pictor modern. Stilul său de pictură este considerat ca deosebit de original și poetic, sub influența fanteziei și al melancoliei, și strâns legat de cultura ebraică. Ea reprezintă o temă care revine permanent în creația sa, la fel ca și orașul provincial bielorus Vitebsk, în care artistul și-a petrecut copilăria.

Vincent van Gogh - Drum cu chiparoși

Simetrie

Mergeam asa,

Cand deodata in fata mea,

S-au desfacut doua drumuri :

Unul la dreapta,

Si altul la stanga,

Dupa toate regulile simetriei.

Am stat,

Am facut ochii mici,

Mi-am tuguiat buzele,

Am tusit,

Si-am luat-o pe cel din dreapta

(Exact cel care nu trebuia,

Dupa cum s-a dovedit dupa aceea).

Am mers pe el cum am mers,

De prisos sa mai dau amanunte.

Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua

Prapastii :

Una la dreapta

Alta la stanga.

M-am aruncat in cea din stanga,

Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant,

Gramada cu mine in cea din stanga,

Care, vai, nu era cea captusita cu puf!

Taras, m-am urnit mai departe.

M-am tarat ce m-am tarat,

Si deodata in fata mea

S-au deschis larg doua drumuri.

"V-arat eu voua !" - mi-am zis -

Si-am apucat-o tot pe cel din stanga,

In vrajmasie.

Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era

Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica.

Si la prima rascruce

M-am daruit cu toata fiinta

Celui din dreapta. Tot asa,

Celalalt trebuia acum, celalalt...

Acum merindea imi e pe sfarsite,

Toiagul din mana mi-a-mbatranit,

Nu mai dau din el muguri,

Sa stau la umbra lor

Cand m-apuca disperarea.

Ciolanele mi s-au tocit de pietre,

Scartaie si maraie impotriva-mi,

C-am tinut-o tot intr-o greseala...

Si iata in fata mea iar se casca

Doua ceruri :

Unul in dreapta.

Altul la stanga.

de Marin Sorescu

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Vincent van Gogh - Drum cu chiparoși

Data: 1890; Saint-rémy-de-provence, Franța

Stilul: Post-Impresionism

Media: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 73 x 92 cm

Rijksmuseum Kröller-Müller, Otterlo, Netherlands

Vincent Willem van Gogh (pronunțat în neerlandeză [vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx], v. AFI, n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.

Guy Rose - Fată în gradina Wickford, New England

Vara promisa

Te-as fi iubit cum n-ai mai fost,

Ca un soldat in plin razboi,

Dar uite, ploua fara rost

Iar intre noi.

Ca intr-o gara, nu stiu cum,

Cand unul vine si-altu-i dus,

Si ratacim pe acelasi drum

In sens opus.

Ne rasfoieste timpul, femeie,

Pe un peron vechi de gara,

Tu Iliada, eu Odisee,

Scrise demult, intr-o vara.

Te-as fi iubit ca un pandar

Iesit la drum in calea ta,

Dar zilnic trece si-n zadar

Altcineva.

Suntem si noi ca doua punti

Pe apa unui singur dor,

Dar despartiti de niste munti

Intamplator.

Ca un copil te-as fi iubit,

Ce fura mere din vecini,

Uitand ca totul e pazit

De-un gard cu spini.

Dar vara ce ne-a logodit

Cu brau de flori impurpurat,

Ori a plecat, ori n-a venit

Cu-adevarat.

de Dan Verona

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Guy Rose - Fată în gradina Wickford, New England

Stilul: Impresionism

Media: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 60.96 x 53.34 cm

Colecţie privată

Guy Orlando Rose (3 martie 1867 to 17 noiembrie 1925) a fost pictor impresionist American sfaristul sec.al of the XIX-lea, inceputul sec. al XX-lea. Guy Orlando Rose nascut its TP3 martie 1867 in San Gabriel, California

Edmund Charles Tarbell - Portret Elanor Hyde Phillips

Dragostea, destin străvechi

Iubita mea din toate câte-au fost

Şi câte vor mai fi de-acum sub soare

Te-am învăţat amarnic pe de rost

Tu cea dintâi şi ultima-ntâmplare

Eu nu ştiu dacă am avut noroc

Iubirea noastră-i fără de regie

Dar zilnic noi avem acelaşi loc

În trenul ce-a pornit spre veşnicie

Dragostea-i destin străvechi

Cu cireşe la urechi

Ne iubeşte dulce-amar

N-are vreme de cântar

Eu nu ştiu dacă-i bine sau e rău

Dar de-am trăi în veacuri separate

Aş cere să mă nasc în veacul tău

Căci fără tine viaţa nu se poate

Şi când visez în noapte uneori

Că te răpeşte o străină zare

Îţi jur pe toate sfintele ninsori

Pedeapsă ca aceasta nu-i mai mare

Iubita mea, cândva, într-adevăr

Într-un târziu neliniştit de vară

Vom fi ca două jumătăţi de măr

Uitate pe o bancă într-o gară

Şi chiar de-ar fi să vină cineva

Să le lipească simplu încă-o dată

Întregul măr din nou va lumina

Căci n-am trişat iubirea niciodată

de Dan Verona

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Edmund Charles Tarbell - Portret Elanor Hyde Phillips

Stilul: Impresionism

Media: Ulei pe pânză

Dimensiunea: 86.36 x 111.76 cm

Colecţie privată