Ecce homo
Eu sunt o-mperechere de straniu
Si comun,
De aiurari de clopot
Si framântari de clape -
În suflet port tristetea planetelor ce-apun,
Si-n cântece, tumultul caderilor de ape...
Eu sunt o cadentare de bine
Si de rau,
De glasuri razvratite
Si resemnari târzii -
În gesturi port sfidarea a tot ce-i Dumnezeu,
Si-n visuri, majestatea solarei agonii...
Eu sunt o-ncrucisare de harfe
Si trompete,
De lenese pavane
Si repezi farandole -
În lacrimi port minciuna tacutelor regrete,
Si-n râs, impertinenta sonorelor mandole.
Eu sunt o armonie de proza
Si de vers,
De crime
Si idile,
De arta
Si eres -
În craniu port Imensul, stapân pe Univers,
Si-n vers, vointa celui din urma Ne'nteles!...
de Ion Minulescu
--------------------------
Pictor: Mihaly Munkacsy
Titlul: Ecce Homo!
Titlul original: Ecce Homo!
Data: 1896
Stilul: Realism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Mihaly Munkacsy von Lieb (20 februarie 1844 - 1 mai 1900), pictor maghiar realist.
Unul dintre cei mai importanti artisti maghiari ai secolului XIX, Munkacsy a inceput sa picteze pe cand se gasea la Arad, unde lucra ca tamplar. Cu ajutorul unor colectionari a reusit sa studieze la academiile de arta din Viena, Munchen si Dusseldorf, terminand prima sa lucrare importanta, Celula Condamnatilor in 1872. Impreuna cu prietenul sau Laszlo Paal se muta la Paris, unde va ramane pentru tot restul vietii. A inceput sa lucreze intr-un stil realist din 1873, realizand in doar doi ani majoritatea lucrarilor sale importante. Se casatoreste in 1874 cu vaduva baronului de Marches, iar stilul sau se va schimba radical ulterior, pictorul realizand in special scene de salon si naturi statice, dar si numeroase peisaje.
In aceasta perioada se face simtita mai ales influenta lui Laszlo Paal. Munkacsy revine la un stil mai realist, pictand o serie de portrete, intre care cel al lui Franz Liszt, precum si mai multe scene religioase. Spre sfarsitul carierei realizeaza si doua compozitii monumentale : Cucerirea Ungara, pentru Casa Parlamentului si o fresca impresionanta, Apoteoza Renasterii, pentru tavanului Kunsthistorisches Museum din Viena.
