fă-mă să zbor
coborârea este în sus
urcușul în jos
și fără oglindă
așa e făcut copacul
de noi
ăștia nemuritori
de George Marius Nicoară
O VIITOARE FEMEIE
Viitoarea femeie să fi avut într-adevăr
ochi violeți?
Dar nici măcar nu-mi amintesc cu ce fir al Ariadnei despica
mămăliga în două.
Păr castaniu până-n călcâie, un surâs mai mult bănuit,
trimițând (o voi afla mai târziu) la tabloul
bătrânului da Vinci
înconjurată de dragoste și admirație.
Oricum, inima mea în gămălie de ac se prefăcea
când se-ntâmpla să trec pe lângă atelierul
având ca blazon un alambic de aramă,
din imediata apropiere a Farmaciei cu Trepte.
Ochi violeți.
Pe-atunci, o viitoare femeie.
de Ioan Flora
am făcut un playlist care să-mi aducă aminte de cum este să fii senzual, sexy, hot
în timpul carantinei şi ambiţiei de a rămâne „sănătos”.
mi-am dat seama că e mai bine să te prindă ploaia în oraş,
să te găsească crushul înzăpezită sau
chiar să nu mişti un deget toată ziua.
moartea duce mereu la o succesiune de examene picate pentru care mai apoi
trebuie să mergi la biserică şi să aprinzi o lumânare (cumpărată tot de la biserică).
dar hai să ne gândim la ceva mai puţin bizar;
la berea proaspăt-deschisă,
ori la taică-meu, străinul care mi-a uitat ziua de nume
(cu toate că avem acelaşi nume);
ion, ioana, ionel, ionela –
/ziduri fabricate la naştere/
apel dat din curtoazie,
nepreluat din indulgenţă şi/sau lipsă de timp.
hai să ne gândim la ce aş putea scrie atunci când mă simt singură,
la pisici şi câini, vânt, cruci sau oameni care se ameţesc de la primul fum tras,
la maică-mea care lucrează în străinătate, iar eu trebuie să-mi dau seama cum funcţionează
cuptorul şi maşina de spălat românească (care nu arată durata spălării nicăieri).
hai să ne gândim la numărul de rotaţii dorit, la compartimentele în care se toarnă
detergentul şi balsamul, dar fără să-mi aduc aminte de corturile din pături
făcute în mijlocul camerei, fără să-mi aduc aminte de zilele în care soba scotea mai mult fum
decât căldură şi fără să apăs pe butoane roşii,
care oricum se sting atunci când maşina începe să spele.
de Denisa Ștefan
"la
niște amărâte de boxe din living, David Crosby, Stephen Stills, Graham
Nash , se scremeau să cânte despre câtă apă a trecut pe sub pod și cât
timp am pierdut pe drum "
Apocalipsa de Stephen King
Semioticianului
Dacă limba arde
intrìgă
amuză
conspiră
dacă limba vatămă
eu cu mintea mea
– raportându-te la alţii piere evlavia –
în continuă aşteptare
(verde-trestii,
roşu-semafor)
nu mai am ce s-adaug.
de Franco FALASCA
