***
în labirintul meu
nu se plânge
se merge înainte
în vârful unui fag
o cioară croncăne
îi zâmbesc încurajator
aov
în toamna lui 2023
et privește pământul
de pe o navă spațială
o lacrimă de sirenă umple marea lui ulise
furnicile lui werber urcă pe vârful negoiu
kafka scrie o poezie fără titlu unei doamne dadaiste
john iubește
tăcerea armatei de teracotă
în oraș este foarte respectat
aov
norii de octombrie plutesc pe un cer albastru
noaptea a venit încet
pe cer nori de octombrie
temperatura a ajuns la optsprezece grade
orașul se odihnește
mașinile și motoretele sunt în repaus
pe strada victoriei
sub un tei
așteaptă un câine
speră că octombrie
va veni cu ploi fericite
”gânditorul erei atomice”
stă culcat în fața mea
gol
fără sens
un țânțar mă ciupește de nas
pe banca de la colțul parcului
doi tineri îndrăgostiți se îmbrățișează
orion este în culmea fericiri
chiparoși dorm
muntele respiră
un plop scârțâie în vânt
luna își continuă tăcerea
ghiveciul de pe pervaz
este plin de mucuri
cu gura căscată
ascult
”natural born love machine”
[coco montoya]
aov
serenadă
apusul soarelui
tocmai acum un liliac sălbatic
zboară deasupra capului meu
îmi fac griji
pentru deborah și alice
fereastra este deschisă
alice
se transformă
într-o furnică
aov
ora 7:25 pm
îmi scot o bere heineken nefiltrată din frigider
îmi deschid pe youtube
bing crosby & dinah shore
”war bonds”
și încep să cânt
patrocle
face tâmpenii
în fața blocului
doamna godot
seamănă mai mult cu penelopa
este timidă
frumoasă
și are multe damblale
aov
