scena unei parodi
preferata mea
montserrat casas
spunea că ramon
era un lup singuratic
aov
***
în timp ce pluteam prin aerul nopții
fredonam
"don't come lookin'"
[jackson dean]
aov
la amurg întreaga casă era mov
la mansardă
trei pictori și eu
stăteam în jurul unei mese
și ascultam
"heartfirst"
[kelsea ballerini]
van gogh mirosea a grâu
aov
înainte de înmormântarea lui pele
mama
elisabeth
și eu
ascultam
"cakewalk"
[louis moreau gottschalk]
aov
2002
"Nu mă gândesc la Moarte, dar Moartea se gândește la mine.
Se lasă pe spate în scaun, își freacă mâinile,
Îi mângâie barba și spune: „Mă gândesc la Strand, mă gândesc
că într-una din zilele astea voi fi afară, balansându-mi coasa
Sau ținând clepsidra în sus. la lună, iar Strand va apărea
în jachetă și cravată și împreună sub
copacii fără frunze ai bulevardelor ne vom plimba în orașul sufletelor. Iar când
vom ajunge în Piața Mare, cu conacele ei de marmură, mulțimea
care așteptase acolo ne va primi cu strigăte delirante,
iar lacrimile lor, transformate în tare și reci ca sticla de a fi fost
ținută în spate atât de mult, vor cădea și vor bubui pietrele de dedesubt.
O să fie curând. Să fie curând.”
de Mark Strand
„Dumnezeu are milă de copiii de grădiniță”
"Dumnezeu are milă de copiii de grădiniță.
Îi este mai puțină milă de școlari
Și de adulți nu îi este deloc milă,
îi lasă în pace
și uneori trebuie să se târască în patru picioare
în nisipul aprins
pentru a ajunge la stația de prim ajutor plină
de sânge.
Dar poate că va veghea asupra iubiților adevărați
și va avea milă de ei și îi va adăposti
ca un copac peste bătrânul care
doarme pe o bancă publică.
Poate că și noi le vom dărui
ultimele monede rare de caritate
pe care Mama ni le-a înmânat, pentru
ca fericirea lor să ne apere
acum și în alte zile."
de Yehuda Amichai
"Nu am fost un frumos al teatrului"
"N-am întârziat niciodată şi n-am obosit niciodată. Am ajuns primul la teatru şi am plecat întotdeauna ultimul."
"Fiecare avem mosorul nostru. Când spune: s-a terminat aţa, ne prezentăm la raport."
"Mama iubea foarte mult teatrul şi opereta şi mă lua cu ea. Tata era mai mult cu fotbalul şi mergeam şi pe stadion şi la teatru. Eram cel mai câştigat... Apoi, am făcut şi multă figuraţie la Teatrul Armatei, înainte de a da la Institut. Deci, prinsesem deja gustul scenei."
"Toată viaţa m-am temut de singurătate. Şi am avut parte de ea multă vreme... Asta-i viaţa! Cum o depăşeşti? E atât de simplu, ca şi cum te-ai apuca de fumat. N-ai ce face. Şi dacă te dai cu capul de pereţi ce faci? Te doare şi iese sânge. Câteodată e plăcut să mai stai şi singur."
[citate de Mitică Popescu]
Actorul Mitică Popescu a încetat din viaţă marți, 3 ianuarie, la 86 de ani.
Mitică Popescu ( 2 decembrie 1936 - 3 ianuarie 2023)
Fred White ( 13 ianuarie 1955 - 1 ianuarie 2023)
"For a while, to love was all we could do
We were young and we knew, and our eyes were alive
Deep inside we knew our love was true
For a while we paid no mind to the past
We knew love would last
Every night somethin' right
Would invite us to begin the dance
Somethin' happened along the way
What used to be happy was sad
Somethin' happened along the way
And yesterday was all we had"
A murit Fred White, toboșarul trupei Earth, Wind & Fire, una dintre primele formaţii care au eliminat tabuurile rasiale
o tăcere picturală
în timp ce ascult
"sonata kreutzer"
mă gândesc la pictorii care au încetat să picteze
aov
***
hiroaki takahashi
pare să întruchipeze
poarta roșie la hongo
aov
***
feodor dostoyevsky
îmbrăcat în halat
stă la biroul lui
și citește
"idiotul"
aov
la nevidebla ekzistas dimineața este o cafea fierbinte un buchet de dalii o conversație cu deborah un zâmbet nimeni nu percepe taxe pentru e...
