miercuri, 29 martie 2017

Dante Gabriel Rossetti - Domnisoara fericita - Corbul


CORBUL

. . .

În perdele învinse roşul veşted de mătase
Cu-o foşnire de nelinişti, ca-ntr-un spasm chinuitor;
Şi-mi spuneam, să nu mai geamă inima zvîcnind de teamă:
,,E vreun om care mă cheamă, vrînd să afle-un ajutor
Rătăcit prin frig şi noapte vrea să ceară-un ajutor
Nu-i decît un trecător."

Astfel liniştindu-mi gîndul şi de spaime dezlegîndu-l
,,Domnule am spus sau doamnă, cer iertare, vă implor;
Podidit de oboseală eu dormeam, fără-ndoială,
Şi-aţi bătut prea cu sfială, prea sfios, prea temător;
Am crezut că-i doar părere!" Şi-am deschis, netemător,
Beznă, nici un trecător.

 . .

de Edgar Allan Poe.
---------------------------------------------------------------
Domnisoara fericita –(1875) Dante Gabriel Rossetti
Domnisoara fericita constituie o dezvoltare a poeziei lui Rossetti in care vorbeste despre “ domnisoara aleasa in cer”, patrunsa de dorul iubitului ramas pe Pamant. Se sprijina de balustrada balconului cerului:
“ Se apleaca in afara, neinfricata
Departe de vraja ce o-nconjoara
Pana ce sanii ei
Incalzesc parapetul de care se sprijinise”
Compozitia tabloului aminteste de un altar gotic.
In partea de jos, iubitul ramas pe Pamant sta culcat pe spate si priveste in sus, spre cer.
Rossetti s-a inspirit din poemul “Corbul” al poetului American Edgar Allan Poe.
----------------------------------------------------------------------------------------


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Dante Gabriel Rossetti
Titlul: Domnisoara fericita
Titlul original:
Data: 1875 - 1878
Stilul:Romanticism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 174 x 84 cm
Unde se gaseste: Fogg Museum (Harvard Art Museums), Cambridge, MA, US
Date despre pictor:

Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.
Împreună cu John Everett Millais şi William Holman Hunt participă la înfinţarea cercului prerafaelit, refuzând reproducerea mecanică a operelor manieriştilor care i-au succedat lui Rafael şi Michelangelo. Expune primele sale tablouri în 1849 la expoziţia londoneză „Free Exhibition”. Critica îi este la început favorabilă. Întreprinde împreună cu Hunt o călătorie în Franţa şi Belgia. Vizitează Louvre-ul şi admiră lucrările lui Giorgione, Leonardo da Vinci şi Tiziano. În Franţa îl descoperă pe Ingres. În Belgia îi stârnesc admiraţia Van Eyck şi Memling.După întoarcerea la Londra, Rossetti o întâlneşte pe Elisabeth Siddal, care îi devine model şi pe care după zece ani o ia de soţie. Tablourile realizate în 1950 sunt atacate cu înverşunare de critici, de aceea Rossetti se hotărăşte să nu mai expună. Timp de aproape zece ani, execută desene şi tablouri mai mici, inspirate din operele lui Dante, Shakespeare şi „Legenda Regelui Arthur”. Pictorul îşi vinde lucrările prietenilor săi, în primul rând lui John Ruskin, care îi devine prieten şi protector.
Către anul 1860, Rossetti este singurul care continuă să susţină idealurile mişcării prerafaelite. În 1855 începe să predea la Working Men’s College, frecventat şi de Edward Burne-Jones. În 1859 se întoarce la pictura în ulei şi execută o serie de portrete de femei, portrete care devin sinonime ale stilului prerafaelit.
La 2 mai 1861, Elisabeth naşte un copil mort, iar în februarie 1862 moare şi ea, după ce luase o doză prea puternică de laudanum. În amintirea ei Rossetti pictează tabloul Beata Beatrix (1863). În acelaşi an, artistul pleacă la Paris pentru a vizita marea expoziţie retrospectivă a lui Delacroix. Acolo se întâlneşte cu Édouard Manet.
Din acest moment Rossetti ia parte la numeroase expoziţii, dar înce pe să sufere de ochi. În iunie 1972, afectat de o stare depresivă, Rossetti încearcă să se sinucidă. În decembrie 1881 paralizează parţial în urma unui atac cerebral. Moare la 9 aprilie 1882.

marți, 28 martie 2017

Knud Andreassen Baade - aniversare - The Athenaeum - Shipwrec

ANIVERSAREA PICTORULUI NORVEGIAN KNUD BAADE

Vaporul

Pe o mare înspumată
Un vapor naviga...
Iar pe acel vapoooor
Coana Chiriţa striga...


Vai, vai, vai ci durere.
Ioti-te, bre, vaporu' cum chere
Şi marinarii cum moari
Moari şi dă din chişioari...

Opreşte Nae vaporu'
Opreşte, cî mă scufund... (pâr, pâr, pâr...)
Un val ni-atinji chişioru'
Şî-ni traji galoşu' la fund (pâr, pâr, pâr...)

Vai, vai, vai ci durere.
Ioti-te, bre, vaporu' cum chere
Şi marinarii cum moari
Moari şi dă din chişioari...

Căpitanul Roberto
Şî cu-ai săi marinaaari...
S-au închis în cabinăăăă
Şî zghiară ca nişti măgari...

Vai, vai, vai ci durere.
Ioti-te, bre, vaporu' cum chere
Şi marinarii cum moari
Moari şi dă din chişioari...

de Ion Spanu.
şi din Titanic Vals (1964).


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Knud Andreassen Baade
Titlul: The Athenaeum - Shipwrec
Titlul original: The Athenaeum - Shipwrec
Data: 1838; Norvegia
Stilul:Romanticism
Mod de realizare: ulei
Dimensiunea: 63 x 43 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Knud Baade (28 martie 1808 - 24 noiembrie 1879 ) a fost un pictor norvegian de portrete și peisaje. El a fost cunoscut mai ales pentru picturile sale la lumina lunii, care sunt caracterizate prin contraste puternice și dramatice între lumină și umbră. Specialist în peisaje marine

Cuno Amiet - aniversare - Grădină cu flori

ANIVERSAREA PICTORULUI ELVEŢIAN CUNO AMIET

flori

ziua se îndepărtează
un gând misterios umblă
în grădina cu flori.
floarea-soarelui urmăreşte soarele
şi umbre albastre lăsate de pomi.
trandafiri, lalele, coprine făcute buchet
stau în braţele florăresei
şi şoşotesc despre romanţele de la căderea nopţii.


o stropitoare nevinovată priveşte
de pe tersasă la jocul tăcut al culorilor.

(cav)


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Cuno Amiet
Titlul: Grădină cu flori
Titlul original:Blumengarten
Data: 1936
Stilul: Post-impresionism
Mod de realizare: ulei pe lemn
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Cuno Amiet (28.03.1868 -06,07. 1961) a fost un pictor , grafician, artist grafic și sculptor elveţian. A fost un pionier al artei moderne în Elveția.
Amiet a creat 4.000 de picturi, dintre care 1.000 sunt auto-portrete.
În timp ce Amiet a preluat teme de expresionism , lucrările sale păstrează un sentiment de armonie de culoare întemeiată în tradiția franceză.

Vincent van Gogh- Irisi

OUL CU IRIS


Fiecare vorba calda, sub ea
cloceste un ou al vorbirilor noastre
Vii verbe, o, voi,
cu frunze verzi-albe-albastre.
Oul deschide deodata o pleoapa:
sub iris se aude batind
pliscul nenascutei pasari, copilaresti
numai in ea insasi zburind.
Sar cojile!
La inceput
privirea da din aripi in unda
despartita in delta pe care o face
cind se varsa in ora, secunda.
Apoi, ah, apoi nici macar
nu mai e pasare in izbucnire
ci se duce subtiindu-se, alungindu-se,
sira a spinarii de frunza; - privire.


de Nichita Stanescu
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Vincent van Gogh- Irisi -1889. Aceasta pictura a ajuns sa fie considerata una dintre cele mai apreciate capodopere ale pictorului. Albastrul profund al mugurilor de iris cu un desen delicat contrasteaza putenic cu verdele indraznet al frunzelor in forma de lama. Rosul cald al solului ancoreaza si mai puternic plantele in partea de jos a panzei iar verdele deschis al pajistei inflorite sustine florile din spate. In contrast cu aceste culori se afla o floare de iris, in stanga, mare alba, larg deschisa. In dreapta, in spate se afla un iris albastru pal, ca un ecou al primului. Astazi, in cazul in care s-ar pune in vanzare, ar valora mult mai mult de 49 millioane de dolari, suma la care a fost vanduta in 1987.
Vincent van Gogh
Preţ: 53,9 milioane $
Ănul vânzării: 1987
Sotheby's
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Pictor: Vincent Willem van Gogh
Titlul: Irişi
Titlul original:
Data: 1889
Stilul:Post-impresionist
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 71 x 93 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Vincent Willem van Gogh (pronunţat în neerlandeză [vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx], v. AFI, n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franţa) a fost un pictor olandez post-impresionist ale cărui lucrări au avut o influenţă profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii şi impactul emoţional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.
Van Gogh şi-a petrecut copilăria la Haga, după care a plecat în Anglia. Acolo a vrut să devină pastor, la fel ca tatăl său, şi, din 1879, a lucrat ca misionar într-o regiune minieră din Belgia. În acest timp a început să schiţeze oameni din comunitatea locală şi, în 1885, a pictat prima sa operă de succes, Mâncătorii de cartofi. Paleta lui de atunci conţinea tonuri închise. În martie 1886 artistul s-a mutat la Paris şi acolo i-a descoperit pe impresioniştii francezi. A ajuns la Arles unde a colaborat cu pictorul Paul Gauguin. Din cauza nebuniei van Gogh l-a atacat pe Gauguin cu briciul. Gauguin a reuşit să fugă, iar van Gogh şi-a tăiat în acces urechea. S-a internat la spitalul din Saint-Rémy-de-Provence. Pentru că nu era sigur de vindecare, Theo, fratele său, l-a trimis la doctorul Gachet în oraşul Auvers-sur-Oise. La 27 iulie van Gogh a ieşit din cameră să picteze pe câmp. Acolo s-a împuşcat în piept cu pistolul şi a murit peste 2 zile.
Van Gogh a realizat peste 2.000 de opere de artă, în jur de 900 de picturi şi 1.100 de desene şi schiţe . Astăzi multe dintre operele sale, inclusiv numeroasele lui portrete, peisaje şi picturi cu floarea-soarelui, se numără printre cele mai cunoscute şi cele mai scumpe din lume. Fiind puţin apreciat în timpul vieţii, faima sa a crescut în anii de după moarte[9]. Astăzi el este în general considerat ca fiind unul dintre cei mai importanţi pictori din istorie.

John Everett Millais - Ophelia



***

"O salcie se-apleaca peste rau
Ce ii reflecta coroana cenusie
Acolo duse ea ghirlanda-i smintita
De urzici, lamaita si flori de hrean…"

Shakespeare – HAMLET

------------------------------------------------------------------------------------------------------------
John Everett Millais – Ofelia (1852)
Sursa de inspiratie a servit drama Hamlet – Shakespeare.
Pentru a spori tristetea, Millais isi aseaza personajul intr-o compozitie exuberanta, plina de plante colorate. Sau pictat trandafiri, flori de nu-ma-uita
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------


 -----------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: John Everett Millais
Titlul: Ofelia
Titlul original: Ophelia
Data: c. 1852
Stilul: Romantic
Mod de realizare: ulei pe lemn
Dimensiunea: 112 x 76 cm
Unde se gaseste: Tate Modern, London, UK

Date despre pictor:
Sir John Everett Millais, Primul Baronet, PRA (8 iunie 1829 – 13 august 1896) a fost un pictor englez pre-rafaelit si ilustrator de carti. Millais s-a nascut in Southampton in 1829, intro famlie instarita din Jersey. Talentul lui artistic i-a adus un loc la Royal Academy la o varsta fara precedent, 11 ani. Student fiind i-a cunoscut pe William Holman Hunt si Dante Gabriel Rossetti cu care a fondat Fratia Pre-Rafaelita (cunoscuta ca ‘PRB’) in septembrie 1848, in casa familiei sale de pe Gower Street, Bedford Square. Lucrarea lui Millais, „Christ In The House Of His Parents” (1850) a starnit multe controverse datorita portretului realistic al clasei municitoare, Familia Sfanta care lucra intrun atelier de tamplarie. Si lucrarile ulterioare au starnit controverse, insa nu atat de puternice. Millais a avut un succes popular cu „A Huguenot” (1852), care descrie un cuplu tanar pe cale de a fi despartit din cauza conflictelor religioase. Primele sale tablouri au fost realizate cu foarte mare atentie la detalii, demonstrand o munca laborioasa si indelungata, concentrat pe frumusetea si complexitatea naturii. In picturi ca de exemplu, Ophelia (1852) Millais a creat zone picturale dense si elaborate bazate pe integrarea elementelor din natura. Aceasta abordare a fost descrisa ca un fel de eco-sistem pictural. Acest stil a fost promovat de criticul John Ruskin, care le-a luat apararea pre-rafaelitilor fata de criticii lor.Prietenia lui Millais cu Ruskin l-a introdus la sotia lui Ruskin, Effie, care i-a pozat curand pentru lucrarea „The Order of Release”. Millais si Effie s-au indragostit unul de celalalt. Desi era casatorita cu Ruskin de cativa ani, Effie era inca virgina. Parintii ei au realizat ca ceva nu e in regula, iar ea a cerut anularea casatoriei.
In 1856, dupa ce casatoria ei cu Ruskin a fost anulata, Effie si John Millais s-au casatorit. Cei doi au avut opt copii. Dupa casatorie, Millais a inceput sa picteze intrun stil mai larg, ceea ce a fost considerat de catre Ruskin ca fiind o catastrofa. S-a argumentat ca acest stil s-a datorat nevoii lui Millais de a-si mari veniturile pentru a-si putea intretine familia numeroasa. Unii critici ca William Morris l-au acuzat ca vinde mult pentru a castiga popularitate si bogatie.Admiratorii lui, in contrast, au subliniat legaturile artistului cu Whistler si Albert Moore, precum si influenta asupra lui John Singer Sargent. Insusi Millais a argumentat ca devenind mai indraznet ca artist, putea sa picteze cu mai mult curaj, indrazneala. In articolul sau „Thoughts on our art of Today” (1888) ii recomanda pe Velázquez si Rembrandt ca modele de urmat pentru artisti.
Millias a fost ales membru asociat al Royal Academy of Arts in 1853, apoi a fost ales membru deplin in academie, unde a fost un proeminent si activ participant. I s-a acordat titlul de baronet in 1885, primul artist onorat cu un titlu ereditar. Dupa moartea lui Frederic Leighton in 1896, Millais a fost ales presedinte al Royal Academy, insa a murit in acelasi an de cancer la gat. A fost inmormantat in catedrala St Paul.