primavara
pe uliţa muzeului satului
unde “Lume ce gândea în basme şi vorbea în poezii”
au inflorit merii.
un cint frumos pus pe pinza
unde semnele incoltesc
destinele cresc.
(cav)
----------------------------------------------------------------------------------------
“Lume ce gândea în basme şi vorbea în poezii” - Venere şi Madonă - Mihai Eminescu
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Dana Nechita
Titlul: Primavara , la Muzeul Satului
Titlul original: Primavara , la Muzeul Satului
Data: aprilie 2017
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 45 x 55 cm
Aici este Labirintul în care stau de vorbă cu pictorii. Paznicul muzeului îmi este prieten. Mă uimește chiar și prezența mea de aici. Sunt visătorul din "Imagine" și prieten cu Van Gogh. Ceasul cu cuc de la tata măsoară încă secundele.
miercuri, 5 aprilie 2017
Willard Leroy Metcalf - Cornish Hills - Peisaj la Iara de Vasile Copilu-Cheatră
ANIVERSAREA POETULUI VASILE COPILU-CHEATRA
Peisaj la Iara
"De unde a izbutit Dumnezeu să adune
În aceste culori atâta minune?
Poate-a pus urechea pe inima ierenilor şi le-a furat
Mătăniile încărcate de taine, la care nu s-a mai umblat.
Ori poate mai de mult, atunci
Când nu erau pe pământ fâneţe şi lunci,
I-o fi fost urât şi lui acolo sus în cer
Şi-a cobărât pe pământ, la Iara, în ţundră de oier,
Aducând cu el cele mai frumoase comori,
Pe care le-a însufleţit în ape şi flori
Şi le-a risipit, ca un copil, din hotar în hotar,
Pe Dealul Cireşilor, La nuci, ori le-a lăsat în dar
Pestealmaş, La Furci, în Rogină sau Hodiniş,
Să culeagă pruncii, primăvara, lobodă şi măcriş,
Sau poate că a comandat unor heruvimi
Numai flori de tămâie şi lumini,
Altfel nu s-ar putea să fie la un loc
Atâta frumuseţe, care arde mai dulce ca un foc.
Dar de ce mă-ntreb atâta, de unde să ştiu eu,
Ce ascunde el sub ţundra largă ca un antereu?
E destul c-a fost darnic şi prea bun cu noi;
Priviţi numai atenţi, când înfloreşte o dâlmă de trifoi,
Nu sunt culor acolo, în bilele plăpânde,
Să sature-o stupină cu-albinele flămânde?
N-a presărat cu iarbă Groapa Papii,
Să crească-n Şes ştiuleţii de porumb cât napii?
Şi-a mai vărsat dintr-o doniţă de vopsele
Toate culorile pe Dealul surducanilor şi Fântânele,
Încât, când priveşti peste hotar, străluceşte
O ploaie de curcubee peste Iara şi creşte.
Se pare că-n fiecare arin, gorun sau fag,
S-ascunde un proverb, o parabolă, un mag
Şi-atâta frumuseţe sub chip de pasăre vie,
Încât toată Iara e un munte de lumini sau bob de veşnicie."
de Vasile Copilu-Cheatră
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Willard Leroy Metcalf
Titlul: Cornish Hills
Titlul original: Cornish Hills
Data: 1911
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 101.6 x 152.4 cm
Unde se gaseste: Colectie privata
Date despre pictor:
Willard Leroy Metcalf (1 iulie 1858 – 9 martie 1925) a fost un pictor american. Nascut la Lowell, Massachusetts, a fost elev la Massachusetts Normal Art School, School of the Museum of Fine Arts, Boston si la Académie Julian, Paris. Dupa ce a pictat figuri si ilustratii, a devenit un proeminent pictor peisagist. A facut parte din grupul Ten American Painters care in 1897 s-au desprins din Society of American Artists. Cativa ani a fost instructor la Womans Art School, Cooper Union, New York si in Art Students League, New York. In 1893 a devenit membru al American Water Color Society, New York. In general asociat Impresionismului american, el este cunoscut si pentru peisajele din New England si pentru implicarea in colonia artistilor de la Old Lyme, Connecticut. Nascut intro familie din clasa muncitoare, Metcalf a inceput sa picteze in 1874. In 1876 si-a deschis un studio in Boston si a primit o bursa la scoala Boston Museum, unde a studiat pana in 1878. In 1882 a expus la J. Eastman Chase Gallery din Boston, iar din vanzarile tablourilor si-a finantat o calatorie de studii in strainatate. Metcalf a plecat in Europa in septembrie 1883 si nu s-a reintors in Statele Unite pana la sfarsitul anului 1888. In acel timp a calatorit si a pictat, studiind mai intai in Paris cu Gustave Boulanger si Jules-Joseph Lefebvre, apoi a plecat in Anglia si la Pont-Aven, Brittany.
Peisaj la Iara
"De unde a izbutit Dumnezeu să adune
În aceste culori atâta minune?
Poate-a pus urechea pe inima ierenilor şi le-a furat
Mătăniile încărcate de taine, la care nu s-a mai umblat.
Ori poate mai de mult, atunci
Când nu erau pe pământ fâneţe şi lunci,
I-o fi fost urât şi lui acolo sus în cer
Şi-a cobărât pe pământ, la Iara, în ţundră de oier,
Aducând cu el cele mai frumoase comori,
Pe care le-a însufleţit în ape şi flori
Şi le-a risipit, ca un copil, din hotar în hotar,
Pe Dealul Cireşilor, La nuci, ori le-a lăsat în dar
Pestealmaş, La Furci, în Rogină sau Hodiniş,
Să culeagă pruncii, primăvara, lobodă şi măcriş,
Sau poate că a comandat unor heruvimi
Numai flori de tămâie şi lumini,
Altfel nu s-ar putea să fie la un loc
Atâta frumuseţe, care arde mai dulce ca un foc.
Dar de ce mă-ntreb atâta, de unde să ştiu eu,
Ce ascunde el sub ţundra largă ca un antereu?
E destul c-a fost darnic şi prea bun cu noi;
Priviţi numai atenţi, când înfloreşte o dâlmă de trifoi,
Nu sunt culor acolo, în bilele plăpânde,
Să sature-o stupină cu-albinele flămânde?
N-a presărat cu iarbă Groapa Papii,
Să crească-n Şes ştiuleţii de porumb cât napii?
Şi-a mai vărsat dintr-o doniţă de vopsele
Toate culorile pe Dealul surducanilor şi Fântânele,
Încât, când priveşti peste hotar, străluceşte
O ploaie de curcubee peste Iara şi creşte.
Se pare că-n fiecare arin, gorun sau fag,
S-ascunde un proverb, o parabolă, un mag
Şi-atâta frumuseţe sub chip de pasăre vie,
Încât toată Iara e un munte de lumini sau bob de veşnicie."
de Vasile Copilu-Cheatră
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Willard Leroy Metcalf
Titlul: Cornish Hills
Titlul original: Cornish Hills
Data: 1911
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 101.6 x 152.4 cm
Unde se gaseste: Colectie privata
Date despre pictor:
Willard Leroy Metcalf (1 iulie 1858 – 9 martie 1925) a fost un pictor american. Nascut la Lowell, Massachusetts, a fost elev la Massachusetts Normal Art School, School of the Museum of Fine Arts, Boston si la Académie Julian, Paris. Dupa ce a pictat figuri si ilustratii, a devenit un proeminent pictor peisagist. A facut parte din grupul Ten American Painters care in 1897 s-au desprins din Society of American Artists. Cativa ani a fost instructor la Womans Art School, Cooper Union, New York si in Art Students League, New York. In 1893 a devenit membru al American Water Color Society, New York. In general asociat Impresionismului american, el este cunoscut si pentru peisajele din New England si pentru implicarea in colonia artistilor de la Old Lyme, Connecticut. Nascut intro familie din clasa muncitoare, Metcalf a inceput sa picteze in 1874. In 1876 si-a deschis un studio in Boston si a primit o bursa la scoala Boston Museum, unde a studiat pana in 1878. In 1882 a expus la J. Eastman Chase Gallery din Boston, iar din vanzarile tablourilor si-a finantat o calatorie de studii in strainatate. Metcalf a plecat in Europa in septembrie 1883 si nu s-a reintors in Statele Unite pana la sfarsitul anului 1888. In acel timp a calatorit si a pictat, studiind mai intai in Paris cu Gustave Boulanger si Jules-Joseph Lefebvre, apoi a plecat in Anglia si la Pont-Aven, Brittany.
Jean-Honoré Fragonard - aniversare - Marie Madeleine Guimard
ANIVERSAREA PICTORULUI JEAN-HONORE FRAGONARD PE VERSURI DE VASILE COPILU-CHEATRA
Poem pentru Iulia
Fată din ţara voievozilor şi padina oierului
Ţi-au căzut pe umeri grădinile cerului
Şi ai crescut, subţire ca un crin,
Din fluier de salcă sau poate de arin,
Ca o doină plină de culoare
În care fiecare vers se tânguie şi moare.
Pe fila de mătase-a inimii fu scris
Cu păsări mari, din flautul deschis
Să-ţi fie trilul pur şi fără de hotar,
Cu sunetul de miere şi timbrul de cleşter,
Iar glasul tău cu frăgezimi de vis
Să-mi rămână-n minte pe vecie-nchis.
de Vasile Copilu-Cheatră
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jean-Honoré Fragonard
Titlul: Marie Madeleine Guimard
Titlul original: Marie Madeleine Guimard
Data: c.1769
Stilul: Rococo
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 81.5 x 65 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Jean-Honoré Fragonard (5 aprilie 1732, Grasse – 22 august 1806, Paris) a fost un pictor francez, reprezentant al stilului rococo din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Totuşi, deoarece a creat în toate stilurile epocii, nu poate fi perfect încadrat într-un anumit curent. Fragonard a fost un pictor al scenelor de dragoste subtile şi frivole în genul „fêtes galantes”, abordând teme îndrăzneţe, care nu dăunează totuşi înţelegerii caracterului inovator al creaţiei artistului. Când pictează portrete, impresionează prin îndemânarea extraordinară, iar tablourile sale cu teme istorice uimesc pe reprezentanţii neoclasicismului academic.
Poem pentru Iulia
Fată din ţara voievozilor şi padina oierului
Ţi-au căzut pe umeri grădinile cerului
Şi ai crescut, subţire ca un crin,
Din fluier de salcă sau poate de arin,
Ca o doină plină de culoare
În care fiecare vers se tânguie şi moare.
Pe fila de mătase-a inimii fu scris
Cu păsări mari, din flautul deschis
Să-ţi fie trilul pur şi fără de hotar,
Cu sunetul de miere şi timbrul de cleşter,
Iar glasul tău cu frăgezimi de vis
Să-mi rămână-n minte pe vecie-nchis.
de Vasile Copilu-Cheatră
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jean-Honoré Fragonard
Titlul: Marie Madeleine Guimard
Titlul original: Marie Madeleine Guimard
Data: c.1769
Stilul: Rococo
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea: 81.5 x 65 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Jean-Honoré Fragonard (5 aprilie 1732, Grasse – 22 august 1806, Paris) a fost un pictor francez, reprezentant al stilului rococo din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea. Totuşi, deoarece a creat în toate stilurile epocii, nu poate fi perfect încadrat într-un anumit curent. Fragonard a fost un pictor al scenelor de dragoste subtile şi frivole în genul „fêtes galantes”, abordând teme îndrăzneţe, care nu dăunează totuşi înţelegerii caracterului inovator al creaţiei artistului. Când pictează portrete, impresionează prin îndemânarea extraordinară, iar tablourile sale cu teme istorice uimesc pe reprezentanţii neoclasicismului academic.
Gustav Jean Jacquet - aniversare - Femeie cu bereta - Neda Ukraden - Zora je
ANIVERSAREA PICTORULUI GUSTAVE JEAN JACQUET
Zori de zi
In zori de zi
Lacrima din ochi a picat
In zori de zi , tu nu esti
Ma auzi , nu pot fara tine
Te visez, te visez
Totul inca , totul inca
Totul inca imi aminteste de tine
Numai cantecul meu se aude
Dar tu nu esti
In zori de zi
Lacrima din ochi a picat
In zori de zi , tu nu esti
Ma auzi, nu pot fara tine
Te visez , te visez
Totul inca , imi aminteste de tine
Numai cantecul meu se aude
Dar tu nu esti
In zori de zi , tu nu esti
Numai tristetea ma mangaie
In zori de zi
Lacrima din ochi a picat
Versuri Neda Ukraden - Zora je
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Gustav Jean Jacquet
Titlul: Femeie cu bereta
Titlul original:
Data: c. 1890
Stilul: Rococo
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Gustave Jean Jacquet (1846-1909) Gustave Jacquet, a fost un pictor francez portretist si de compozitie, student a lui William-Adolphe Bouguereau.A debutat la Salon in 1865 cu lucrarea intitulata „La Riverie”, pictata in stilul profesorului sau.Ulterior, Jacquet a abandonat stilul lui Bougereau si a inceput sa picteze scene de sec. XVI, XVII si XVIII.Tot in acea perioada si-a concentrat atentia asupra portretisticii, reprezentandu-si personajele in costume din sec. al XVI-lea.In 1875, Jacquet a castigat medalia pentru opera sa, iar in 1879 a fost decorat cu Legiunea de Onoare.
Zori de zi
In zori de zi
Lacrima din ochi a picat
In zori de zi , tu nu esti
Ma auzi , nu pot fara tine
Te visez, te visez
Totul inca , totul inca
Totul inca imi aminteste de tine
Numai cantecul meu se aude
Dar tu nu esti
In zori de zi
Lacrima din ochi a picat
In zori de zi , tu nu esti
Ma auzi, nu pot fara tine
Te visez , te visez
Totul inca , imi aminteste de tine
Numai cantecul meu se aude
Dar tu nu esti
In zori de zi , tu nu esti
Numai tristetea ma mangaie
In zori de zi
Lacrima din ochi a picat
Versuri Neda Ukraden - Zora je
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Gustav Jean Jacquet
Titlul: Femeie cu bereta
Titlul original:
Data: c. 1890
Stilul: Rococo
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Gustave Jean Jacquet (1846-1909) Gustave Jacquet, a fost un pictor francez portretist si de compozitie, student a lui William-Adolphe Bouguereau.A debutat la Salon in 1865 cu lucrarea intitulata „La Riverie”, pictata in stilul profesorului sau.Ulterior, Jacquet a abandonat stilul lui Bougereau si a inceput sa picteze scene de sec. XVI, XVII si XVIII.Tot in acea perioada si-a concentrat atentia asupra portretisticii, reprezentandu-si personajele in costume din sec. al XVI-lea.In 1875, Jacquet a castigat medalia pentru opera sa, iar in 1879 a fost decorat cu Legiunea de Onoare.
marți, 4 aprilie 2017
John Hoppner - aniversare - Portretul Evelinei
ANIVERSAREA PICTORULUI JOHN HOPPNER
* * *
tu eşti regina cu bentiţa albă în păr
pe care o visez în fiecare dimineaţă
regina cu perle în mînă
de care îmi este atît de dor
ori de cîte ori privesc trandafirii.
(cav)
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: John Hoppner
Titlul: Portretul Evelinei
Titlul original:
Data:
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
John Hoppner (4 aprilie 1758 – 23 ianuarie 1810) a fost un pictor portretist englez.
Hoppner s-a nascut in Whitechapel, Londra, parintii lui erau de origine germana – mama lui lucra la palatul regal. Interesul patern si sprijinul regelui George pentru baiat au dus la zvonurile nefondate ca ar fi copilul lui nelegitim. Hoppner a devenit corist la capela palatului, insa aratand inclinatie pentru arta, in 1775 a intrat la Royal Academy. In 1778 a primit medalia de argint pentru un desen din viata de zi cu zi, iar in 1782 a castigat cel mai mare premiu al Academiei, medalia de aur pentru pictura istorica al carei subiect era regele Lear.
A expus pentru prima oara la Royal Academy in 1780. La inceput era interesat de peisaje, insa necesitatea l-a obligat sa picteze portete. A avut succes, a avut ca modele pe cei mai la moda si bogati si a fost cel mai mare rival al lui Sir Thomas Lawrence. Printul de Wales il vizita deseori, iar multe dintre portretele lui cele mai reusite se afla in apartamentele din palatul St. James’s Palace, cele mai bune fiind portretele printului, ale ducelui si ducesei de York, ale lorzilor Rodney si Nelson, Sir Walter Scott, ducele de Wellington, Frere si Sir George Beaumont.
A pictat si multe portrete de femei si copii, in 1803 a publicat o serie de portrete de femei. In ultimii ani de viata, Hoppner s-a imbolnavit de o boala cronica de ficat. I s-a spus ca e un imitator al pictorului Sir Joshua Reynolds, insa fara acea stralucire a lui Reynolds.
A fost casatorit cu Phoebe Wright, fiica sculptorului de origine americana Patience Wright cu care a avut cinci copii
* * *
tu eşti regina cu bentiţa albă în păr
pe care o visez în fiecare dimineaţă
regina cu perle în mînă
de care îmi este atît de dor
ori de cîte ori privesc trandafirii.
(cav)
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: John Hoppner
Titlul: Portretul Evelinei
Titlul original:
Data:
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
John Hoppner (4 aprilie 1758 – 23 ianuarie 1810) a fost un pictor portretist englez.
Hoppner s-a nascut in Whitechapel, Londra, parintii lui erau de origine germana – mama lui lucra la palatul regal. Interesul patern si sprijinul regelui George pentru baiat au dus la zvonurile nefondate ca ar fi copilul lui nelegitim. Hoppner a devenit corist la capela palatului, insa aratand inclinatie pentru arta, in 1775 a intrat la Royal Academy. In 1778 a primit medalia de argint pentru un desen din viata de zi cu zi, iar in 1782 a castigat cel mai mare premiu al Academiei, medalia de aur pentru pictura istorica al carei subiect era regele Lear.
A expus pentru prima oara la Royal Academy in 1780. La inceput era interesat de peisaje, insa necesitatea l-a obligat sa picteze portete. A avut succes, a avut ca modele pe cei mai la moda si bogati si a fost cel mai mare rival al lui Sir Thomas Lawrence. Printul de Wales il vizita deseori, iar multe dintre portretele lui cele mai reusite se afla in apartamentele din palatul St. James’s Palace, cele mai bune fiind portretele printului, ale ducelui si ducesei de York, ale lorzilor Rodney si Nelson, Sir Walter Scott, ducele de Wellington, Frere si Sir George Beaumont.
A pictat si multe portrete de femei si copii, in 1803 a publicat o serie de portrete de femei. In ultimii ani de viata, Hoppner s-a imbolnavit de o boala cronica de ficat. I s-a spus ca e un imitator al pictorului Sir Joshua Reynolds, insa fara acea stralucire a lui Reynolds.
A fost casatorit cu Phoebe Wright, fiica sculptorului de origine americana Patience Wright cu care a avut cinci copii
Abonați-vă la:
Postări (Atom)