duminică, 9 aprilie 2017

Francesco Trevisani - Portretul Mariei Clementina Sobieska

INTERMEZOO PICTURAL CU FRANCESCO TREVISANI

sonet

Am obosit atîta gîndind cum gîndul meu
Nu obosi să-ţi fie doar ţie închinat.
Cum singur nu-mi curm traiul acesta blestemat,
Să scap de apăsarea oftatului meu greu?
Cum- lăudîndu-ţi chipul şi zîmbetul anume,
Şi buclele, şi ochii la cari mă tot gîndesc-
Nu-mi osteneşte graiul, nici vorbe nu-mi lipsesc,
Că pot o zi şi-o noapte să te mai strig pe nume?
Cum paşii mei au încă puterea să-nsoţească
Mereu şi-oriunde urma şi umbra-ţi îngerească,
Pierzînd zădarnic viaţa spre-a inimii ruină?


Şi dacă stric atîta hîrtie şi cerneală
Scriind de tine; dacă într-asta-i vreo greşeală,
De vină e Amor, nu arta mea-i de vină!

de Petrarca


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Francesco Trevisani
Titlul: Portretul Mariei Clementina Sobieska
Titlul original: Maria Clementina Sobieska
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:


Date despre pictor:
Francesco Trevisani (9 aprilie 1656 – 30 iulie 1746), cavaler italian, pictor rococo.
A invatat sa picteze sub indrumarea lui Carlo Maratta [1625-1713], Joseph Heintz si Antonio Zanchi. A realizat in special picturi pentru altare si mobilier, compozitii cu teme mitologice si biblice intr-un stil care variaza de la clasicismul lui Maratti pana la maniera Portretele sale, infatisand atat nobili italieni cat si personalitati diverse, se disting prin lipsa de formalism, dand impresia unei legaturi deosebite intre artist si model.
Printre elevii sai s-au numarat Claudio Francesco Beaumont, Carlo Innocenzo Carlone [1685-1775], Andrea Casali, Placido Costanzi, Giorgio Domenico Dupra, Gregorio Guglielmi, Girolamo Pesci, Pietro Antonio Rotari, Francisco Vieira Lusitano.

„Intrarea lui Iisus în Ierusalim”, frescă din Biserica parohială Zirl, Austria

Rugă pentru Duminica Floriilor

Dezleagă-mă, Părinte, de ce-am jurat să fiu
Şi iartă-mă că-n viaţă n-am fost decât ce sunt –
Un cântec prea devreme, sau poate prea târziu,
Un ropot scurt de ploaie
Şi-un mic vârtej de vânt...


Dezleagă-mă de vina de-a fi-ncercat să fac
Granit din cărămidă
Şi bronz din băligar,
Colan de pietre scumpe din sâmburi de dovleac
Şi-un Pegas cu-aripi duble din clasicul măgar...

Şi iartă-mă că-n viaţă n-am fost decât aşa
Cum te-am văzut pe tine –
C-aşa credeam că-i bine!...
Dar azi, când văd că-i altfel de cum am vrut să fie,
Stropeşte-mi ochii, Doamne, cu stropi de apă vie,

Retează-mi mâna dreaptă
Şi pune-mi strajă gurii,
Alungă-mi nebunia din scoarţele Scripturii
Şi-apoi desprinde-mi chipul de pe icoana Ta
Şi fă să uit c-odată am fost şi eu ca Tine!...

de Ion Minulescu


-----------------------------------------------------------------------------------------
Duminica Floriilor (sau Floriile) este o sărbătoare creștină fără dată exactă, comemorată întotdeauna în ultima duminică dinaintea Paștelui. Sărbătoarea comemorează un eveniment menționat de către toate cele patru evanghelii (Marcu 11:1–11, Matei 21:1–11, Luca 19:28–44, Ioan 12:12–19): intrarea triumfală a lui Iisus în Ierusalim în zilele dinaintea patimilor.
Floriile sunt denumite, de asemenea, Duminica Patimilor sau Duminica Floriilor a Patimilor Domnului.
-----------------------------------------------------------------------------------------
„Intrarea lui Iisus în Ierusalim”, frescă din Biserica parohială Zirl, Austria

Arthur Ernest Streeton - Un buchet de flori


LA MULŢI ANI PENTRU TOŢI CEI CARE POARTĂ NUME DE FLORI …

Imn frumuseţii

Vii din înalte ceruri sau ieşi din adâncime,
O, Fumuseţe? Reaua şi buna ta privire
Împrăştie de-a valma şi fericiri şi crime,
De-aceea tu cu vinul te potriveşti la fire.

În ochii tăi stau zorii cu serile-mpreună;
Sărutul tău e-o vrajă şi-o amforă ţi-i gura;
Şi când reverşi miresme de-amurguri cu furtună
Se face laş eroul, vitează stârpitura.

Răsari din hăul negru? Cobori din lumi stelare?
Destinul ca un câne pe poala ta se ţine;
Şi bucurii şi chinuri tu sameni la-ntâmplare;
Stăpână eşti şi nimeni nu e stăpân pe tine.

Calci peste morţi de care îţi râzi cu mult dispreţ;
Ai juvaeruri multe şi Groaza dintre toate
Nu-i cel mai slut, şi – Omorul e-un breloc de preţ
Pe pântecul tău mândru săltând cu voluptate.

Orbitul flutur zboară spre tine, lumânare,
Slăvindu-te drept torţă când a-nceput să ardă.
Acel ce-şi strânge lacom iubita-n braţe pare
Un muribund ce-n taină mormântul şi-l dezmiardă.

Că vii din iad sau luneci din cer, ce-mi pasă mie,
O, Fumuseţe, monstru naiv şi fioros!
Când ochii tăi, surâsul, piciorul tău mă-mbie
Spre un infinit de-a pururi drag şi misterios?

Sirenă rea sau Înger, drăcească sau divină,
Ce-mi pasă când tu – zână cu ochi de catifea,
Mireasmă, ritm, lucire, o! singura-mi regină! –
Faci lumea nu prea slută şi clipa nu prea grea?

de Charles Baudelaire



----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Arthur Ernest Streeton
Titlul: Un buchet de flori
Titlul original: A Bunch of Flowers
Data:1895
Stilul:Impresionism
Mod de realizare:Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Sir Arthur Ernest Streeton (8 aprilie 1867 – 2 septembrie 1943) pictor australian, specializat in pictura peisagistica.
La inceput Streeton a urmat cursuri serale de arta la Gallery School, Melbourne, din 1882, dar din aceasta cauza pregatirea sa artistica a fost in buna masura cea a unui autodidact. S-a imprietenit cu Charles Conder, care venise in Melbourne din Sidney in primavara lui 1888, la sfatul lui Tom Roberts. In scurt timp peisajele realizate de Streeton au inceput sa fie influentate puternic de stilul decorativ al lui Conder. Perioada petrecuta de cei trei la Melbourne este considerat de specialisti „perioada de aur” a artei australiene si cea mai buna perioada a Scolii Heidelberg. La sfarsitul lui 1888 Streeton pusese bazele unei tabere pentru artisti la Eaglemont, langa Heidelberg, de unde a aparut termenul de Scoala Heidelberg. In afara influentei pe care au avut-o colegii si prietenii sai, Streeton s-a inspirat si din manualele si albumele de arta pe care le-a putut gasi. A pretuit foarte mult cursul lui William Hunt „Discutii despre arta”, care l-a ajutat sa inteleaga si sa adopte diverse tehnici. Hunt era un artist si profesor de origine americana, care se pregatise la Paris. In cursul scris de el ii incuraja pe artisti sa adopte simplitatea intregului in locul complexitatii partilor. Admiratia lui Hunt pentru Corot era impartasita si de Streeton, care colectiona fotografii ale tablourilor acestuia.
In buna partea lucrarile lui Streeton sunt executate in natura, de regula intr-o singura sedinta. Pentru compozitiile mai ample, pe care le realiza in atelier, facea in prealabil studii in acuarela.

Francesco Trevisani - Maria Maddalena - aniversare


INTERMEZOO PICTURAL CU FRANCESCO TREVISANI PE VERSURILE LUI CHARLES BAUDELAIRE

Semper eadem

Mi-ai spus: „De unde-ţi vine ciudata întristare
Ce creşte ca şi marea pe-un ţărm stâncos, pustiu?”
Când inima culesul şi-a isprăvit, ne pare
O boală viaţa. Taina aceasta toţi o ştiu.

E o durere simplă, deloc misterioasă
Şi limpede ca tine când râzi şi lumii placi
Nu căuta degeaba frumoasa mea curioasă
Şi-acum, deşi ţi-e glasul atât de dulce, taci!

Taci, ne-nvăţato! Suflet ce nu cunoaşte ceaţa!
Copilărească gură! Mai mult chiar decât Viaţa
În mreji subtile Moartea adesea ne-a închis

Mai bine cu-o minciună să mă îmbăt şi-alene
Să mă scufund în ochii tăi limpezi ca-ntr-un vis
Şi-ncet s-adorm în umbra ce-ţi lunecă din gene!

de Charles Baudelaire


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Francesco Trevisani
Titlul: Maria Maddalena
Titlul original: Maria Maddalena
Data:
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:

Date despre pictor:
Francesco Trevisani (9 aprilie 1656 – 30 iulie 1746), cavaler italian, pictor rococo.
A invatat sa picteze sub indrumarea lui Carlo Maratta [1625-1713], Joseph Heintz si Antonio Zanchi. A realizat in special picturi pentru altare si mobilier, compozitii cu teme mitologice si biblice intr-un stil care variaza de la clasicismul lui Maratti pana la maniera Portretele sale, infatisand atat nobili italieni cat si personalitati diverse, se disting prin lipsa de formalism, dand impresia unei legaturi deosebite intre artist si model.
Printre elevii sai s-au numarat Claudio Francesco Beaumont, Carlo Innocenzo Carlone [1685-1775], Andrea Casali, Placido Costanzi, Giorgio Domenico Dupra, Gregorio Guglielmi, Girolamo Pesci, Pietro Antonio Rotari, Francisco Vieira Lusitano.

vineri, 7 aprilie 2017

Thomas Benjamin Kennington - Lady reading a letter - aniversare - O lacrima de-a ta , de mi-ai trimite ! de Gabriela Mistral

ANIVERSAREA PICTORULUI THOMAS BENJAMIN KENNINGTON PE VERSURI DE GABRIELA MISTRAL


O lacrima de-a ta , de mi-ai trimite !

O lacrima de-a ta , de mi-ai trimite ,
Sa o sarut , s-o sorb cate putin ,
Sa simt iubirea ta cum ma patrunde
Si sa adorm...gandindu-ma cum plangi...!


O lacrima de-a ta , de mi-ai trimite ,
As pune-o cu a mea sa le transform
In dorurile-adanci ce vor cuprinde
Albastrul nesfarsitelor visari...!

de Gabriela Mistral


----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Thomas Benjamin Kennington
Titlul: Citind scrsoarea
Titlul original: Lady reading a letter
Data: 1890
Stilul:
Mod de realizare: ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Thomas Benjamin Kennington (7 aprilie 1856 – 10 decembrie 1916) a fost un pictor englez de compozitie, social realist si portretist. A fost membru fondator al New English Art Club (NEAC) si al Imperial Arts League.
Kennington s-a nascut in Grimsby din Lincolnshire si s-a pregatit in arta la Liverpool School of Art (acolo a casigat o medalie de aur), la Royal College of Art (RCA) din Londra si la Academie Julien din Paris, unde a studiat sub indrumarea lui William-Adolphe Bouguereau si Robert-Fleury.Mai tarziu s-a mutat la Chelsea in Londra.
A expus la Royal Academy, Londra din 1880–1916, de asemenea si-a prezentat lucrarile in mod regulat la Royal Society of British Artists (RBA) din Suffolk Street si la galeria Grosvenor. A castigat o medalie de bronz la Exposition Universelle din 1889.
Kennington a devenit cunoscut nu numai datorita picturilor idealizate cu subiecte casnice si scene din viata de zi cu zi, ci si pentru lucrarile social realiste. Lucrari ca „Orphans” (1885), „Widowed and fatherless” (1885), „Homeless” (1890) si „The pinch of poverty” (1891), descriu realitatile crude ale saracilor din Marea Britanie intro maniera care emotiona privitorul. Se presupune ca ar fi fost influentat de pictorul spaniol Bartolomé Esteban Murillo (1618–1682), ale carui lucrari descriau copii ai strazii. A pictat atat in ulei cat si acuarela.
Kennington a murit in Londra pe 10 decembrie 1916. Fiul sau Eric Kennington (1888–1960) a fost de asemenea un artist, ilustrator si sculptor notabil.