sonet
Am obosit atîta gîndind cum gîndul meu
Nu obosi să-ţi fie doar ţie închinat.
Cum singur nu-mi curm traiul acesta blestemat,
Să scap de apăsarea oftatului meu greu?
Cum- lăudîndu-ţi chipul şi zîmbetul anume,
Şi buclele, şi ochii la cari mă tot gîndesc-
Nu-mi osteneşte graiul, nici vorbe nu-mi lipsesc,
Că pot o zi şi-o noapte să te mai strig pe nume?
Cum paşii mei au încă puterea să-nsoţească
Mereu şi-oriunde urma şi umbra-ţi îngerească,
Pierzînd zădarnic viaţa spre-a inimii ruină?
Şi dacă stric atîta hîrtie şi cerneală
Scriind de tine; dacă într-asta-i vreo greşeală,
De vină e Amor, nu arta mea-i de vină!
de Petrarca
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Francesco Trevisani
Titlul: Portretul Mariei Clementina Sobieska
Titlul original: Maria Clementina Sobieska
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Francesco Trevisani (9 aprilie 1656 – 30 iulie 1746), cavaler italian, pictor rococo.
A invatat sa picteze sub indrumarea lui Carlo Maratta [1625-1713], Joseph Heintz si Antonio Zanchi. A realizat in special picturi pentru altare si mobilier, compozitii cu teme mitologice si biblice intr-un stil care variaza de la clasicismul lui Maratti pana la maniera Portretele sale, infatisand atat nobili italieni cat si personalitati diverse, se disting prin lipsa de formalism, dand impresia unei legaturi deosebite intre artist si model.
Printre elevii sai s-au numarat Claudio Francesco Beaumont, Carlo Innocenzo Carlone [1685-1775], Andrea Casali, Placido Costanzi, Giorgio Domenico Dupra, Gregorio Guglielmi, Girolamo Pesci, Pietro Antonio Rotari, Francisco Vieira Lusitano.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu