Ivan Kliun - The Clockmaker (Der Uhrmacher/ L'horloger)

hodiaŭ, venko venas kun pluvo

astăzi victoria are ploaie
păsări care nu cântă
țânţari care îşi depun ouăle
pe strada victoriei
lolek și bolek
mărșăluiesc unul lângă altul
în restaurantul saga
leopold bloom bea singur
suc de portocale
amestecat
cu vodcă

aov

==========================================
👂 rafală de vânt: ”rain” - - maisy stella & sterling point
==========================================

 

------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Ivan Kliun
Titlul:
Titlu original: The Clockmaker (Der Uhrmacher/ L'horloger)
Date: 1914
Stilul: Abstract
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se gaseste: Minneapolis Institute of Art

Date despre pictor:
Ivan Kliun ( 1 septembrie 1873 - 13 septembrie 1943) pictor rus.

Tarsila do Amaral - Academia N° 4

ni interŝanĝas rakontojn ĉiun vesperon

jolene și cu mine
în fiecare seară facem schimb de povești
ca nişte adevărați bijuteri
poveștile jolenei fac înconjorul nopții
și mie mi-e frică
astăzi am văzut-o pe morgan luna
cântând ”now and forever”

aov

 
--------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Tarsila do Amaral
Titlul: Academia N° 4
Titlul original: Academia N° 4
Data: 1922
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: ulei pe pânză
Dimensiunea: 76 x 52.5 cm
Unde se gaseste:

Date despre pictor
Tarsila do Amaral ( 1 septembrie 1886 - 17 ianuarie 1973 ) a fost o pictoriță din Brazilia

Anca Pandrea (16 februarie 1946 – 31 august 2026) a fost o actriță română de teatru, film și televiziune

 Anca Pandrea (16 februarie 1946 – 31 august 2026) a fost o actriță română de teatru, film și televiziune

„Nu vreau. În clipa în care realizez că nu mai e dispar langă el. N-aș putea să rezist fără să iau legătura cu el. N-aș putea să supraviețuiesc fără această putere de a comunica cu el. Este în sufletul meu și sufletul ți-l porți cu tine tot timpul. Da o să fac parastas cu tot ce i-a plăcut lui Iura. De la mâncare de gutui până la fasole bătută și tot ce i-a plăcut lui. Dacă n-aș avea puterea să vorbesc cu el și să-l simt că-mi răspunde mental cred că nu rezistam. Când am întâmplări neplăcute mă uit la fotografia lui și parcă i se schimbă culoarea fotografiei și privirea. Țin cont și reacționez în funcție de ce vorbesc cu el. Între ora 24 și 4:00 dimineața când se deschide cerul. Vorbesc când simt nevoia să vorbesc cu el. De abia aștept să ajung acolo să văd ce face el acolo.”

 
citat din Anca Pandrea