LA MULŢI ANI PENTRU TOŢI CEI CARE POARTĂ NUME DE FLORI …
Imn frumuseţii
Vii din înalte ceruri sau ieşi din adâncime,
O, Fumuseţe? Reaua şi buna ta privire
Împrăştie de-a valma şi fericiri şi crime,
De-aceea tu cu vinul te potriveşti la fire.
În ochii tăi stau zorii cu serile-mpreună;
Sărutul tău e-o vrajă şi-o amforă ţi-i gura;
Şi când reverşi miresme de-amurguri cu furtună
Se face laş eroul, vitează stârpitura.
Răsari din hăul negru? Cobori din lumi stelare?
Destinul ca un câne pe poala ta se ţine;
Şi bucurii şi chinuri tu sameni la-ntâmplare;
Stăpână eşti şi nimeni nu e stăpân pe tine.
Calci peste morţi de care îţi râzi cu mult dispreţ;
Ai juvaeruri multe şi Groaza dintre toate
Nu-i cel mai slut, şi – Omorul e-un breloc de preţ
Pe pântecul tău mândru săltând cu voluptate.
Orbitul flutur zboară spre tine, lumânare,
Slăvindu-te drept torţă când a-nceput să ardă.
Acel ce-şi strânge lacom iubita-n braţe pare
Un muribund ce-n taină mormântul şi-l dezmiardă.
Că vii din iad sau luneci din cer, ce-mi pasă mie,
O, Fumuseţe, monstru naiv şi fioros!
Când ochii tăi, surâsul, piciorul tău mă-mbie
Spre un infinit de-a pururi drag şi misterios?
Sirenă rea sau Înger, drăcească sau divină,
Ce-mi pasă când tu – zână cu ochi de catifea,
Mireasmă, ritm, lucire, o! singura-mi regină! –
Faci lumea nu prea slută şi clipa nu prea grea?
de Charles Baudelaire
----------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Arthur Ernest Streeton
Titlul: Un buchet de flori
Titlul original: A Bunch of Flowers
Data:1895
Stilul:Impresionism
Mod de realizare:Ulei pe pînză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Sir Arthur Ernest Streeton (8 aprilie 1867 – 2 septembrie 1943) pictor australian, specializat in pictura peisagistica.
La inceput Streeton a urmat cursuri serale de arta la Gallery School,
Melbourne, din 1882, dar din aceasta cauza pregatirea sa artistica a
fost in buna masura cea a unui autodidact. S-a imprietenit cu Charles
Conder, care venise in Melbourne din Sidney in primavara lui 1888, la
sfatul lui Tom Roberts. In scurt timp peisajele realizate de Streeton au
inceput sa fie influentate puternic de stilul decorativ al lui Conder.
Perioada petrecuta de cei trei la Melbourne este considerat de
specialisti „perioada de aur” a artei australiene si cea mai buna
perioada a Scolii Heidelberg. La sfarsitul lui 1888 Streeton pusese
bazele unei tabere pentru artisti la Eaglemont, langa Heidelberg, de
unde a aparut termenul de Scoala Heidelberg. In afara influentei pe care
au avut-o colegii si prietenii sai, Streeton s-a inspirat si din
manualele si albumele de arta pe care le-a putut gasi. A pretuit foarte
mult cursul lui William Hunt „Discutii despre arta”, care l-a ajutat sa
inteleaga si sa adopte diverse tehnici. Hunt era un artist si profesor
de origine americana, care se pregatise la Paris. In cursul scris de el
ii incuraja pe artisti sa adopte simplitatea intregului in locul
complexitatii partilor. Admiratia lui Hunt pentru Corot era impartasita
si de Streeton, care colectiona fotografii ale tablourilor acestuia.
In buna partea lucrarile lui Streeton sunt executate in natura, de
regula intr-o singura sedinta. Pentru compozitiile mai ample, pe care le
realiza in atelier, facea in prealabil studii in acuarela.
