Dante Gabriel Rossetti: The Twig - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Dragostea-i...

Dragostea-i blajina, dulce si amagitoare;
Dragostea-i cumplita cazna, dragostea e-ngrijitoare;
Dragostea cuteaza aprig, e suprema incantare;
Dragostea-i napasta; cine-o poarta-n piept nadejde n-are.

Dragostea e joc de zaruri, piaza rea ti-e sau te-mbie;
Dragostea-i dezmat si pofta, gata de-nselatorie;
Dragostea e despot lumii, greu i-e lumii piept sa-i tie;
Dragostea da branci oricarui bun crestin spre paganie.

Dragostea-i un vajnic, aspru cavaler pe-un armasar;
Dragostea este si satul doamnelor ce garduri sar;
Dragostea mocneste, pururi dogorinda ca un jar;
Dragostea din fete stoarce ploi de lacrimi, plans amar.

Dragostea-i stapana-n orice ulicioara sau drumeag;
Dragostea clateste-n lacrimi obrajorul cel mai drag;
Dragostea: - fierbinti lingouri uneori din ea se trag,
Dragostea-i cuminte: nu-i chip s-o infrunti prin furtisag.

Dragostea pui bland la piept e, cuibarit in partea stanga;
Dragostea-i maiastra: stie, la ananghie, sa planga;
Dragostea e jind fatarnic, ce pe oameni infierbanta;
Dragostea-i zaluda, darza, dar si alinare sfanta;

Dragostea-i minunatia despre care insul canta.
Dragostea-i alint, alean e, poate-aduce bucurii;
Dragostea e viata, moarte-i, si bun sprijin poate fi.
De-ar sti dragostea sa-ndure ca intai cand e in toi,

Ar fi faptul cel mai vrednic ce-l vazum vreodata noi;
Dar de dinsa astfel canta cantecele vechi si noi;
"Dragostea se naste-n chinuri si sleieste mai apoi,
Chit ca ea craiasa-i, fata, soata, doamna de bun soi..."

Henry Howard Earl Of Surrey
1517-1547

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Henry Howard, Earl of Surrey i-a fost prieten și discipol lui Wyatt. Poeziile sale pot fi considerate mai reușite decât cele ale lui Wyatt datorită unei mai bune mânuiri a limbii și a ritmului. De asemenea a cultivat sonetul, dar a renunțat la forma italiană și a alcătuit o formă nouă, care părea a fi mai potrivită pentru limba engleză: trei catrene și un cuplet, abab cdcd efef gg (aceasta este și forma shakespeariană). Sonetele lui Surrey au un efect mai puternic decât cele ale învățătorului său. Cât pentru poeziile lirice, Surrey a scris mai puține și mai nereușite decât cele scrise de Wyatt. O alta dintre contribuțiile sale este introducerea versului alb. Surrey l-a folosit în traducerea sa parțială a Eneidei lui Vergilius. Versul alb (rândurile constând din zece silabe, cinci măsuri iambice) a dus la o revoluție în poezia engleză, datorită forței și demnității sale. Va fi folosit mai târziu de Shakespeare în unele din piesele sale. Wyatt și Surrey marchează un nou început în literatura engleză. Ei au influențat puternic poeții care au urmat.
---------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti: The Twig
Data: 1865
Stilul: Romantism
Ulei pe panza
Dimensiunea: 47.6 x 39.4 cm
Fogg Art Museum, Cambridge, Massachusetts, USA
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Gustav Klimt - Sarutul - 1908

UNEI FETE

De-al tau sarut mi-e teama, fata,
Sa nu te temi de al meu.
Povara n-am sa-ti fiu vreodata:
Mi-e sufletul prea greu.

Ma tem de-a ta infatisare,
Sa nu te temi de-a mea:
Curata-i inima cu care
O indragesc pe-a ta.

de Percy Bysshe Shelley

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Gustav Klimt - Sarutul - 1908. Sarutul lui Klimt a devenit cea mai cunoscuta lucrare a artistului. A fost precedat de alte doua faimoase versiuni pe aceeasi tema de Rodin si Munch. Toate trei demonstreaza o preocupare pentru eros si agitatele relatii caracteristice culturii occidentale de la inceputul secolului. Sarutul lui Klimt e mai putin pesimist decat contopirea corpurilor lui Munch si mai putin pretentios decat perechea nuda de iubiti de marmura a lui Rodin. Lucrarea originala a lui Klimt a fost primita cu entuziasm si a fost cumparata direct de la expozitie de catre statul austriac.

Gabriel Rossetti - Sibylla Palmifera - aniversare

ZIUA DANTE GABRIEL ROSSETTI

Iubirea dainuie

Numai iubirea este de nenfrant,
Cand alte patimi, dor, placeri, avant,
Toate desertaciune sint.
Ambitia in ceruri n-are vad,
Nici calicia-n hrubele din iad.
Tarana-s pasiunile de lut
Si pier in clipa-n care s-au nascut.
Iubirea insa e dainuitoare -
Sfintita-i flacara in veci nu moare;
Din rai coboara si se-ntoarce-n rai.
Ea pe pamnatul nostru prea ades
E-un oaspe trist, tradat sau nenteles;
Aici se limpezeste-a ei lumina
Si dobandeste-odihna-n cer deplina.
Jos ea doar seamana, trudind nespus,
Dar vremea ei de seceris e sus.

de Robert Southey

--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Dante Gabriel Rossetti - Sibylla Palmifera
Data: 1868-1880
Stilul: Romantism
Ulei pe panza
Dimensiunea: 94 x 82.6 cm
Dante Gabriel Rossetti (12 mai 1828, Londra – 9 aprilie 1882, Birchington-on-Sea, Kent) a fost un pictor şi poet englez, fondator şi repezentant de seamă al mişcării artistice cunoscute sub numele de „confreria prerafaeliţilor„.Dante Gabriel Rossetti s-a născut în 1828 la Londra, ca fiu al unui emigrant italian, Gabriel Rossetti, personalitate cu vaste preocupări literare şi ştiinţifice. La botez a primit numele de Gabriel Charles Dante, mai târziu adoptă numele de Dante Gabriel, pentru a sublinia interesul său pentru poezie. Frate al poetesei Christina Rossetti şi al criticului literar William Michael Rossetti, se dedică încă din fragedă tinereţe literaturii, în special poeziei şi urmează King’s College School, pe care însă o abandonează după patru ani. Interesul său pentru arta medievală italiană îl determină să se dedice picturii şi urmează cursurile Academiei de Desen sub îndrumarea lui Henry Sass, unde devine prietenul lui William Holman Hunt, apoi îşi continuă studiile cu pictorul Ford Madox Brown.

Jean-Léon Gérôme - Portretul Millei Durand

***

aș vrea să fiu în noaptea asta o eșarfă maro
și într-o lentă așteptare
să pot privi cum înmuguresc trandafiirii roz
în părul tău
și ghemuită lîngă bătăile inimii tale
să ascult o muzică de Debussy.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jean-Léon Gérôme
Titlul: Portretul Millei Durand
Titlul original:
Data :
Stilul: Academism
Mod de realizare: Ulei pe panză
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Jean-Léon Gérôme (11 mai 1824 – 10 ianuarie 1904), pictor si sculptor francez apartinand Academicului. A pictat subiecte istorice, din mitologia greaca, Orientalism, portrete si alte subiecte, aducand traditia picturii academice la un varf artistic.
Jean-Léon Gérôme s-a nascut la Vesoul (Haute-Saône). A plecat in Paris in 1840 si a studiat cu Paul Delaroche, pe care l-a insotit in Italia (1843–1844). A vizitat Florenta, Roma, Vatican si Pompeii, insa a fost mai atras de natura. Imbolnavindu-se de febra, el a fost fortat sa se reintoarca la Paris in 1844. la reintoarcere, ca si multi alti studenti ai lui Delaroche, a intrat in atelierul lui Charles Gleyre si a studiat acolo pentru o scurta perioada de timp. Apoi a urmat studiile la Ecole des Beaux-Arts. In 1846 a incercat sa intre la prestigioasa Prix de Rome, insa a picat in etapa finala deoarece desenul figurilor era inadecvat.
A incercat sa-si imbuntateasca stilul pictand „The Cockfight” (1846), un exercitiu academic care reprezinta un nud de tanar barbat si o fata intrun voal si doi cocosi care se bat avand in fundal golful Neaplole. A trimis aceasta pictura la Salonul din 1847, unde a castigat medalia a treia. Aceasta lucrare a fost considerata simbolul miscarii artistice Neo-Grec care s-a nascut in studioul lui Gleyre (Henri-Pierre Picou (1824–1895) si Jean-Louis Hamon).

Anne Vallayer-Coster - Vas cu flori , bustul Florei

* * *

florile înmuguresc pe lîngă

cărțile mele uitate pe masă

cu-o seară înainte.

trezind amintirile

dimineața

fructele vor să devină flori

cufundate între sînii tăi

la fel ca violetele.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Anne Vallayer-Coster

Titlul: Vas cu flori cu bustul Florei

Titlul original:

Data :1774

Stilul: Rococo

Mod de realizare: Ulei pe panză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Anne Vallayer-Coster (21 decembrie 1744 – 28 februarie 1818) a fost o pictoriță franceză. Renumita de la o varsta tanara, a cunoscut faima si recunoastere in cariera, fiind admisa la Académie Royale de Peinture et de Sculpture in 1770, la varsta de 26 de ani.

In ciuda reputatiei negative pe care o avea natura statica in acea perioada, Vallayer-Coster a dezvoltat indemanare, in special in redarea florilor, curand atragand atentia colectionarilor de arta si a celorlalti artisti. Talentul ei “precoce si recenziile entuziasmate” au atras atentia curtii, iar Marie Antoinette a manifestat un interes special pentru picturile lui Vallayer-Coster.

Nascuta in 1744 la Bièvre pe malurile Senei in Franta, Vallayer-Coster a fost una dintre cele patru fiice ale bijutierului familiei regale la Gobelines. In 1754, tatal Anne si-a mutat familia la Paris. Se pare ca Anne Vallayer-Coster nu a intrat in studioul vreunui pictor profesionist, insa a invatat dintro varietate de surse, inclusiv de la tatal ei, de la specialista in botanica Madeleine Basseport, precum si renumitul pictor marin Joseph Vernet.

Pe la 26 de ani, Vallayer-Coster nu avea inca un nume si nici un sponsor, ceea ce era un motiv de ingrijorare pentru ea. Fara tragere de inima, ea a trimis doua dintre naturile statice (‘The Attributes of Painting’ si ‘The Attributes of Music’) la Académie Royale de Peinture et de Sculpture, ca piese de receptie in 1770. In unanimitate a fost aleasa in Royal Académie dupa ce onorabilii academicieni i-au vazut picturile, devenind astfel una dintre cele patru femei acceptate in Académie inainte de Revolutia franceza.Acest moment de succes a fost insa umbrit de moartea tatalui ei. Imediat dupa aceea, mama ei a preluat afacerile familiei, iar Anne a continuat sa lucreze pentru a-si sprijini familia. Vallayer-Coster si-a expus primele naturi statice cu flori in 1775, iar dupa patru ani a inceput sa se bucure de protectia Mariei Antoinette. Cu legaturile ei de la Curte si presiuni din partea Mariei Antoinette, ea a primit spatiu la Louvre in 1781, ceea ce era neobisnuit pentru femeile artiste. In scurt timp dupa aceea, in prezenta Mariei Antoinette la curtea de la Versailles, ea s-a casatorit cu Jean-Pierre Silvestre Coster, un avocat instarit, parlamentar si membru respectat al unei familii puternice din Lorraine. Cu aceste titluri a venit si cel mai inalt rang al burgheziei, nobletea robei.

A primit recunoasterea timpurie a carierei dupa ce a fost aleasa ca membru asociat si cu drepturi depline al Royal Académie in 1770. Strategiile ei in initierea si sustinerea carierei sale profesionale au fost stralucitoare. Ea a fost exceptionala in calitatea de membru al Academiei in reusita unei cariere profesionale remarcabila la sfarsitul secolului al XVIII-lea, cand exista o rezistenta fata de femei in sfera publica si Académie. Vallayer-Coster nu a avut doar imaginea unei artiste virtuoase, dar si cea de diplomat si negociator priceput, constienta atat de interesul potential al patronilor cat si al sau, o pozitie neobisnuita pentru un artist femeie.