Cum să-mi împiedec sufletul
să nu-l ajungă cutremurat pe-al tău?
Cum să-l înalţ deasupra ta
spre alte lucruri, altundeva?
O, cum, cum l-aş aduna
lângă ceva pierdut în întunerec,
într-un ungher tăcut, străin, nefrămătând,
ce nu se-ndepărtează
când adâncurile-ţi lunecă departe, unduind.
Ci tot ce ne-nfioară, pe tine şi pe mine,
ne împreună totuşi aşa cum un arcuş
din două strune-un singur sunet scoate.
Pe ce vioară suntem înstrunaţi?
Şi ce artist ne ţine-n mâna lui,
cântec cum altul nu-i?
de Rainer Maria Rilke
====================================================
Ma uitam zilele trecute la schimbarea, de-a lungul timpului, al modului de reprezentare a femeilor si am observat ca nu doar acesoriile de moda se schimba (voalul, palariile, corsetul) ci mai ales atitudinea femeilor anilor 20. Par mult mai independente si mai sigure pe ele insele.
Daca ne gandim ca, intr-adevar, in anii 20, in Statele Unite, femeile votau pentru prima data la alegerile nationale, schimbarea aceasta a expresiei devine explicabila. Numai ca, ea se produce cam peste tot in lume. Este vorba de "the roaring tweinties" cum mai este numita decata aceasta in care in mod cert, femeile incep sa se emancipeze si sa-si schimbe atitudinea atat fata de exterior cat si fata de ele insele. Am gasit cateva tablouri cu aceste figuri increzatoare ale unei perioade care a facut istorie.
====================================================
Albert Birkle - Elisabeth Starosta mit Chiffon-Bluse und Hut 1923