Iarăşi şi iar
Iarăşi şi iar, chiar de cunoaştem priveliştea dragostei,
Şi cimitirul cel mic cu inscripţiile lui tânguitoare,
Şi îngrozitor de tăcutul abis unde sfârşesc
Ceilalţi: iarăşi şi iar, noi pornim cîte doi împreună,
Sub copacii bătrâni, iarăşi şi iar, ne întindem
Alături în mijlocul florilor, cu faţa la cer.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu