Pahar cu margarete
Pahar cu margarete de camp
Pe-o masa alba
La care scriu
Mai libera decat sunt;
In jur
Miros de fan
Corupator spre somnul
Din care poate va picura
Un cuvant;
Cer dulce in amurg
Asemeni cirezilor
Care se intorceau odinioara;
Dragoste pentru tot ce-a fost,
Pentru tot ce o sa mai dispara,
Dragoste fara rost,
Dragoste fara hotar
Umbrele plopilor, gratii lungi peste camp,
Margarete de camp
In pahar.
Aici este Labirintul în care stau de vorbă cu pictorii. Paznicul muzeului îmi este prieten. Mă uimește chiar și prezența mea de aici. Sunt visătorul din "Imagine" și prieten cu Van Gogh. Ceasul cu cuc de la tata măsoară încă secundele.
joi, 25 mai 2017
Gustave Caillebotte
Sunt clipe când îmi pare că tot ce-a trebuit
Sunt clipe când îmi pare că tot ce-a trebuit
Să aflu despre lume, demult am deslușit.
Dar stelele mă mustră tăcut din patru zări:
”N-ai dezlegat nici una din marile-ntrebări.”
de Omar Khayam
----------------------------------------------------------------------------------
Omar Khayam sau Khayyam (persană غیاث الدین ابوالفتح عمر ابراهیم خیام نیشابورﻯ, Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan.
----------------------------------------------------------------------------------
Gustave Caillebotte
Data: 1881
Stilul: Impresionism
Media: ulei, panza
Dimensiunea: 125 x 100 cm
Colectie privata
Gustave Caillebotte (n. 19 august 1848, Paris – d. 21 februarie 1894, Gennevilliers, Hauts-de-Seine) a fost un pictor francez, membru al mișcării impresioniste, deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști.
Sunt clipe când îmi pare că tot ce-a trebuit
Să aflu despre lume, demult am deslușit.
Dar stelele mă mustră tăcut din patru zări:
”N-ai dezlegat nici una din marile-ntrebări.”
de Omar Khayam
----------------------------------------------------------------------------------
Omar Khayam sau Khayyam (persană غیاث الدین ابوالفتح عمر ابراهیم خیام نیشابورﻯ, Ghiās od-Dīn Abul-Fatah Omār ibn Ibrāhīm Haiām Nișābūrī) (n. 18 mai 1048 la Nișapur, Persia - d. 4 decembrie 1131) a fost un poet, matematician, filosof și astronom persan.
----------------------------------------------------------------------------------
Gustave Caillebotte
Data: 1881
Stilul: Impresionism
Media: ulei, panza
Dimensiunea: 125 x 100 cm
Colectie privata
Gustave Caillebotte (n. 19 august 1848, Paris – d. 21 februarie 1894, Gennevilliers, Hauts-de-Seine) a fost un pictor francez, membru al mișcării impresioniste, deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști.
Gustave Caillebotte - Sena
POEM
La inceput a fost cuvantul IUBIRE.
Respiratia ta ajungea pana la mine
stranie, ca o adiere de vant, iar vantul
staruia in juru-ne ca o respiratie tainica.
Nu-mi amintesc din timpul acela decat
locurile umbrite pe unde treceam
si cerul inalt. Celelalte toate, daca mai vin,
le intalnesc intamplator, ca pe tine.
Intotdeauna acelasi ceas batea ora;
parca toate lucrurile din lume ar fi avut
o singura moarte in aceeasi inima.
zadarnic dau ceata usoara-ntr-o parte
arborii s-apleaca deasupra cu crengile lor
si ramanem singuri in intuneric
ca o profunda revarsare de ape.
La inceput a fost tarmul meu, tarmul tau,
iar intre noi IUBIREA, ca un somn mort.
Prima data, soarele, in timp ce trecea
de la unul
la altul,
cazu, pasare de aur ucisa, in valuri.
Pe urma, fara stirea noastra, fiinte hraparete
coborara de pe tarmuri, umblara pe ape.
Aceasta dura cateva mii de ani. Apoi, intr-un tarziu,
animale marine venira sa muste din tarmuri.
Acum liniile noastre mancate se aseamana
cu profilul continentelor; iar sufletele,
cu floarea nestatornica din spuma marii,
se sfarma in vanturi, se usuca pe stanci.
La inceput intre noi a fost un singur cuvant.
Acum sute de cuvinte moarte se insufletesc,
cand respiratia ta ajunge pana la mine,
stranie, ca o adiere de vant ...
de Stefan Augustin Doinas
---------------------------------------------------------------------------
Gustave Caillebotte - Sena
Data: 1892
Stilul: Impresionism
Media: ulei, panza
Dimensiunea: 125 x 100 cm
Colectie privata
Gustave Caillebotte (n. 19 august 1848, Paris – d. 21 februarie 1894, Gennevilliers, Hauts-de-Seine) a fost un pictor francez, membru al mișcării impresioniste, deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști.
La inceput a fost cuvantul IUBIRE.
Respiratia ta ajungea pana la mine
stranie, ca o adiere de vant, iar vantul
staruia in juru-ne ca o respiratie tainica.
Nu-mi amintesc din timpul acela decat
locurile umbrite pe unde treceam
si cerul inalt. Celelalte toate, daca mai vin,
le intalnesc intamplator, ca pe tine.
Intotdeauna acelasi ceas batea ora;
parca toate lucrurile din lume ar fi avut
o singura moarte in aceeasi inima.
zadarnic dau ceata usoara-ntr-o parte
arborii s-apleaca deasupra cu crengile lor
si ramanem singuri in intuneric
ca o profunda revarsare de ape.
La inceput a fost tarmul meu, tarmul tau,
iar intre noi IUBIREA, ca un somn mort.
Prima data, soarele, in timp ce trecea
de la unul
la altul,
cazu, pasare de aur ucisa, in valuri.
Pe urma, fara stirea noastra, fiinte hraparete
coborara de pe tarmuri, umblara pe ape.
Aceasta dura cateva mii de ani. Apoi, intr-un tarziu,
animale marine venira sa muste din tarmuri.
Acum liniile noastre mancate se aseamana
cu profilul continentelor; iar sufletele,
cu floarea nestatornica din spuma marii,
se sfarma in vanturi, se usuca pe stanci.
La inceput intre noi a fost un singur cuvant.
Acum sute de cuvinte moarte se insufletesc,
cand respiratia ta ajunge pana la mine,
stranie, ca o adiere de vant ...
de Stefan Augustin Doinas
---------------------------------------------------------------------------
Gustave Caillebotte - Sena
Data: 1892
Stilul: Impresionism
Media: ulei, panza
Dimensiunea: 125 x 100 cm
Colectie privata
Gustave Caillebotte (n. 19 august 1848, Paris – d. 21 februarie 1894, Gennevilliers, Hauts-de-Seine) a fost un pictor francez, membru al mișcării impresioniste, deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști.
Gustave Caillebotte - Barci pe Sena la Argenteuil
Jurnal de bord
Să nu vorbim de cei care-au sărit
din luntre, ca s-ajungă mai devreme
la ţărm: sunt nişte diletanţi ai morţii...
Noi însă, pasagerii cu vocaţie,
ne îndeletnicim cu diferite
afaceri, dintre care cea mai bună
e creşterea. Da: creştem, devenind
tot mai flămânzi de nemurire. Unii
se şi realizează. Ce plăcere
să-i vezi crescându-şi numele în lemnul
de pin al luntrii!... Unii dintre ei
păzesc copiii - să nu joace rişca.
Alţii s-au instalat, cuminţi, la pupă
şi studiază dârele. Există
chiar mâncători de ciocârlii, al căror
gâtlej o să le supravieţuiască.
Dar cei mai mulţi îşi schimbă-ntruna locul
împrumutându-şi sculele, în tranşă.
Când câte unul strigă: "Hei, luntraşe!",
ecoul îi răspunde leneş: "Doarme...";
Dar asta este o poveste-n care
mulţi nu mai cred. În general, n-avem
nici paraziţi, nici boli molipsitoare.
(Idei există, însă nu fac pui.)
Un singur lucru ne îngrijorează
(dar cei ce-l spun sunt aruncaţi în apă):
de-atât amar de vreme n-am primit
nici un mesaj - un porumbel, o trâmba -
ca semn că vom vedea curând uscatul.
(Telegrafistul a murit, şi nimeni
nu-şi aminteşte alfabetul Morse.)
Să fi greşit direcţia?... Nu cred:
curentul bate-n dunga luntrii noastre,
iar soarele-apucând ne-arată locul
de naştere al peştilor cu aripi.
Cât mai avem până acolo? Unii
susţin că, peste câtva timp, vom trece
Meridianul Lunii, ajungând
pe-o mare care curge dedesubtul
acesteia, de unde vom vedea
pe cer cum navighează umbra noastră.
Să nu vorbim de cei care-au sărit
din luntre, ca s-ajungă mai devreme
la ţărm: sunt nişte diletanţi ai morţii...
Noi însă, pasagerii cu vocaţie,
ne îndeletnicim cu diferite
afaceri, dintre care cea mai bună
e creşterea. Da: creştem, devenind
tot mai flămânzi de nemurire. Unii
se şi realizează. Ce plăcere
să-i vezi crescându-şi numele în lemnul
de pin al luntrii!... Unii dintre ei
păzesc copiii - să nu joace rişca.
Alţii s-au instalat, cuminţi, la pupă
şi studiază dârele. Există
chiar mâncători de ciocârlii, al căror
gâtlej o să le supravieţuiască.
Dar cei mai mulţi îşi schimbă-ntruna locul
împrumutându-şi sculele, în tranşă.
Când câte unul strigă: "Hei, luntraşe!",
ecoul îi răspunde leneş: "Doarme...";
Dar asta este o poveste-n care
mulţi nu mai cred. În general, n-avem
nici paraziţi, nici boli molipsitoare.
(Idei există, însă nu fac pui.)
Un singur lucru ne îngrijorează
(dar cei ce-l spun sunt aruncaţi în apă):
de-atât amar de vreme n-am primit
nici un mesaj - un porumbel, o trâmba -
ca semn că vom vedea curând uscatul.
(Telegrafistul a murit, şi nimeni
nu-şi aminteşte alfabetul Morse.)
Să fi greşit direcţia?... Nu cred:
curentul bate-n dunga luntrii noastre,
iar soarele-apucând ne-arată locul
de naştere al peştilor cu aripi.
Cât mai avem până acolo? Unii
susţin că, peste câtva timp, vom trece
Meridianul Lunii, ajungând
pe-o mare care curge dedesubtul
acesteia, de unde vom vedea
pe cer cum navighează umbra noastră.
E ora mesei. Se aud ţipând
cei care-aleşi prin tragere la sorţi
(cu zaruri măsluite!) vor fi astăzi
excluşi de la festin: sunt bucătarii...
de Stefan Augustin Doinas
---------------------------------------------------------------------------
Gustave Caillebotte - Barci pe Sena la Argenteuil
Data: 1890
Stilul: Impresionism
Media: ulei, panza
Dimensiunea: 73 x 60 cm
Colectie privata
Gustave Caillebotte (n. 19 august 1848, Paris – d. 21 februarie 1894, Gennevilliers, Hauts-de-Seine) a fost un pictor francez, membru al mișcării impresioniste, deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști.
cei care-aleşi prin tragere la sorţi
(cu zaruri măsluite!) vor fi astăzi
excluşi de la festin: sunt bucătarii...
de Stefan Augustin Doinas
---------------------------------------------------------------------------
Gustave Caillebotte - Barci pe Sena la Argenteuil
Data: 1890
Stilul: Impresionism
Media: ulei, panza
Dimensiunea: 73 x 60 cm
Colectie privata
Gustave Caillebotte (n. 19 august 1848, Paris – d. 21 februarie 1894, Gennevilliers, Hauts-de-Seine) a fost un pictor francez, membru al mișcării impresioniste, deși stilul său era mai apropiat de realism decât a celorlalți impresioniști.
miercuri, 24 mai 2017
Jacopo Carucci - Jacopo da Pontormo - aniversare
ANIVERSAREA PICTORULUI JACOPO DA PONTORMO
„Vertumn”
III
Calea spre acolo trecea desigur printre nori
ai căror culoare îi făcea asemeni gipsului, sau marmorei
atât de tare, încât crezusem că aveai în vedere
chiar asta: contururile spălăcite,
haosul, ruinele universului. Dar asta ar fi însemnat
viitorul, în timp ce tu existai
deja. Puţin mai târziu, într-o cafenea pustie,
într-un orăşel adormit şi încins de soare până ce albi,
unde cineva, inventând arca, nu a fost în stare să se oprească,
îmi dădusem seama, că mă înşel auzindu-ţi discuţia
cu o bătrână localnică. Graiul era un amestec dintre
freamătul verde şi murmurul valurilor
albastre şi atât de năvalnic, încât, pe parcursul discuţiei,
te-ai transformat de câteva ori în ea.
„Cine e?” – am întrebat apoi, când am ieşit.
„Ea?” – ai strâns din umeri. „Nimeni. Pentru tine – zeiţă”.
de Iosif Brodski
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jacopo Carucci - Jacopo da Pontormo
Titlul: Halberdier
Titlul original: Halberdier
Data : c.1530; Italia
Stilul: Manierism
Mod de realizare: ulei pe pînză
Dimensiunea: 72 x 92 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor
Jacopo Carucci (24 mai 1494 – 2 ianuarie 1557), cunoscut ca Jacopo da Pontormo, Jacopo Pontormo sau simplu, Pontormo, a fost un pictor italian manierist si portretist al Scolii Florentine.Jacopo Carucci s-a nascut la Pontorme, langa Empoli. Vasari relateaza cum baiatul orfan, „tanarul melancolic si singur”, a ajuns ucenic.
Jacopo n-a stat prea mult in Florenta cand Bernardo Vettori l-a trimis sa faca ucenicie cu Leonardo da Vinci, apoi cu Mariotto Albertinelli, Piero di Cosimo, iar in final, in 1512, cu Andrea del Sarto.Pontormo a pictat in si in jurul Florentei fiind deseori patronat de Familia Medici. Un exemplu aal stilului sau timpuriu e lucrarea „The Visitation of the Virgin and St Elizabeth”, pictata intre 1514 – 1516.
„Vertumn”
III
Calea spre acolo trecea desigur printre nori
ai căror culoare îi făcea asemeni gipsului, sau marmorei
atât de tare, încât crezusem că aveai în vedere
chiar asta: contururile spălăcite,
haosul, ruinele universului. Dar asta ar fi însemnat
viitorul, în timp ce tu existai
deja. Puţin mai târziu, într-o cafenea pustie,
într-un orăşel adormit şi încins de soare până ce albi,
unde cineva, inventând arca, nu a fost în stare să se oprească,
îmi dădusem seama, că mă înşel auzindu-ţi discuţia
cu o bătrână localnică. Graiul era un amestec dintre
freamătul verde şi murmurul valurilor
albastre şi atât de năvalnic, încât, pe parcursul discuţiei,
te-ai transformat de câteva ori în ea.
„Cine e?” – am întrebat apoi, când am ieşit.
„Ea?” – ai strâns din umeri. „Nimeni. Pentru tine – zeiţă”.
de Iosif Brodski
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Jacopo Carucci - Jacopo da Pontormo
Titlul: Halberdier
Titlul original: Halberdier
Data : c.1530; Italia
Stilul: Manierism
Mod de realizare: ulei pe pînză
Dimensiunea: 72 x 92 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor
Jacopo Carucci (24 mai 1494 – 2 ianuarie 1557), cunoscut ca Jacopo da Pontormo, Jacopo Pontormo sau simplu, Pontormo, a fost un pictor italian manierist si portretist al Scolii Florentine.Jacopo Carucci s-a nascut la Pontorme, langa Empoli. Vasari relateaza cum baiatul orfan, „tanarul melancolic si singur”, a ajuns ucenic.
Jacopo n-a stat prea mult in Florenta cand Bernardo Vettori l-a trimis sa faca ucenicie cu Leonardo da Vinci, apoi cu Mariotto Albertinelli, Piero di Cosimo, iar in final, in 1512, cu Andrea del Sarto.Pontormo a pictat in si in jurul Florentei fiind deseori patronat de Familia Medici. Un exemplu aal stilului sau timpuriu e lucrarea „The Visitation of the Virgin and St Elizabeth”, pictata intre 1514 – 1516.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)