Lasă soarele să-ţi zâmbească cu inocenţa mea de ieri
Şi trandafirii să înflorească sub atingerea ta de catifea...
Lasă stelele în noapte să se aprindă-n ochii mei,
Sub priviri îngemănate, vom rămâne doar tu şi eu...
Amintiri păstrate-n suflet, ca un trandafir suav,
Pus în cartea nemuririi, timpul l-a păstrat frumos...
Dar cum frumuseţea trece ca un vis frumos de vară,
Totul trece şi se schimbă, inocenţa noastră moare?
Trandafirul va rămâne, cu acel miros suav,
Cum şi sufletul rămâne acelaşi, după ani şi ani...
Deci lasă timpul să-ţi vorbească despre inocenţa mea,
Nu contează frumuseţea fizică, viaţa chipu-ţi va brăzda...
Caută adânc în suflet, acolo cresc doar trandafiri,
Iar când timpul se va scurge, sufletul tău va înflori...
Lasă timpul să-ţi vorbească, despre mine, despre noi,
Despre inocenţa noastră, despre magia clipelor în doi.
de Cristian Alina
"Inocența și frumusețea au un singur dușman: scurgerea timpului."- William Butler Yeats
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictura : Sabin Balasa
Titlul tablou: Inocenta
Sabin Bălașa (n. 17 iunie 1932, Dobriceni județul interbelic Olt - d. 1
aprilie 2008, București) a fost un pictor, autor și regizor de filme de
pictură animată, dar și scriitor român. Bălașa a absolvit în 1955
Institutul de Artă Nicolae Grigorescu din București.
Obsesia
declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare
renaștere artistică și culturală. Alegerea sa a fost să fie
renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o
perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de
spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a
picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar
capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă
și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii
internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și
publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.
Deși arta sa nu e nici pe departe facilă, ea se dezvăluie cu
generozitate și, pe insesizabile trepte de inițiere, spune cu adevărat
ceva oricărui privitor. Pe Sabin Bălașa nu trebuie să-l explici ca să-l
simți, și abia după ce-l simți începi să-ți explici lumea în care ai
simțit. O hermeneutică hipnotică unică și tipică artei lui Sabin Bălașa
dezvăluie cu discreție ceea ce autorul știa dintotdeauna - Renașterea pe
care își propunea s-o inițieze înflorise deja din chiar clipa în care
măiastra sa mână apucase penelul.