luni, 19 iunie 2017

Childe Hassam - vara dimineaţa

FĂRĂ SĂRBĂTORITĂ

El îmbrăţişează mereu amintirile,
amprenta fină a degetelor ei îi stăruie încă pe trup
ca o mângâiere a clapelor de pian de către un virtuoz.

E de-ajuns să se deschidă o singură fereastră, să se audă o melodie,
să se simtă mireasma unei flori
şi toate frunzele se ridică deodată în aer,
foşnesc amintirile în mărimea lor naturală
şi ea există din nou de parcă ar exista
la prima sărbătorire
a zilei de naştere fără Ea
ca focuri de artificii prelungite.

Iar eu capăt tendinţa să cred că poate moartea nici nu există
şi că lumea
e numai aparent un loc atât de înspăimântător.

de Riri Sylvia Manor
din Pestriţ, editura Paralela 45, 2010



---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
I
Childe Hassam - vara dimineaţa
Dat: 1886
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe pânză

SABIN BĂLAŞA - primăvara

MEMORIA

Îmi mângâi memoria de câte ori trec pe lângă ea
ca pe un trunchi zgrumţuros de copac
rădăcinile efemere cerşind apa,
inelele concentrice ale anilor-ireparabile,
frunzele care nici nu mai povestesc când pleacă şi când vin.


Îmi mângâi memoria de câte ori trec pe lângă ea
cu perversitatea celui care
pluteşte în aer lipit de pământ.

Îmi mângâi memoria de câte ori trec pe lângă ea
aşa cum mângâia Michelangelo trunchiul de marmoră al statuii
cizelate de un grec rămas anonim.

de Riri Sylvia Manor


-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
SABIN BĂLAŞA - primăvara
(Nas.17 iunie 1932, Dobriceni, Olt – dec.1 aprilie 2008, București)
A fost un pictor român, autor și regizor de filme de pictură animată, cât și scriitor. Absolvent în 1955 al Institutului de Artă Nicolae Grigorescu București.
Obsesia declarată a vieții și a artei lui Sabin Bălașa a fost să inițieze o mare renaștere artistică și culturală. El a ales să fie renascentist, înțelegând că Renașterea nu se consumă istoric într-o perioadă anume de reconsiderare a valorilor, ci însoțește, ca stare de spirit, demersul creatorului de cultură. Dincolo de valoarea intrinsecă a picturii sale, apreciată în întreaga lume cu atribute acordate doar capodoperelor, opera amplă a lui Sabin Bălașa, care cuprinde, deopotrivă și creația cinematografică (i s-au acordat prestigioase premii internaționale pentru filmele de animație[necesită citare]), literară și publicistică, își pune amprenta inconfundabilă asupra epocii.

Claude Monet - Câmp de lalele cu mori de vânt lângă Rijnsburg

IARMAROC

Doar lucrurile pe care le-am trăit sunt imaginare.
Braţ la braţ cu Don Quichotul din noi
alergăm spre morile de vânt
 până când cei ce ne cunosc
nu ne vor mai recunoaşte ...


până când din raftul cu oameni vii
nici un curios
nu ne va mai scoate la iveală

nu ne va şterge de praf
să ne expună la iarmaroc
unde un copil
ne-ar putea arăta cu degetul zicând: „Iată !”

de Riri Sylvia Manor


---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Claude Monet - Câmp de lalele cu mori de vânt lângă Rijnsburg
Data: 1886
Stilul: Impresionism
Monet s-a născut la Paris, Franța. Familia sa s-a mutat la Le Havre în Normandia când el avea cinci ani. Tatăl său ar fi dorit ca Monet să intre în afacerea familiei, băcănia, dar Oscar Monet voia să picteze. Eugène Boudin, un artist care a lucrat în mare parte la picturi plein air - schițe rapide făcute în aer liber - pe plajele Normandiei, l-a învățat câteva tehnici ale picturii în 1856. La început artistul nu era deloc de acord cu lucrările facute de Boudin, dar acesta l-a învățat să deschidă ochii asupra naturii : "... în sfârșit ,ochii mi s-au deschis și am înțeles cu adevărat natura. Am învățat în același timp s-o iubesc ."

duminică, 18 iunie 2017

Peter Nicolai Arbo - Ingeborg, Frithjofs elskede - aniversare


* * *

în acești ochi
văd răsăritul de soare

în acești ochi
văd marea albastră şi pânzele corăbilor

în acești ochi
văd iriși ce-și iau lumea în cap pentru libertate

în acești ochi
văd brațele tăcerii strînse lîngă mine

în acești ochi
văd chemarea ta în surdină

voi picta o imagine colorată
nu vreau să mă părăsească aceste vise

(cav)


----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Peter Nicolai Arbo
Titlul: Ingeborg, Frithjofs elskede
Titlul original: Ingeborg, Frithjofs elskede
Data : 1868
Stilul:
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Peter Nicolai Arbo (18 iunie 1831 - 14 octombrie 1892) a fost un pictor norvegian istoric, care sa specializat în pictarea de motive din istoria norvegiană și imagini din mitologia norvegiană . Este cel mai cunoscut pentru Asgårdsreien , un motiv dramatic bazat pe legenda Wild Hunt și Valkyrie , care descrie o figură feminină din mitologia norvegiană

Agnes Noyes Goodsir - Parisienne - serbare



* * *

lăsată singură
fără nimic de făcut
stau în casa goală cu acoperiș roșu


cu ochii pierduți
privesc lumea
plină de nebuni și regi
fumez pînă îmi termin țigările
și nu știu ce mai am de gînd

(cav)


-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Pictor:Agnes Noyes Goodsir
Titlul: Parisienne
Titlul original: Parisienne
Data :
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Agnes Noyes Goodsir (18 iunie 1864 – 11 august 1939) a fost o pictorita portretista australiana care facea parte din cercurile lesbiene din Paris in anii 1920 si 1930.
Goodsir s-a nascut in Portland, Victoria, Australia, unul din cei 11 copii ai lui David James Cook Goodsir, comisar la vama din Melbourne si al Elizabethei Archer (nascuta Tomlins).
Primele lectii de arta le-a facut cu Arthur T. Woodward la Bendigo School of Mines and Industries din 1898 pana in 1899, iar in 1899 cateva dintre lucrarile ei au fost puse la o tombola in Bendigo pentru finantarea unei parti din studiile ei in Paris. In anii ce au urmat dupa Primul război mondial s-a observat un efectiv exod al artistilor australieni intrun fel de Grand Tour la Paris, toti avand intentia de a face parte din explozia de arte de acolo.
Goodsir a urmat studiile la Académie Delécluse, Académie Julian, apoi la Académie Colarossi. Din 1912, ea a inceput sa faca naveta intre Londra si Paris, insa in cele din urma s-a stabilit in Paris in 1921 la adresa 18 rue de l’Odéon. Companioane ei era Rachel Dunn, descrisa in cateva din picturile ei, ca de exemplu ‘The Chinese Skirt’ 1933, ‘Girl with Cigarette’ 1925, ‘The Letter’ 1926 si ‘Morning Tea’ 1925.
Lucrarile ei au fost bine primite si expuse la Noul Salon, la Salon des Indépendants si la Société Nationale des Beaux-Arts din Paris, precum si la Royal Academy si Royal Institute din Londra. Intro scurta vizita in Australia in 1927 a expus la Macquarie Galleries din Sydney si la Fine Arts Gallery din Melbourne. In 1938 patru dintre uleiurile ei au participat la expozitia aniversarii a 150 de ani ai galeriei NSW National Art Gallery.
Goodsir a murit in Paris, Franta in 1939, picturile ei au ramas partenerei ei Rachel Dunn, care a trimis 40 lucrari familiei lui Agnes din Australia, iar altele galeriilor australiene.