James Hart Dyke - Vârful Dent Blanche -

ANIVERSARE CU IZ DE ASCENSIUNE

Singur, privind muntele

Deodată, toate păsările şi-au luat zborul şi au plecat;
Un nor pluteşte leneş pe cerul bleu.
Nu ne săturăm niciodată să ne privim unul pe celălalt–
Singuri amândoi, muntele şi eu.

de Li Bo

 

---------------------------------------------------------------------------------
Prima escaladare a muntelui Dent Blanche -- unul dintre cei mai inalti din Alpi -- a fost reusita in data de 18 iulie 1862, conform Wikipedia.
Dent Blanche se regaseste, mai exact, in lantul muntos Alpii Pennini, in cantonul elvetian Valais. Acesta are o inaltime de 4.357 de metri, ceea ce-l face sa fie unul dintre cei mai inalti munti din Alpi.
In ciuda conditiilor meteo nefavorabile, prima sa escaladare a fost facuta de catre T.S. Kennedy, care a fost insotit de W. Wigram, J. Croz si J. Konig.
---------------------------------------------------------------------------------
Pictor: James Hart Dyke
Titlul: V\rful Dent Blanche -
Data:1890; Saint-rémy-de-provence, Franţa
Material: acrylic, h\rtie, carton
Tehnică:
Dimensiuni: 15x21cm
Deţinător:

Sally Swatland - vara la mare de-a lungul insulei

Unde fugim de acasa?

Marea, o apă folositoare

Marea este şi pentru cei mici, nu numai pentru părinţi şi bunici. Şi la urma urmei, ei nici nu ştiu să se joace ca voi pe plajă, în nisip, în fel şi chip, făcând palate în care, pe furiş, intră scoicile prin acoperiş. Părinţii toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret: ei au venit la mare numai ca să vă încurce. Asa le merge gura: "Ce faci?" "Unde te duci?" "Stai aici!" Mai rău ca la bunicii care s-au făcut mici. Dar acum aţi venit cu mine şi eu, ştiţi, nu fac scandal. O să vă explic marea, val cu val.
Marea este o apă folositoare. Ea se întinde de aici şi până în zare. Se întinde şi mai departe, fireşte, dar marea aia nu se vede şi nu ne priveşte. Vapoarele alunecă pe apă: fâş, fâş, ca la un fel de săniuş. Dar mai bine dacă priveşti, vezi că alunecă pe peşti. Peştii sunt aici mulţi ca iarba. Şi cresc singuri, cum îmi creşte mie barba. Unii dansează, alţii au pene de papagal şi cântă pe lângă Insula de Coral. Prin alte ape, rechinii umblă la ei cu ferăstraie şi, dacă te prind, te taie. Unde este apa mai adâncă înoată nişte peşti urâţi, atât de urâţi, că nici ei între ei nu se mănâncă. Porcul de mare râmă algele pe lângă maluri, de se fac deasupra valuri. Foca este aproape cât luna. N-am o undiţă la-ndemână, că acum aş prinde una. Dar mai bine hai să ne urcăm în barca asta pe care o leagănă valul şi să privim Malul. Ştiţi din poveşti că mările toate au pe fundul lor numai palate. Oamenii au scos cu nişte frânghii palatele din mare, să mai stea şi pe pământ în soare. Priviţi aceste castele, cum curge sarea pe ele... Şi încă nu aţi văzut totul. Cel mai frumos e portul. În port marea scapă printre pescăruşi, ca printr-o plasă. Aici sunt fel de fel de vapoare, cum avem şi noi pe-acasă. Se suie oamenii în ele, îşi aprind ţigarea şi se joacă de-a depărtarea. Farul acesta ce înaltă-i e talia! se vede în toată lumea, până la Mangalia.
Când marea are vreun necaz în familie, fulgeră şi tună. Asta se cheamă "sezon de furtună". Atunci pe plajă nu mai stai, sugând dintr-o rază ultravioletă, ca dintr-un pai. Furtuna trece repede, apare soarele şi noi alergăm către plajă de ne sfârâie picioarele. Ieşim de prin case şi de sub pălării, ca melcii din cochilii. Dar să ştiţi, copii: ce e prea mult strică în viaţă, cum scrie şi pe borcanul de dulŹceaţă. Deci să nu-mi staţi toată ziua în soare, că n-aveţi şapte piei pe spinare. Ci să vă uitaţi cum fac plajă valurile, care aleargă iute şi se întorc pe partea cealaltă după două minute.

de Marin Sorescu
 

-------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sally Swatland
Titlul: vara la mare de-a lungul insulei
Ulei pe pânză
Dimensiunea: 24 x 36 inches

Edgar Degas - Dansatoare pe scena

ANIVERSARE CU IZ DE POANTE A LA EDGAR DEGAS

Degas dans desen

aveam
intuiţii empatice
cu Maya Plisetskaya
în costum de in carmin
dansând un bolero despletit
în şuviţe orchestrate pe degete
de nebuloasă cu pulsar
în nucleu

eram
neasemuita lui
iubită impresionistă
dincolo de fantasmele lui Degas
frescă edulcolorată
pe omoplaţi de tablouri
Nu se vede bine de aproape
veniţi aici lângă Gioconda gravidă
cu cel mai androgin zâmbet
posibil

atunci
universul vizibil
era friabil până la quarci;
vulnerabilă până în celule - gândea
şi îmi acoperea claviculele
cu dantelării fractalice
şi săruturi spirale
indivizibile
reale

de Luminita Suse

 

------------------------------------------------------------------------
Ce om mai este şi Degas! Toţi prietenii l-au părăsit; am fost printre ultimii care au trebuit să plece, chiar dacă nu am putut să stau până la sfârşit.

citat din Auguste Renoir

 ------------------------------------------------------------------------
Pictor: Edgar Degas
Titlul Dansatoare pe scena
Titlul original: L'Etoile
Data: 1878
Stilul: Impresionism
Media: pastel
Locatia: Musée d'Orsay, Paris, Franţa

Descriere tablou

“Dansatoare pe scena/Ballet - L’etoille” a lui Edgar Degas reprezinta un frumos pastel pe monotip, o lucrare artistica deosebita, fascinanta si inedita, cu dimensiuni 58 x 42 cm. E una din cele mai cunoscute lucrari ale celebrului pictor francez Degas, o capodopera a picturii impresioniste.
In lucrare se poate remarca priceperea si delicatetea lui Degas in tehnica pastelului. In aceasta lucrare, se poate remarca faptul ca artistul utilizeaza ca baza un monotip peste care dispune culori, repetand acest experiment si cu alte ocazii. Se poate remarca caracterul viu, inedit si veridic al scenei de balet prezentate. Facand referire la aceste aspecte, vom enunta parerea si observatia pertinenta a lui Georges Riviere: “Dupa ce o sa vedeti pastelul lui Degas, nu o sa mai trebuiasca sa mergeti la Opera”. Cu multa usurinta si cu o desavarsita pricepere Degas a reusit, din cateva tuse, sa redea gratia prim-balerinei si atmosfera baletului, precum si spontaneitatea momentului si placerea dansului. Planul principal inversat, cu protagonista adusa intr-un colt si prezentata de sus in jos, transpune privitorul in loja de opera, permitand sa asistam la un viu spectacol.
Cred ca se poate spune ca Degas a reusit sa reproduca, in cadrul unui spatiu redus, vivacitatea si dinamismul dansului, precum si atmosfera magica a baletului. Puteti remarca albul luminos al materialului vaporos si foarte fin al tuunului. De asemenea, puteti remarca cu usurinta ca pielea balerinei contrasteaza cu tusele rapide in galben si rosu prin care sunt zugravite florile ce ii impodobesc parul si costumatia, dar si cu linia inchisa la culoare a panglicii pe care balerina o poarta la gat.
Fara tagada, credem ca se poate afirma ca aceasta pictura este un simbol emblematic al gratiei si poeziei dansului. E o exprimare exprem de romantica, nu-i asa? Acest lucru pesemne a dus la schimbarea numelui initial al pastelului, Scene de balet, la actualul titlu, Dansatoare pe scena, mult mai ilustrativ.
Cu siguranta, opera constituie una din cele patru scene de dans prezentate de artist la expozitia din 1877, unde nu numai ca a fost primita destul de bine de critici, dar a si fost cumparat de Gustave Coillebotte. Dupa aceasta, opera a fost lasata prin testament in anul 1894, iar in prezent se afla in Muzeul d’Orsay din Paris.

Date despre autor

Edgar Germain Hilaire Degas (n. 19 iulie 1834, Paris – d. 27 septembrie 1917, Paris) a fost un pictor francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A început cu academismul clasic, însă după câtva timp revine la tematica realistă, pentru care și-a căutat idei în teatrele pariziene, în lumea fascinantă a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul excepțional de desenator și cu pasiunea pentru obiectele efemere în mișcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas și-a păstrat însă stilul său propriu independent, pe care el îl numește realist. Motivele preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul și a încercat numeroase tehnici de pictură și grafică. A lăsat după el o moștenire originală și multilaterală, de circa două mii de lucrări, tablouri în ulei, pasteluri și sculpturi.

Sydney Mortimer Laurence - Emard Salmon Cannery - aniversare

într-un cer violet

Într-un cer violet

Luna dacă-aş găsi-o

Albă ar fi toată

Pată de-argint pe perdea

Aş putea s-o pictez

Şi să-i spun la plecare

Dragostea mea, ia-o

E pentru tine

Poţi şi tu să încerci

Să iubeşti o culoare

Pentru-nceput ochii

Lasă-i încet, lângă ea

Iar apoi fără ochi

Dacă tot ai găsi-o

Fii fericit, ia-o

E pentru tine

Şi-ntr-un cer violet

Luna dacă-aş găsi-o

Albă ar fi toată

Pată de-argint pe perde

de sfinx

 ----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Sydney Mortimer Laurence

Titlul: Emard Salmon Cannery

Titlul original: Emard Salmon Cannery

Data: 1915

Stilul: romantic

Mod de realizare: ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Sydney Mortimer Laurence (1865-1940) a fost un pictor de peisaje romantic și este considerat unul dintre cei mai importanți artiști din Alaska.

Francisco Benjamín López Toledo - în zadar - aniversare

ANIVERSAREA PICTORULUI FRANCISCO BENJAMIN LOPEZ TOLEDO

* * *

în spatele magazinului de dulciuri,

se vând reproduceri

de Leonardo și Botticelli

o domnișoară cu părul roșu și în pantaloni scurți

ascunde blândețea unui iepure în inima ei

peste zidul de piatră,

iubirea face echitatie

pe o bicicleta cu împrumut.

(cav)

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Francisco Benjamín López Toledo

Titlul: Vain

Titlul original: Vain

Data: 1976

Stilul: surrealism

Mod de realizare: ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Francisco Benjamín López Toledo (născut la 17 iulie 1940, Juchitán, Oaxaca ) este pictor mexican , sculptor și grafician . A studiat la Centrul Superior de Arte din Oaxaca, la Centrul Superior de Arte din Barcelona, ​​unde a studiat artele grafice cu Guillermo Silva Santamaria .