Augurii inocenţei
Să vezi Lumea în grăuntele minuscul de nisip
Şi-întregul Paradis locuind o floare,
Strânge-n palma mâinii Infinitul fără chip
Şi Eternitatea în ora trecătoare.
Şi-intregul Paradis locuind o floare.
de William Blake
-------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sally Swatland
Titlul: Briza de vară
Ulei pe pânză
Dimensiunea: 24 x 36 inches
Vazele de flori
Ce mâini înfrigurate-au modelat
Argila neagră-a vazelor bizare,
În care mor plăpânzii trandafiri,
Cum mor în noi nervoasele iubiri? -
Argila neagră-a vazelor bizare,
Evocatoarea unei funerare!
Ce mâini înfrigurate le-au turnat,
Dând formei lor senzaţii de femeie:
Cu linii rotunzite ca de pântec,
Cu ondulări de şolduri şi de cântec? -
Dând formei lor senzaţii de femeie
Şi braţelor mişcări de orhideie!
Ce mâini înfrigurate de amant,
În lutul cald al vazelor de flori,
Au îngropat fragmentul vinovat,
Ca un motiv de sete şi păcat? -
În lutul cald al vazelor de flori,
Ce mâini au pus beţie şi flori?
O! Vazele în care mor atâtea flori:
Atâţia crini, şi-atâţia trandafiri,
Atâtea crizanteme despletite,
Şi violete, şi garoafe înnegrite -
O! Vazele sunt urne funerare,
Ca sunetul femeilor bizare.
de Claudia Millian-Minulescu
----------------------------------------------------------------------------
"Nu ar trebui să asculţi limba pictorilor ci limba naturii... Simţirea
lucrurilor în sinea lor, a realităţii este mai importantă decât simţirea
tablourilor."
citat Vincent Van Gogh
----------------------------------------------------------------------------
Pictor: Vincent van Gogh
Titlul: Vas cu flori şi trandafiri
Data:1890; Saint-rémy-de-provence, Franţa
Material: Ulei pe pânză
Tehnică: Post-impresionism
Dimensiuni: 90 x 71 cm
Deţinător:
Date despre pictor:
Vincent Willem van Gogh (pronunțat în neerlandeză [vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx],
v. AFI, n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890,
Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez post-impresionist[9]
ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al
XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli
mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.
ANIVERSARE CU IZ DE ASCENSIUNE
Singur, privind muntele
Deodată, toate păsările şi-au luat zborul şi au plecat;
Un nor pluteşte leneş pe cerul bleu.
Nu ne săturăm niciodată să ne privim unul pe celălalt–
Singuri amândoi, muntele şi eu.
de Li Bo
---------------------------------------------------------------------------------
Prima escaladare a muntelui Dent Blanche -- unul dintre cei mai inalti
din Alpi -- a fost reusita in data de 18 iulie 1862, conform Wikipedia.
Dent Blanche se regaseste, mai exact, in lantul muntos Alpii Pennini,
in cantonul elvetian Valais. Acesta are o inaltime de 4.357 de metri,
ceea ce-l face sa fie unul dintre cei mai inalti munti din Alpi.
In
ciuda conditiilor meteo nefavorabile, prima sa escaladare a fost facuta
de catre T.S. Kennedy, care a fost insotit de W. Wigram, J. Croz si J.
Konig.
---------------------------------------------------------------------------------
Pictor: James Hart Dyke
Titlul: V\rful Dent Blanche -
Data:1890; Saint-rémy-de-provence, Franţa
Material: acrylic, h\rtie, carton
Tehnică:
Dimensiuni: 15x21cm
Deţinător:
Unde fugim de acasa?
Marea, o apă folositoare
Marea este şi pentru cei mici, nu numai pentru părinţi şi bunici. Şi la
urma urmei, ei nici nu ştiu să se joace ca voi pe plajă, în nisip, în
fel şi chip, făcând palate în care, pe furiş, intră scoicile prin
acoperiş. Părinţii toată ziua ar vrea să vă culce. Să vă spun un secret:
ei au venit la mare numai ca să vă încurce. Asa le merge gura: "Ce faci?"
"Unde te duci?" "Stai aici!" Mai rău ca la bunicii care s-au făcut
mici. Dar acum aţi venit cu mine şi eu, ştiţi, nu fac scandal. O să vă
explic marea, val cu val.
Marea este o apă folositoare. Ea se
întinde de aici şi până în zare. Se întinde şi mai departe, fireşte, dar
marea aia nu se vede şi nu ne priveşte. Vapoarele alunecă pe apă: fâş,
fâş, ca la un fel de săniuş. Dar mai bine dacă priveşti, vezi că alunecă
pe peşti. Peştii sunt aici mulţi ca iarba. Şi cresc singuri, cum îmi
creşte mie barba. Unii dansează, alţii au pene de papagal şi cântă pe
lângă Insula de Coral. Prin alte ape, rechinii umblă la ei cu ferăstraie
şi, dacă te prind, te taie. Unde este apa mai adâncă înoată nişte peşti
urâţi, atât de urâţi, că nici ei între ei nu se mănâncă. Porcul de mare
râmă algele pe lângă maluri, de se fac deasupra valuri. Foca este
aproape cât luna. N-am o undiţă la-ndemână, că acum aş prinde una. Dar
mai bine hai să ne urcăm în barca asta pe care o leagănă valul şi să
privim Malul. Ştiţi din poveşti că mările toate au pe fundul lor numai
palate. Oamenii au scos cu nişte frânghii palatele din mare, să mai stea
şi pe pământ în soare. Priviţi aceste castele, cum curge sarea pe
ele... Şi încă nu aţi văzut totul. Cel mai frumos e portul. În port
marea scapă printre pescăruşi, ca printr-o plasă. Aici sunt fel de fel
de vapoare, cum avem şi noi pe-acasă. Se suie oamenii în ele, îşi aprind
ţigarea şi se joacă de-a depărtarea. Farul acesta ce înaltă-i e talia!
se vede în toată lumea, până la Mangalia.
Când marea are vreun
necaz în familie, fulgeră şi tună. Asta se cheamă "sezon de furtună".
Atunci pe plajă nu mai stai, sugând dintr-o rază ultravioletă, ca
dintr-un pai. Furtuna trece repede, apare soarele şi noi alergăm către
plajă de ne sfârâie picioarele. Ieşim de prin case şi de sub pălării, ca
melcii din cochilii. Dar să ştiţi, copii: ce e prea mult strică în
viaţă, cum scrie şi pe borcanul de dulŹceaţă. Deci să nu-mi staţi toată
ziua în soare, că n-aveţi şapte piei pe spinare. Ci să vă uitaţi cum fac
plajă valurile, care aleargă iute şi se întorc pe partea cealaltă după
două minute.
de Marin Sorescu
-------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sally Swatland
Titlul: vara la mare de-a lungul insulei
Ulei pe pânză
Dimensiunea: 24 x 36 inches
ANIVERSARE CU IZ DE POANTE A LA EDGAR DEGAS
Degas dans desen
aveam
intuiţii empatice
cu Maya Plisetskaya
în costum de in carmin
dansând un bolero despletit
în şuviţe orchestrate pe degete
de nebuloasă cu pulsar
în nucleu
eram
neasemuita lui
iubită impresionistă
dincolo de fantasmele lui Degas
frescă edulcolorată
pe omoplaţi de tablouri
Nu se vede bine de aproape
veniţi aici lângă Gioconda gravidă
cu cel mai androgin zâmbet
posibil
atunci
universul vizibil
era friabil până la quarci;
vulnerabilă până în celule - gândea
şi îmi acoperea claviculele
cu dantelării fractalice
şi săruturi spirale
indivizibile
reale
de Luminita Suse
------------------------------------------------------------------------
Ce om mai este şi Degas! Toţi prietenii l-au părăsit; am fost printre
ultimii care au trebuit să plece, chiar dacă nu am putut să stau până la
sfârşit.
citat din Auguste Renoir
------------------------------------------------------------------------
Pictor: Edgar Degas
Titlul Dansatoare pe scena
Titlul original: L'Etoile
Data: 1878
Stilul: Impresionism
Media: pastel
Locatia: Musée d'Orsay, Paris, Franţa
Descriere tablou
“Dansatoare pe scena/Ballet - L’etoille” a lui Edgar Degas reprezinta
un frumos pastel pe monotip, o lucrare artistica deosebita, fascinanta
si inedita, cu dimensiuni 58 x 42 cm. E una din cele mai cunoscute
lucrari ale celebrului pictor francez Degas, o capodopera a picturii
impresioniste.
In lucrare se poate remarca priceperea si delicatetea
lui Degas in tehnica pastelului. In aceasta lucrare, se poate remarca
faptul ca artistul utilizeaza ca baza un monotip peste care dispune
culori, repetand acest experiment si cu alte ocazii. Se poate remarca
caracterul viu, inedit si veridic al scenei de balet prezentate. Facand
referire la aceste aspecte, vom enunta parerea si observatia pertinenta a
lui Georges Riviere: “Dupa ce o sa vedeti pastelul lui Degas, nu o sa
mai trebuiasca sa mergeti la Opera”. Cu multa usurinta si cu o
desavarsita pricepere Degas a reusit, din cateva tuse, sa redea gratia
prim-balerinei si atmosfera baletului, precum si spontaneitatea
momentului si placerea dansului. Planul principal inversat, cu
protagonista adusa intr-un colt si prezentata de sus in jos, transpune
privitorul in loja de opera, permitand sa asistam la un viu spectacol.
Cred ca se poate spune ca Degas a reusit sa reproduca, in cadrul unui
spatiu redus, vivacitatea si dinamismul dansului, precum si atmosfera
magica a baletului. Puteti remarca albul luminos al materialului vaporos
si foarte fin al tuunului. De asemenea, puteti remarca cu usurinta ca
pielea balerinei contrasteaza cu tusele rapide in galben si rosu prin
care sunt zugravite florile ce ii impodobesc parul si costumatia, dar si
cu linia inchisa la culoare a panglicii pe care balerina o poarta la
gat.
Fara tagada, credem ca se poate afirma ca aceasta pictura este
un simbol emblematic al gratiei si poeziei dansului. E o exprimare
exprem de romantica, nu-i asa? Acest lucru pesemne a dus la schimbarea
numelui initial al pastelului, Scene de balet, la actualul titlu,
Dansatoare pe scena, mult mai ilustrativ.
Cu siguranta, opera
constituie una din cele patru scene de dans prezentate de artist la
expozitia din 1877, unde nu numai ca a fost primita destul de bine de
critici, dar a si fost cumparat de Gustave Coillebotte. Dupa aceasta,
opera a fost lasata prin testament in anul 1894, iar in prezent se afla
in Muzeul d’Orsay din Paris.
Date despre autor
Edgar
Germain Hilaire Degas (n. 19 iulie 1834, Paris – d. 27 septembrie 1917,
Paris) a fost un pictor francez din a doua jumătate a secolului al
XIX-lea. A început cu academismul clasic, însă după câtva timp revine la
tematica realistă, pentru care și-a căutat idei în teatrele pariziene,
în lumea fascinantă a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de
cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul
excepțional de desenator și cu pasiunea pentru obiectele efemere în
mișcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este
unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas și-a păstrat însă
stilul său propriu independent, pe care el îl numește realist. Motivele
preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă
sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul și a
încercat numeroase tehnici de pictură și grafică. A lăsat după el o
moștenire originală și multilaterală, de circa două mii de lucrări,
tablouri în ulei, pasteluri și sculpturi.
