Pierre-Paul Prud’hon - Portret Constance Mayer

printesa

nu pot sa dorm.
nu pot să plâng.

cu bucurie o panglică de mătase
o buclă de dantelă
și ochii tăi înoată
în acvariul
din inima mea.

(cav)

 

------------------------------------------------------------------------------------ -
Pictor: Pierre-Paul Prud’hon
Titlul: Portret Constance Mayer
Titlul original: Nude Recumbent
Data: 1804; Franta
Stilul: Romanticism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte: Colectie particulara

Date despre pictor:

Pierre-Paul Prud’hon (4 aprilie 1758 – 16 februarie 1823) a fost un pictor si desenator romantic francez cunoscut pentru picturile sale alegorice si portrete.
Pierre-Paul Prud’hon s-a născut in Cluny, Saône-et-Loire. A fost inițiat în cunoștințele fundamentale ale desenului și picturii in Franta și a plecat în Italia la vârsta de 26 de ani pentru a-și continua educația. La reîntoarcerea sa în Paris a decorat cateva locuinte, iar lucrările lui pentru parizienii bogați l-au adus intro poziție înalta la Curtea lui Napoleon.
Prud’hon a fost influențat uneori de neo-clasicism, alteori de romantism. Apreciat de ceilalți artiști și scriitori ca Stendhal, Delacroix, Millet și Baudelaire pentru clarobscurul și realismul convingător, el este cunoscut mai ales pentru pictura „Crucifixion” (1822), pe care a pictat-o pentru catedrala St. Etienne din Metz. Crucifixion se află acum la Luvru.

Edgar Germain Hilaire Degas - Două balerine

Balet

Lunecau baletistele albe
Degajari de puternice forme
Albe, in fata lumii enorme,
Lunecau baletistele albe

Lunecau baletistele albe
Si lumea sufla impatimita
Albe, razand spre lumea prostita,
Lunecau baletistele albe.

Lunecau baletistele albe
Tainic trezind complexul organic
Albe, starnind instinctul satanic,
Lunecau baletistele albe.

de George Bacovia

 

------------------------------------------------------------------------------------ -
Pictor: Edgar Germain Hilaire Degas
Titlul: Două balerine
Titlul original: 
 Data: 1879
Stilul: Impresionism
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea:
Unde se găseşte: Shelburne Museum, VT, United States

Date despre pictor:

Edgar Germain Hilaire Degas (n. 19 iulie 1834, Paris – d. 27 septembrie 1917, Paris) a fost un pictor francez din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A început cu academismul clasic, însă după câtva timp revine la tematica realistă, pentru care și-a căutat idei în teatrele pariziene, în lumea fascinantă a balerinelor, atelierele modistelor, la cursele de cai sau în studierea corpului omenesc. S-a distins cu talentul excepțional de desenator și cu pasiunea pentru obiectele efemere în mișcare. Împreună cu Claude Monet, Auguste Renoir, Camille Pissarro este unul din intemeietorii impresionismului. Edgar Degas și-a păstrat însă stilul său propriu independent, pe care el îl numește realist. Motivele preferate le tratează cu uimitoare noutate, limitările de perspectivă sunt asemănătoare cu cadrele de fotografie. A folosit pastelul și a încercat numeroase tehnici de pictură și grafică. A lăsat după el o moștenire originală și multilaterală, de circa două mii de lucrări, tablouri în ulei, pasteluri și sculpturi.

Norman Rockwell - Doctor

seringa

seringa ca un flaut
voci demonice acute ...

vreau să te iert
dar m-ai rănit așa de rău.
nu știu dacă se poate uita durerea
dar în inima mea vei rămâne mereu
folositoare.

(cav)


 

------------------------------------------------------------------------------------ -
Pictor: Norman Rockwell
Titlul: Doctor
Titlul original: Doctor
Data:
Stilul: Regionalism
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se găseşte: Colectie particulară

Date despre pictor:

Norman Percevel Rockwell (n. 3 februarie 1894 – d. 8 noiembrie 1978) a fost un desenator, ilustrator și pictor american. Lucrările sale s-au bucurat și continuă să se bucure de o deosebită popularitate în Statele Unite ale Americii, unde Rockwell este cunoscut mai ales pentru ilustrațiile sale, devenite faimoase, pentru coperta revistei The Saturday Evening Post, la care a colaborat timp de peste patruzeci de ani.
Și-a împrumutat stilul la realizarea decorurilor folosite în serialul de teatru TV Povestile Magice ale Shelley Duvall

Louise Abbéma - Doamna cu florile

O CLIPĂ DE PICTURĂ CU LOUISE ABBEMA

* * *

o femeie stă lângă

un buchet de flori

strînge în palmă un lănțișor

este departe pe champs elysees

nu-i trebuie mare lucru

să fie fericită

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Louise Abbéma

Titlul : Doamna cu florile

Titlul original: La dame avec les fleurs

Data: 1883

Stilul:

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Louise Abbéma (30 octombrie 1853 – 10 iulie 1927) a fost un pictorita, sculptorita si designer francez din Belle Époque.

Abbéma s-a nascut in Étampes, Essonne. Ea a inceput sa picteze de la o varsta frageda si a studiat sub indrumarea importantilor pictori ai acelei perioade ca Charles Joshua Chaplin, Jean-Jacques Henner si Carolus-Duran. Prima recunoastere a lucrarilor ei a fost la varsta de 23 de ani cand a pictat un portrait al artistei Sarah Bernhardt, prietena ei pe viata si posibil, iubita ei.

A continuat sa picteze portrete ale notabilitatilor zilei, precum si panouri si picturi murale la primaria din Paris, la Opera din Paris, la numeroase teatre, inclusiv la „Theatre Sarah Bernhardt”, precum si la „Palace of the Colonial Governor” din Dakar, Senegal.

A fost o obisnuita expozanta la Salonul din Paris, unde a primit o mentiune pentru panourile sale in 1881. Abbéma a facut parte si din randul artistelor ale caror lucrari au fost expuse in Women’s Building de la World Columbian Exposition 1893 din Chicago. Si un bust al artistei Sarah Bernhardt sculptat de Abbéma a fost expus la acea expozitie.

Abbéma s-a specializat in portrete in ulei si acuarela, iar multe dintre lucrarile ei au prezentat influenta pictorilor chinezi si japonezi, precum si a maestrilor contemporani ca de exemplu Édouard Manet. In mod frecvent a pictat flori in lucrarile ei.

Abbéma a fost si un reusit grafician, sculptorita si designer, precum si autoare de articole in jurnalele Gazette des Beaux-Arts si L’Art.

Abbéma a murit in Paris in 1927.

Marie Laurencin - Autoportret - aniversare

* * *

porți foșnetul frunzelor de toamnă

ochii penelopei

așteptarea

și un cântec antic de dor

(cav)

------------------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Marie Laurencin

Titlul : Autoportret

Titlul original:

Data: 1908

Stilul:

Mod de realizare:

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Marie Laurencin (31 octombrie 1883, Paris – 8 iunie 1956, Paris) a fost o pictoriță și o sculptoriță franceză.

În 1907 ea are o expoziție pentru prima oară la „Salonul Independenților”. Este același an în care Picasso îi făcea cunoștință cu Guillaume Apollinaire. Din această intâlnire ia naștere o legătură atât de pasionată pe cât de tumultoasă ce durează până în 1912. În 1914, ea se căsătorește cu baronul Otto von Wätjen, pe care îl întâlnise un an mai devreme. Cuplul se refugiază in Spania, după declarația de război, întâi la Madrid apoi la Barcelona. Se asociază cu artiștii Sonia și Robert Delaunay datorită unei întâlniri organizată de Francis Picabia, pentru care ea va compune poezii pentru revista Dada 291 în 1917. Se întoarce la Paris în 1920.

Stilul său este un aport propriu de culori fluide și suave, o simplificare încrezătoare a compoziției, o predilecție pentru anumite forme feminine, alungite și grațioase, ce îi vor permite să ocupe un loc privilegiat în inima Parisului monden al anilor 1920.

Menține legături profunde si benefice cu nenumărați scriitori, pe care îi ilustrează și în opere: Gide, Max Jacob, Saint-John Perse, Marcel Jouhandeau, Jean Paulhan, Lewis Carroll și mulți alții.

Devenită portretistă oficial în mijlocul mondenului feminin (Nicole Groult, Coco Chanel) în anii 1920, Marie Laurencin, se evidențiază de asemenea ca decoratoare a baletului „Les Biches” de Serge Diaghilev pe o muzică de Francis Poulenc (1924), apoi pentru Opera-Comique, Comédie Française, și pentru Ballets de Roland Petit in cadrul Teatrului Champs-Elysées.