ANIVERSAREA PICTORULUI SAVA HENTIA
La ce bun?
să vă spun doamnă, aş putea
cum că privirea dumneavoastră
ce-oricare, temător, şi-o vrea
e decît bolta mai albastră
la ce bun? aţi rîde doar de vorba mea.
şi aş putea, cu glas mai stins
să spun că-ntreagă-va făptură
nuri dulci şi farmec-n adins
să curgă lacrime făcură
la ce bun? n-aţi crede, poate, ce v-am zis
apoi, cu-o tulbure simţire
şi cu ardoare
v-aş spune că vă port iubire
că, inima-mi, jignită, doare
la ce bun? o ştiţi cu propria-vă fire
de Iulia Hasdeu
Portretul Iuliei Hasdeu
Un portret deosebit de sensibil este cel al Iuliei Haşdeu (colecţia Muzeului din Câmpina), al cărei destin dramatic a tulburat întregul sfârşit de secol XIX românesc. Pictorul surprinde cu o extraordinară concizie şi fineţe, bogăţia lăuntrică a tinerei fete, preschimbându-i chipul într-un delicat giuvaer Întâlnim din nou acea privire umbrită, extrem de inteligentă şi interiorizată, ce priveşte undeva departe, către un “dincolo” al cărui taină o va afla, din nefericire, mult prea curând. Chipul acesta va primi valenţe dramatice atunci când Sava Henţia o va picta, cu aceeaşi discreţie si delicateţe, pe patul în care s-a stins.
-------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Sava Henţia
Titlul: Portretul Iuliei Hasdeu
Titlul original: Portretul Iuliei Hasdeu
Data;
Stilul:
Mod de realizare:
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Sava Henţia, pictor român, s-a nascut pe 1 februarie 1848, la Sebeşel, judetul Alba.(†21 februarie 1904).A studiat la Bucureşti (elev al lui Theodor Aman), Roma şi Paris.A participat la Războiul de Independenţă (1877-1878), timp în care a pictat numeroase scene de campanie, fiind considerat un adevătrat reporter de război. Din acea perioadă au rămas desenele Soldat călare, Trecerea Dunării la Corabia, Lângă Lagărul din Calafat. Alte desene au devenit ulterior compoziţii executate în acuarelă şi ulei, între care se reliefează lucrările Întâlnirea şi Transport de provizii pe front.
A fost primul profesor al pictoriţei Ottilia Michail Oteteleşanu (între 1899 si 1903), înainte ca aceasta să fie descoperită de Nicolae Grigorescu, în anturajul casei regale.
Între anii 1901-1902, Sava Henţia ia parte la lucrările de restaurare din Mănăstirea de la Brebu, participând la refacerea picturii tâmplei şi altarului.
De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul Sebeş există lucrări ale lui Sava Henţia.
La Mănăstirea Cernica, în biserica principală a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, în pronaos se găsesc portretele ctitorilor acestei biserici, operă a pictorului Sava Henţia.