Copernic
Viaţa astronomului – o poveste cu miliarde
de ani, dacă dai la o parte ceaţa.
Ziua intra-n biserică şi se-nchina şi el Fecioarei
ca unei doamne frumoase din Pomerania.
Ori mergea la episcop să vadă cărţile, clopotele
sosite în ceas de cumpănă, de război.
Se strecura ca o iasmă prin zarva pieţii de peşte
în port, şi sta de vorbă cu lupi de mare
pe sub catarge cu vela mereu spre pol,
cu ochii în roza vânturilor.
Dar ceaţa aici recade şi nu mai ştii
sfârşitul cărţii cu astrolab, când sînt nopţile
şi-şi încide coperta veacul.
El ia cu mâna, din Centru, Pământului Ptolemeilor
şi-n locu-i aşează Soarele. „Aşezat ca pe-un tron regal”,
„îşi cârmuieşte copiii, planetele, care
se învârtesc în jurul său.
de Aurel Rău
--------------------------
Discul zilei: War of the Worlds - Jeff Wayne
--------------------------
Pictor: Jan Alojzy Matejko
Titlul: Astronomul Copernic - Conversaţie cu Dumnezeu
Titlul original:
Data: 1872
Stilul: Romantic
Mod de realizare: Ulei pe pânză
Dimensiunea: 315 x 221 cm
Unde se gaseste:
Date despre pictor:
Jan Alojzy Matejko (n. 24 iunie 1838, Cracovia - d. 1 noiembrie 1893, Cracovia) a fost un pictor polonez, renumit pentru picturile sale care reprezintă personaje și scene din istoria Poloniei.[1][2] A făcut parte din Grupul de la Munchen.
Jan Matejko s-a concentrat, în pictură, pe principalele subiecte din istoria Poloniei și pe identificarea surselor de documentare în vederea realizării cu minuțiozitate a imaginilor pictate. El a creat două categorii de picturi istorice. Prima categorie a fost cea îndreptată contra magnaților polonezi a căror lipsă de patriotism a cauzat în opinia sa căderea Poloniei. Această direcție în pictura sa a fost începută prin realizarea picturii Stańczyk („Bufonul Stanczyk la știrea căderii orașului Smolensk”) în anul 1862. Stanczyk, a fost un bufon la curtea regelui Sigismund I (1437 - 1548), căruia, Matejko i-a dat alte însușiri artistice. Bufonul este reprezentat ca un simbol al conștiinței națiunii: el stă posomorât într-un scaun aparte de celelalte elemente de mobilier pictate, el prevăzând că evenimentele din timpul războaielor ruso - lituaniene vor avea un sfârșit tragic. În acest grup de picturi se includ și pânzele „Predica de Piotr Skarga” (polonă Kazanie Skargi, 1864) și „Reytan” din 1866.