Minerii
Binecuvântați sunt minerii.
Lor nu le trebuie să scrie poezii.
de KATJA PERAT
vitro
în timp ce tu stai bine
și te gândești la mișcarea de vaccinare
îmi umplu paharul cu rachiu de cracă până-n buză
și-l beau
casetofonul de pe masă
învăluit în fum de pipă
reda "Let The Sunshine In"
[Jennifer Warnes]
aov
la blua spirito
la televizor
duhul din lampa lui Aladdin
are culoarea albastră
aduce tot ce-ți dorești din străinătate
și le lasă în țară
la eMAG Genius
ascult “eye of the tiger”
în timp ce fumez o țigară marlboro
devin Rocky
aov
komika-tragika
de fiecare dată când ascult
“Come Back To Me”
de Uriah Heep
bag
10 mg tar
1,0 mg nicotine
10 mg carbon monoxide
în cei doi plămâni
și nimeni nu mă întreabă
despre aerul comico-tragic
din jurul meu
aov
Când beam, obișnuiam să-ți spun că sunt un copac
De câte ori îți scriam, rămâneam acolo pentru trei zile.
Îmi spuneai: „Dacă tu mănânci prune acre acolo, eu o simt aici în dinți și-n gingii”.
Scrisul tău tremurat ca un felinar pe viscol.
Beam rakî roșu ca sângele, beam rakî galben. După ce ți-am scris ție, am început să beau rakî albastru ca cerul.
I-am
spus brizei: „ea e un trandafir de zăpadă” – mă refeream la tine.
„Orașul subteran de la Zelve, cea mai întinsă coardă a unei viori, vin
dulce, o schimbare bruscă în suflul vântului.”
Când beam, obișnuiam să-ți spun că sunt un copac.
Cuvintele erau singurul lucru care mă interesa, proiectând un univers fără noapte.
Împreună am adus la viață lumea prin scris.
de Gökçenur Çelebioğlu
