De neatins
"Seara azvârli un stol de păsări pe cer
care se întinde ca o pânză pentru a prinde apusul soarelui.
Supuse inerţiei şi vântului, se învârtiră
şi coborâră înapoi pentru a se aşeza şi a înveli o pereche de copaci ale căror acoperăminte sunt unite.
Şi ce dacă? Imagini dramatice rămân ieftine pe când deţinerea sentimentelor reale începe să coste prea mult.
Ştiind că mâine dimineaţă vei pleca,
am mers la o plimbare meditativă în amurg lângă lac.
Umerii noştri purtau amintirile în timp ce vânturile disturbau liniştea apei,
frigurile sau teama zbuciumându-ne şi făcându-ne pielea de găină.
Pe când vorbeam ţi-am spus, Ai grijă,
şi tu ai spus simplu, Da.
Apoi ne-am îmbrăţişat cu privirea
părea
ca şi cum două unde de radar au rămas suspendate în loc când doar
loialitatea noastră putea fi de ajuns pentru a te feri de rău
şi să ghideze mâinile unui chirurg pentru a garanta că va prinde şi va ridica umbra aşternută peste pieptul tău"
de Michael Bartholomew-Biggs
