Henri Martin - Femeie cântând la liră sub pin

FRUMOASA MUZICIANĂ

Ea două arcuri mânuie, arcaşă
ori Muză, de o lume admirată;
unul pe chip l-ncruntă ori dilată
altul c-o mână-l ciupe, drăgălaşă.
Pe cel de fildeş Phoebus îl înfaşă,
Amor pe cel de abanos l-mbată;
când armonie, lirei, unul cată,
cellalt o ia din dragostea golaşă;
de’ngână unul cânt ce prinde-n cleşte,
plâns iscă altul cu săgeţi streine;
corzi unul, altul inime ciupeşte.
Ferice dor, săgeata dacă vine
inimi rănind, priviri când aţinteşte,
un dulce cânt din nou le face bine.

de GIAMBATTISTA MARINO
 

-----------------------------------------------------------------------------
Pictor: Henri Martin
Titlul: Femeie cântând la liră sub pin
Titlul original: Керчь
Data: 1890
Material:Ulei pe pânză
Tehnică: Simbolism
Dimensiuni:
Deţinător:

DATE DESPRE PICTOR

Camille Pissarro - Câmp verde cu chiparos

CHIPAROSUL BOLNAV

Era chiparosul a obştei
mândrie,
coroana lui părea
un baldachin,
iar el
ca un dragon domnea-n câmpie,
stăpân pe vânturi,
neclintit, deplin.
La umbra lui cea grea,
în miez de vară,
se adunau din jur la sfat
moşnegi.
Cum să ghiceşti
că el trăgea să moară,
supus unor
necruţătoare legi?
Cum fremăta,
puternic în amiază,
tristeţii neplătindu-i bir
nicicând!
Şi iată,
rădăcinile cedează,
cad crengile,
ca poamele, pe rând.
Un fenix purpuriu,
căinându-şi puii,
se vaietă,
precum la cimitir.
Doar bufniţei
de-acum a plânge nu i-i:
i-a şi căzut o bortă
sub priviri.
Un călător
venit din lumea largă
priveşte gânditor
copacu-nfrânt,
vrând să cunoască
şi să înţeleagă
ce legi domnesc în cer
şi pe pământ.

(din poezia chineză - poet DU FU
(712 – 770))

 

-----------------------------------------------------------------------------
Pictor: Camille Pissarro
Titlul: Câmp verde cu chiparos
Titlul original:
Data: 1889; Saint-rémy-de-provence, Franţa
Material:Ulei pe pânză
Tehnică: Post-Impresionism
Dimensiuni: 73.5 x 92.5 cm
Deţinător:

Date despre pictor:
Vincent Willem van Gogh (pronunțat în neerlandeză [vɪnˈsɛnt vɑnˈxɔx], v. AFI, n. 30 martie 1853, Groot Zundert, Olanda, d. 29 iulie 1890, Auvers sur Oise, Franța) a fost un pictor olandez post-impresionist[9] ale cărui lucrări au avut o influență profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile lor vii și impactul emoțional. A suferit de boli mintale, care la vârsta de 37 ani l-au dus la sinucidere.

Leon Dabo - Rondout, New York

ANIVERSAREA PICTORULUI LEON DABO

Stelele-n cer

Stelele-n cer

Deasupra mărilor

Ard depărtărilor

Până ce pier.

După un semn

Clătind catargele

Tremură largile

Vase de lemn;

Nişte cetăţi

Veghind întinsele

Si necuprinsele

Singurătăţi.

Orice noroc

Şi-întinde-aripile

Gonit de clipele

Stării pe loc.

Până ce mor,

Pleacă-te îngere

La trista-mi plângere

Plină de-amor.

Nu e păcat?

Ca să se lepede

Clipa cea repede

Ce ni s-a dat?

de Mihai Eminescu

Practic, aceasta este considerată ultima poezie a lui Eminescu, găsită pe carneţelul din halat.

----------------------------------------------------------------------------------

Pictor: Leon Dabo

Titlul: Rondout, New York

Titlul original: Rondout, New York

Data: 1907

Stilul: Tonalism

Mod de realizare: Ulei pe pânză

Dimensiunea:

Unde se gaseste:

Date despre pictor:

Leon Dabo (n. 9 iulie 1865 Paris – d. 7 noiembrie 1960, New York, New York) a fost un pictor american de peisaje, reprezentant al tonalism-ului, cel mai bine cunoscut pentru picturile orașului New York, dar în special cele ale Văii râului Hudson. Picturile sale sunt cunoscute și recunoscute pentru senzația de spațialitate pe care o evocă, având suprafețe mari care au elemente puține, dar vaste, așa cum sunt pământul, marea sau nori.

În timpul apogeului său artistic, Leon Dabo a fost considerat un maestru al artei sale, stârnind admirația unor cunoscători de artă ai timpului, printre care se numărau și John Spargo, Bliss Carman, Benjamin De Casseres, Edwin Markham și Anatole Le Braz.

Fratele său, Scott Dabo, a fost de asemenea un cunoscut pictor care aparținea aceluiași curent artistic al tonalismului, deși acesta din urmă se pare că ar fi manifestat sentimente publice de gelozie față de Leon, un pictor mult mai bine cotat decât el.

Oswaldo Guayasamin - El Guitarrista

Libertatea de a alege

„ Poată alții să aleagă,
eu nicicând nu am putut;
zbor, târâș, o viață-ntreagă
doar pe mine m-am născut;
ce-am făcut, a fost poruncă,
ce n-am făcut, n-am putut;
in sfârșit, in mine-i seară,
și-n tăcere am căzut.
Pe mormânt să-mi puneți piatră,
și pe ea puneți a scrie:
"Ca și inima-mi amară
mi-a fost viața pe vecie.
Singur cremenea am ars-o
ca să luminez o clipă,
mi s-a ars al vieții cântec,

de Eino Leino

----------------------------------------------------------------------------------
Pictor: Oswaldo Guayasamin
Titlul: El Guitarrista
Titlul original: El Guitarrista
Data:
Stilul: Expresionism
Mod de realizare: Ulei pe panza
Dimensiunea:
Unde se gaseste:
Date despre pictor:

Mary Cassatt - Tânără reflectând

ANIVERSARE CU IZ DE POEZIE - JAN NERUDA

Poezia, dulcea fata

Poezia- dulcea fata-,
numai ce-o privesc- si iata
ca de dragoste se-aprinde,
inima in palma-si prinde,
capu-si pierde-apoi deodata.

Valul nuntii-i scot din lada,
cu un tiv ca de zapada,
unduind in falduri albe,
iar la gat isi prinde salbe,
caru-n flori asteapta-n strada.

Nunta e in toi. Deodata
Coana Minte se arata
si trei vorbe vechi ii spune.
Valu-n lada iar il pune-
si ingheata nunta toata.

de Jan Neruda
 

-----------------------------------------------------------------------------
Jan Nepomuk Neruda (cehă: [ˈjan ˈnɛpomuk ˈnɛruda]; 9 iulie 1834 – 22 august 1891) a fost un jurnalist, scriitor și poet ceh, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai realismului ceh și un membru al Școlii din Mai.
-----------------------------------------------------------------------------

Pictor: Mary Cassatt
Titlul:Tânără reflectând
Titlul original:
Data: 1894
Material: pastel
Tehnică: Impresionism
Dimensiuni:
Deţinător: Colecţie privată

Date despre pictor:
Mary Stevenson Cassatt (n. 22 mai 1844 — d. 14 iunie 1926) a fost o pictoriță americană, care a reprezentat în pictură ceea ce cunoștea cel mai bine: viața confortabilă și tihnită a femeilor burgheze de la finalul secolului al XIX-lea. Americană de origine, ea a locuit 60 de ani în Franța, sprijinind primul mare curent al artei moderne: impresionismul.