joi, 20 iulie 2017

Max Liebermann - Bancă în grădină


ANIVERSARE CU IZ DE IMPRESIONISM GERMAN - MAX LIBERMANN

Ferice clipa

Ferice clipa unică din viaţă,
Şi loc, şi timp când ochii-ţi m-au ucis,
Ori barem m-au zvârlit într-un abis,
Şi-acolo m-am făcut un sloi de gheaţă.

Ci drept e că trupeasca trăsătură
O am mereu, dar sufletu-mi fugit
Trăieşte-n tine ca-n sălaş iubit,
Şi m-a lăsat azi singur în natură.

Când galeş uneori întorci spre mine
Focoşii ochi, simt cum îmi curge-n vine
Un râu de flăcări ce-mi dă viaţă iar,

Şi moaie frigul care-n sânge-l port;
Dar uşurarea-i slabă şi-n zadar,
Căci fără suflet eu rămân tot mort.

sonet de Pierre de Ronsard
 




-------------------------------------------------------------------------

Pictor: Max Liebermann
Titlul: Bancă în grădină
Titlul original:
Data: 1916
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe pânză
Locatia: Colecţie privată

Date despre pictor:
Max Liebermann (n. 20 iulie 1847 în Berlin – d. 8 februarie 1935) a fost un pictor german de origine evreiască. Fiul unui om de afaceri evreu din Berlin, Liebermann a studiat mai întâi dreptul și filozofia, iar apoi pictura și desenul în 1869 la Weimar, în 1872 la Paris și între 1876-77 în Olanda. Deși a locuit și a lucrat o perioadă în München, s-a întors în cele din urmă în Berlin în 1884 și a lucrat acolo pentru tot restul vieții.

Liebermann a creat picturi având ca subiect persoane din țara sa, din viața sa, care au avut legătură cu activitatea sa. Într-o perioadă mai târzie el a devenit un reprezentant de seamă al curentului din pictură numit "Impresionismul german", împreună cu Lovis Corinth și Max Slevogt. Dar Liebermann a fost și colecționar de artă, fiind bine-înstărit. Colecția sa de tablouri impresioniste franceze era deosebit de valoroasă. El însuși a folosit deseori pentru tablourile sale motive din viața concetățenilor săi, precum și priveliști din grădina sa de la lacul Wannsee. În Berlin el și-a creat o mare faimă și ca maestru portretist.
O pictură din 1879

Între 1899 și 1911 Liebermann a condus curentul artistic "Secesiunea berlineză". Începând din 1920 a fost președintele Academiei prusace de arte. În 1932 a demisionat din această funcție, deoarece sub influența hitleriștilor Academia hotărâse să nu mai expună tablourile pictorilor evrei, iar lui însuși i s-a interzis să mai picteze. Se spune că, atunci când a văzut naziști în marș prin Poara Brandemburgului sărbătorind preluarea puterilor de către Hitler, Liebermann ar fi exclamat "Nu e posibil să mănânc îndeajuns ca să vărs atâta cît aș vrea!" (expresie germană).

Max Liebermann - Gradina Heckergarten


ANIVERSARE CU IZ DE IMPRESIONISM GERMAN - MAX LIBERMANN

Lumina Soarelui în grădină

Lumina Soarelui în grădină
Devine tot mai clară şi mai rece –
Noi nu putem aresta în plasa lui de aur
Minutul care trece;
După ce totul a fost spus
Nu mai putem cere iertare.

de Louis MacNeice,
 

-------------------------------------------------------------------------

Pictor: Max Liebermann
Titlul: Gradina Heckergarten
Titlul original:Das Rondell im Heckergarten
Data: 1927
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe pânză
Locatia: Colecţie privată

Date despre pictor:
Max Liebermann (n. 20 iulie 1847 în Berlin – d. 8 februarie 1935) a fost un pictor german de origine evreiască. Fiul unui om de afaceri evreu din Berlin, Liebermann a studiat mai întâi dreptul și filozofia, iar apoi pictura și desenul în 1869 la Weimar, în 1872 la Paris și între 1876-77 în Olanda. Deși a locuit și a lucrat o perioadă în München, s-a întors în cele din urmă în Berlin în 1884 și a lucrat acolo pentru tot restul vieții.

Liebermann a creat picturi având ca subiect persoane din țara sa, din viața sa, care au avut legătură cu activitatea sa. Într-o perioadă mai târzie el a devenit un reprezentant de seamă al curentului din pictură numit "Impresionismul german", împreună cu Lovis Corinth și Max Slevogt. Dar Liebermann a fost și colecționar de artă, fiind bine-înstărit. Colecția sa de tablouri impresioniste franceze era deosebit de valoroasă. El însuși a folosit deseori pentru tablourile sale motive din viața concetățenilor săi, precum și priveliști din grădina sa de la lacul Wannsee. În Berlin el și-a creat o mare faimă și ca maestru portretist.
O pictură din 1879

Între 1899 și 1911 Liebermann a condus curentul artistic "Secesiunea berlineză". Începând din 1920 a fost președintele Academiei prusace de arte. În 1932 a demisionat din această funcție, deoarece sub influența hitleriștilor Academia hotărâse să nu mai expună tablourile pictorilor evrei, iar lui însuși i s-a interzis să mai picteze. Se spune că, atunci când a văzut naziști în marș prin Poara Brandemburgului sărbătorind preluarea puterilor de către Hitler, Liebermann ar fi exclamat "Nu e posibil să mănânc îndeajuns ca să vărs atâta cît aș vrea!" (expresie germană).

Alupi Calin - Reegina nopții


ANIVERSARE CĂLIN ALUPI

Regină a nopţii

Apele somnului trec prin vise, dau semn marginii care fură,
nopţile se termină cu gulere de lumină
în dimineţi cu mugurii ce se deschid norocoşi.

Din ce ape se adapă curcubeul devreme?

Trezit în plină zi cu mască de prinţ
una voi fi cu regatul, nici mai frumos nici mai bogat
decât steaua urcată pe tron
regină a nopţii.

De voi fi oştean o să mă lupt
până-i câştig podoabe regatului
pe care le-am visat în apele somnului,
flăcări ridicându-se-n aburi plutind peste râuri
pe un tărâm străin.

de Nicolae Vălăreanu Sârbu


--------------------------------------------------------------------------
Crezul lui Călin Alupi

“Nepriceput în înconjurări de orice fel, încerc să redau cu sinceritate lumii ceea ce îi datorez – gama emoțiilor trăite în fața formelor și culorilor ei niciodată prea sărace pentru a trebui să le inventez. Dedic un loc deosebit luminii și cromaticii peisajului românesc, acestei țări mândre și binecuvântate între toate țările de pe pământ, în care cu grijă sunt adunate și așezate toate celelalte frumuseți.”

-------------------------------------------------------------------------

Pictor: Alupi Calin
Titlul: Regina noptii
Titlul original:
Data:
Stilul: Post impresionism
Media: Ulei pe pânză
Locatia: Colecţie privată

Date despre pictor:

Alupi Călin(calinic), desenator și pictor, reprezentant de seamă al postimpresionismului românesc

Călin Alupi (20 iulie 1906, Vancicăuţi - 19 septembrie 1988, Iaşi). Fiu de ţărani săraci din Basarabia, Călin Alupi va păstra din copilăria şi adolescenţa sa o dragoste profundă pentru natură şi un ataşament particular pentru oamenii şi lucrurile simple, care vor marca întreaga sa operă.
Cu toate că nimic nu-l predestina picturei, vocaţia lui se manifestă spontan la 13 ani, când intră la Şcoala normală din Şendriceni. Profesorul său Nicolae Popovici Lespezi îi descoperi talentul şi-l îndrumă. Intră în 1925 la Academia de Belle Arte din Iaşi, avându-l ca profesor pe Ştefan Dimitrescu, datorită căruia îşi desăvârşeşte bazele în desen. Cu toate că sărăcia nu-l părăsi niciodată, primii ani sunt marcaţi de o mizerie crudă. Trăieşte în locuinţe salubre şi nu subzistă decât datorită unei slabe burse şi a unui post de custode a Pinacotecei, obţinut prin Ştefan Dimitrescu. Incepând din 1933, participă la diverse expoziţii de grup şi personale, iar după doi ani este numit profesor suplinitor la Şcoala normală din Şendriceni. Când Nicolae Tonitza începe pictura schitului Durău, îl ia printre ucenicii săi, alături de Baba şi Cămăruţ.
In 1940, cariera sa promiţătoare este curmată brusc fiind mobilzat şi trimis pe front ; va face tot războiul în linea I în condiţii extreme de supravieţuire, cu sarcina de a desena poziţiile inamice. La armistiţiu, se întoarce de la Odesa (pe jos), cu sechele grave : a contractat un ulcer la stomac şi piatră le rinichi care-l vor împiedica, de acum înainte, să urmeze o carieră continuă (va îndura în total zece operaţii până la moarte). Descoperă cu amărăciune că aproape toate tablourile i-au dispărut, distruse sau furate în timpul războiului.

Pierre-Auguste Renoir - Fată cu pisică. Fetiţă dormind

Mâţa

Frumoasă mâţă, vin'să mi te-ascund
La sân. Închide-ţi gheara-nveninată!
În ochii tăi să pot să mă cufund,
În ochii de metal şi de agată.

Când degetele-mi trec mângâietor,
Pe capul şi molatica-ţi spinare,
Când mâna-mi se îmbată de-un fior,
Făpturaţi pipăind-o zvâcnitoare,

Îmi văd femeia; şi ochii ei,
Jivină mică şi linguşitoare,
Sunt suliţi reci, ca-n ochii-ţi mititei;

Şi, de la creştet până la picioare,
Subtilă-o plasă de-otrăvit parfum
Pluteşte şi-nfăşoară trupu-i brun.

sonet de Charles Baudelaire

 



------------------------------------------------------------------------
Pictor: Pierre-Auguste Renoir
Titlul: Fată cu pisică. Fetiţă dormind
Titlul original:
Data: 1880
Stilul: Impresionism
Media: Ulei pe pânză
Locatia: Sterling and Francine Clark Art Institute at Williamstown, MA, USA

Date despre autor:

Pierre-Auguste Renoir (n. 25 februarie 1841, Limoges - d. 3 decembrie 1919, Cagnes-sur-Mer) a fost unul din cei mai celebri pictori francezi, creator - împreună cu Claude Monet, Alfred Sisley, Paul Cézanne - al curentului impresionist. Dragostea lui pentru desen, artă figurativă și portretele l-au îndepărtat mai târziu de impresionism. Sub influența lui Ingres, începând din anul 1883, universul său coloristic devine mai blând, pictează trupuri feminine strălucitoare. Denumit pe drept "pictorul bucuriilor vieții", Renoir pictează cu pasiune până în ultima clipă a existenței sale.

Flori


Mesaje din flori

Mi-a picurat în palmă lăcrămioara
Iar crinul ca un rege mi-a surâs
O violetă a-nflorit pe culme
Regina nopţii râde spre apus

E prinţ în câmpuri vara macul roşu
Sunt freze-n primăvară peste noi
Ne plouă cerul cu parfum de vise
Şi ne îmbatã seara pe-amândoi

În dans de gladiole prea măreţe
Sunt paşi de ghiocei mici şi stingheri
Sorbind nectarul clipelor măreţe
Ne scufundăm în valuri de plăceri

Şi peste toate rege, trandafirul
Deschide uşa marilor iubiri
Rămâne falnic să ne-ncânte viaţa
Şi ne îndrumã-ncet, spre nemuriri...

de Mariana Eftimie Kabbout